Jurnal Militar din 25.03.2017

Realizator:Bună dimineaţa! Vă prezint ca în fiecare sâmbătă dimineaţă aici la RRA o nouă ediţie a producţiei marca Ora Armatei - Jurnalul militar al săptămânii pe care o încheiem. Uitându-mă pe calendarul evenimentelor petrecute în istorie în data de 25 martie, din punct de vedere militar consemnăm începutul primului război daco-roman la 101, începutul războiului de independenţă a Greciei la 1821. De altfel în 1924, în 25 martie a şi fost proclamată Ziua Naţională a vechii Elade şi, în fine, în 1999, Iugoslavia a introdus starea de război şi a rupt relaţiile diplomatice cu SUA, Marea Britanie, Germania şi Franţa. Revenind la ediţia de astăzi a Orei Armatei, înainte de a intra în subiectele de actualitate militară, de instrucţie propriu-zisă, de aplicaţii interne şi internaţionale la care participă militarii noştri, vorbim despre programul de înzestrare a Armatei, care a fost discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Temele dezbătute şi concluziile şedinţei CSAT de marţi au fost prezentate în declaraţiile de presă ale preşedintelui României, Klaus Iohannis. Ascultăm.

AUDIO:

Klaus Iohannis: O primă temă s-a referit la informarea referitoare la stadiul îndeplinirii în 2016 a programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în 2026 şi în perspectivă. Totodată, am aprobat forma actualizată a acestui program, ca urmare a alocării a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale. Prin punerea în aplicare a programului actualizat şi în acord cu autorităţile NATO, se vor iniţia programele esenţiale de înzestrare şi participare a operatorilor economici naţionali la fabricarea unor tipuri de tehnică militară şi aş exemplifica aici transportare blindată 8*8 şi 4*4 , autoturisme de transport blindate şi neblindate de tip uşor, avioane multirol, sisteme de comandă şi control şi corvetele. Tot în cadrul şedinţei am analizat şi aprobat obiectivele României la summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfăşura în această primăvara, probabil la sfârşitul lunii mai. Reuniunea va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administraţii a SUA cu privire la rolul Alianţei, aşteptările României sunt în principal legate de reconfirmarea importanţei şi solidităţii relaţiei transatlantice, o relaţie bazată pe unitate şi solidaritate între aliaţi. Totodată, ne aşteptăm ca în cadrul summitului să fie evidenţiate şi promovate contribuţiile României la NATO, precum şi la asigurarea securităţii europene şi euroatlantice, cu păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei strategice a Mării Negre.

Realizator: Am ascultat declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis de după şedinţă CSAT de marţi. Vă mai spun că vom mai avea subiecte de actualitate militară internă, precum vă spuneam, dar vom merge în Afganistan. Aflăm şi despre o fregată franţuzească care este de ieri în Portul Constanţa, va participa de luni împreună cu marinarii militari la aplicaţii în Marea Neagră. Să începem aşadar cu misiunile la care participă militarii noştri. La începutul săptămânii, un detaşament format din 120 de militari ai Batalionului 205 apărare anti-aeriană din Craiova a ajuns în Germania, de unde va porni în marş spre Polonia alături de aliaţi./aboboc/dstanesc/ Detaşamentul este parte componentă a grupului de luptă NATO condus de SUA. Primele impresii de la faţa locului ni le trimite prin telefon căpitanul Andrei Nistor.

Andrei Nistor: Am ajuns cu bine, am ajuns destul de repede. Acum ne pregătim tehnica pentru marş. Suntem nerăbdători trebuie să ajungem în Polonia, să ne executăm misiunea noastră de bază, aceea de a apăra antiaerian grupul de luptă Polonia. Moralul este foarte ridicat. Suntem nerăbdători să facem şi marşul tarctic şi după aceea să ne integrăm în batalionul american. Am discutat şi cu colegii de la compania de cercetare englezească, va participa cu noi împreună în marş şi după aceea în cele şase luni de misiune. Şi ei sunt foarte bucuroşi. Suntem cazaţi foarte aproape şi deja am legat legături de prietenie cu ei.

Realizator: Da, vă spneam mai devreme despre acea fregată franţuzească. Ajungem, iată, şi mai devreme de a vorbi despre francezi, la Constanţa, pentru că în curând vom lua legătura cu militarii din Afganistan. Exact în acest moment se încearcă stabilirea legăturii telefonice la Kandahar. Vă invit să ascultaţi un reportaj realizat de corespondentul Radio România de la Constanţa, Mona Constantinescu, pentru că Batalionul 341 Infanterie "Rechinii Albi" a revenit în ţară după o misiune de mai bine de şase luni din teatrul de operaţii. La ceremonia de repatriere care a avut loc marţi, în Piaţa Ovidiu, din Constanţa, au participat oficialităţi din armată, dar şi din administraţia locală, dar evident şi rude ale militarilor, atât de încercaţi de războiul care i-a măcinat în cele şase luni, în care din nefericire am avut şi răniţi într-un incident de care am mai vorbit aici, la "Ora armatei".

Mona Constantinescu: Deşi a fost greu, Rechinii Albi s-au achitat cu brio de misiunea pe care au primit-o.

Locotenent colonel Liviu Necula, comandantul Batalionului 341 Infanterie: Pe durata a mai bine de şase luni Batalionul 341 Infanterie Protecţia Forţei "Rechinii Albi" a îndeplinit misiuni de securizare a bazei militare Kandahar şi, de asemenea, misiuni de asigurare a protecţiei consilierilor din echipele SFAT, care acţionau pentru consilierea militarilor afgani. N-au fost momente uşoare, le-am tratat cu profesionalism, cu responsabilitate. Militarii au dat dovadă de mult profesionalism, de dăruire pe timpul misiunii. Nu au fost probleme nici de moral şi nici de natură psihică, care să afecteze desfăşurarea misiunii în continuare.

Mona Constantinescu: În luna septembrie 2016, în timpul misiunii din Afganistan patru militari din Batalionul Protecţia Forţei "Rechinii Albi" au fost răniţi în urma detonării unui dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executau o misiune de patrulare în provincia Kandahar. Putonierul Eduard Vlad Romilă este unul dintre militarii răniţi care a reuşit să ajungă la ceremonia de repatriere desfăşurată în Piaţa Ovidiu din Constanţa. I-a fost greu să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat în Afganistan, însă deşi rănit doreşte să-şi servească în continuare patria.

Eduard Vlad Romilă: Din 2002 sunt în sistem. Am participat la o misiune în Irak în 2008 şi după care în Afganistan în 2011 şi acum cu "Rechinii Albi". În 2011 am mai iniţiat un IED tot cu o maşină de luptă, dar nu s-a întâmplat nimic atunci, un mic incident, s-a avariat maşina un pic şi atât. Am stat în spital în Germania. O să fie o recuperare timp de doi ani, dar este bine. Aş dori să-mi servesc patria în continuare.

Mona Constantinescu: Batalionul "Rechinii Albi" este o unitate de elită a armatei române şi a executat mai multe misiuni externe în Kosovo, Irak şi de două ori în Afganistan. Bine antrenaţi şi apreciaţi în misiunile internaţionale la care participă, "Rechinii Albi" au primit o mulţime de distincţii şi medalii. Nu au fost uitaţi nici cei patru răniţi: sublocotenentul Florin Oprea, putonierul Eduard Vlad Romilă, caporalul Marcel Neagu şi soldatul Costică Victor Tarnovschi, dar şi colegii lor care au sărit să-i salveze şi au fost decoraţi cu ordine şi medalii de preşedintele ţării, precum şi de Ministerul Apărării Naţionale.

Realizator: "Jurnal militar" Radio România Actualităţi, bună dimineaţa încă o dată! Suntem în curs de a lua legătura cu Afganistanul, cu locotenent colonelul Cătălin Grădinariu, şeful operaţiunilor batalionului de acolo, care are deja astăzi se împlineşte o lună de misiune. Dacă nu reuşim deocamdată, pentru că se întâmplă atunci când suntem în direct şi lucrurile nu sunt chiar aşa simple, mergem mai departe şi continuăm să încercăm să luăm legătura cu militarii de acolo. Aflaţi în continuare despre exerciţiul româno-american Spring Storm. Încheiat marţi, acesta a reconfirmat parteneriatul dintre armatele celor două state, evident România şi SUA. Concluziile după o săptămână de instruire în comun a celor peste 1.200 de militari români şi americani ni le prezintă conducătorul exerciţiului, comandorul Ionel Ciocoiu.

Ionel Ciocoiu, comandor: Cadrul tactic a presupus un raid amfibiu, ocuparea unei cap de pod, desantarea şi anihilarea unei grupări ostile în încercarea de retragere până la o localitate învecinată. Participanţii la exerciţiu au fost din partea forţelor navale fregata Regele Ferdinand, corveta Contaamiral Horia Macellariu, navele purtătoare de rachete Zborul şi Lăstunul, dragorul maritim Locotenent Lupu Dinescu, o companie infanterie marină şi un pluton logistic din Batalionul 307 Infanterie Marină al flotilei fluviale, o echipă EOD şi scafandri salvatori din cadrul Centrului 39 Scafandri. Din partea Forţelor Aeriene Române au participat patru MIG-uri 21 LanceR şi ca sprijin al evacuării medicale reale un elicopter IAR-330 MEDEVAC şi un avion C 27 Spartan. Din partea forţelor terestre au participat un pluton de infranterie din cadrul Batalionului 911 al Brigăzii 9 Mecanizată. Din partea marinei SUA au participat nava de desant USS Carter Hall şi o companie de infanterie marină. În coordonare cu /acest/ exerciţiu s-a mai aflat şi o echipă de femei militar pentru acţiuni specifice, formată din zece militari femei din cadrul infanteriei marinei americane şi zece militari femei din cadrul Forţelor Navale Române, un total de 1.250 de militari din care 495 militari americani şi 655 miliari români. Din primele impresii rezultă că datorită acestui exerciţiu nivelul interoperabilităţii dintre forţele participante a crescut, dovadă fiind încrederea reciprocă arătată de militarii români şi americani şi dorinţa de a continua în acelaşi format, dar cu o complexitate crescută la exerciţiile viitoare.
Realizator: Pentru că a plouat şi în România, dar şi în Orientul Mijlociu cu care ne chinuim să luăm legătura în Afganistan.

Realizator: Nu vă îngrijoraţi, nu reuşim să luăm legătura cu Afganistanul, dar veţi afla de la noi de pe Facebook, de pe Facebookul Ora Armatei ce se întâmplă acolo. Noi am vorbit cu ei, erau toate lucrurile în regulă, ieri, când am stabilit această legătură telefonică pe care nu am reuşit să o realizăm astăzi. Mergem mai departe, forţele navale, spuneam mai devreme, nava militară franceză Lafayette a ajuns în Portul Constanţa, ieri. Marinarii militari francezi se vor instrui în comun cu ai noştri, cei care formează echipajele unei corvete şi respectiv a unui dragor maritim. Mai multe informaţii ne aduce Nicoleta Cocoş, de la Biroul de presă al comandamentului flotei.

Nicoleta Cocoş: Luni, 27 martie, forţele navale române vor desfăşura împreună cu echipajul navei franceze un exerciţiu de luptă împotriva ameninţărilor aeriene şi de suprafaţă. Astfel, echipajul corvetei Contraamiral Horia Macellariu şi al dragorului maritim Locotenent Lupu Dinescu, împreună cu marinarii francezi îşi vor consolida deprinderile de a pune în practică proceduri standard de operare NATO, în contextul unor scenarii de asigurare a libertăţii de navigaţie şi a traficului maritim. Fregata franceză La Fayette a intrat în serviciul marinei naţionale franceze în anul 1996, are o lungime de 125 de metri, dispune de sisteme de rachete anti-navă Exocet 40, sisteme de rachete Crotale, mitraliere de 12,7 milimetri, dar şi tunuri de 20 şi 100 de mm.

Realizator: În acest week-end are loc în Bucureşti etapa naţională a competiţiei de robotică First Aid Challenge, ai cărei câştigători vor merge în SUA pentru etapa finală. Ministerul Apărării Naţionale este reprezentat de o echipă de elevi ai Colegiului Naţional MIlitar Dimitre Cantemir din Breaza. Îi ascultăm pe aceştia, după care orm afla şi despre ce s-a întâmplat la Colegiul Ion Creangă azi în Bucureşti, deci două materiale de final cu liceeni. Aşadar, îl ascultăm acum pe coordonatorul echipei elevilor de la Liceul Militar din Breaza, elevul caporal Răzvan Cristea.

Elev caporal Răzvan Cristea: La acest concurs participă 53 de echipe din 48 de licee, reprezentând 33 de oraşe din România. Miza acestui concurs este participarea la Global Robotics Championship în Statele Unite ale Americii. Această echipă din 14 elevi este împărţită în mai multe categorii. Echipa de programare, de proiectare şi de asamvblare, precum şi un reprezentant al marketingului. Scopul acestui concurs este realizarea unui robot programabil şi programat de la distanţă. Această competiţie testează limitele gândirii care trebuie îmbinate la cel mai înalt nivel. Pe scurt, toţi trebuie să fie pricepuţi la toate şi chiar dacă suntem repartizaţi pe anumite specializări, trebuie să acţionăm ca un întreg. Această competiţie se desfăşoară ca un turneu, sub formă de alianţe, o alianţă fiind formată din două echipe, alianţele fiind stabilite pe loc. FIRST Tech Challenge nu este o simplă competiţie de robotică, ci un drum către viitor. Fiind singurii reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, suntem onoraţi să participăm la acest concurs şi am tratat-o ca pe o provocare.

Realizator: "Jurnal militar" la final aproape. De la robotică, la istorie. Vă propun la final să aflaţi despre o prelegere pe care a ţinut-o preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, domnul Octav Bjoza, la Colegiul Ion Creangă din Bucureşti, o întâlnire de aproximativ două ore, în care tinerii liceeni au putut să afle pentru prima dată unii dintre ei de marea luptă de rezistenţă pe care au dus-o în închisorile comunistă oamenid e mare valoare, care au opus rezistenţă regimului comunist instaurat cu forţa de agenţii de influenţă a lui Stalin. Printre aceşti oameni s-au aflat şi mulţi militari ai armatei regale şi cei 50 de generali care au fost exterminaţi în închisori, iar în curând domnul Octav Bjoza va susţine în toate instituţiile militare de învăţământ astfel de comunicări, de întâlniri cu elegii şi studenţii pentru reabilitarea memoriei acestor eroi ai neamului, printre care s-au numărat şi ofiţeri de toate gradele care au organizat rezistenţa armată din munţi şi care au fost trădaţi, arestaţi şi executaţi până la ultimul, iar reabilitarea lor nu s-a întâmplat nici până astăzi. Să ascultăm ce au spus liceenii bucureşteni miercuri după-amiază, după întâlnirea cu Octav JOza.

Popescu Georgiana: Mă numesc Popescu Georgiana, a XII-a.

Ivan Andrei: Ivan Andrei, tot din clasa a XII-a.

Realizator: Ce ştiaţi despre lupta anticomunistă până la întâlnirea cu domnul Bjoza?

Ivan Andrei: Sincer, nu ştiam foarte multe lucruri. Întâlnirea aceasta ne-a oferit atât de multe informaţii, pe care sunt sigur că nu le putem învăţa la orele de istorie normale, ci au fost prezentate chiar prin ochii celui care le-a trăit.

Realizator: Cea mai emoţionantă întâmplare pe care ai auzit-o astăzi de la domnul Bjoza?
Popescu Georgiana: Cred că faptul că soţia dumnealui l-a aşteptat atâta timp cât a fost încarcerat şi chiar dacă a trecut prin atâtea întâmplări şi prin faptul că i-a murit unicul fiu... a găsit tăria de a înainta prin viaţă.

Octav Bjoza: Au pus şi întrebări interesante la care le-am răspuns şi a fost aşa cum mi-am dorit, să-i zic interactivă. Interesant, au fost foarte cereptivi şi chiar preocupaţi în a cunoaşte cele ce s-au întâmplat în această ţară în urmă cu 60-70 de ani.

Realizator: Poate fi un preambul la o serie de conferinţe pe care veţi fi invitat să le susţineţi în şcolile militare, în liceele militare?

Octav Bjoza: Categoric, pentru că în al doilea război mondial vreo şapte bărbaţi din cele două familii, a tatălui şi a mamei mele, au plecat pe front şi s-au întors doar patru, trei tereştri au murit, trei din aer. Petru Hanea, Dumitru Băjenaru şi Ioan Milu s-au întors acasă, primii doi pe bombardiere, şi generalul de armată Nicolae Ciupercă, care a scăpat cu viaţă din război, dar şi-a găsit sfârşitul în temniţa de la Văcăreşti.

Realizator: Ediţia din această zi de sâmbătă a "Jurnalului militar" s-a încheiat. Sunt Cristian Dumitraşcu, vă salut regulamentar. Ne reauzim săptămâna viitoare!