Jurnal Militar din 19.08.2017

Realizator: Bună dimineaţă şi bine v-am regăsit la o nouă ediţie marca "Ora armatei". Iată cele câteva subiecte despre care vom vorbi astăzi: vom începe cu declaraţia preşedintelui Iohannis de la Ziua Marinei, vom difuza apoi un interviu, realizat de Cecilia Sfetcu, în care comandorul Marian Săvulescu ecovă două mari personalităţi care au pus bazele Marinei Militare Româneşti; revenirea apoi la Mărăşeşti - am mai vorbit acum două săptămâni despre inaugurarea unei cruci comemorative la Cota 100, care aminteşte de jertfa unei întregi companii de mitraliori. Am fost acolo, în ziua comemorării de la Mărăşeşti, am înregistrat şi o să ascultaţi aceste poveşti emoţionante. În rest, subiecte de activitate militară: intervenţia Forţelor Aeriene cu o aeronavă Spartan la o singere de incendiu major în ţară şi, spre final, am pregărit un interviu cu colonelul în rezervă Marin Neacşu, despre controversatul subiect legat de pensiile militare. Interviul va fi prefaţat de o declaraţie a şefului Statului Major General, tot în legătură cu acest subiect.

AUDIO: Emisiunea Junral Militar din 19.08.2017

Aşa cum v-am obişnuit, câteva elemente importante întâmplate în ziua de 19 august în istorie:

- în 1792, Prusia a invadat Franţa revoluţionară;
- în 1917, în cadrul Bătăliei de la Mărăşeşti, a avut loc atacul "Cămăşilor albe". Regimentul 32 infanterie "Mircea" a luptat acolo;
- în 1934, Hitler primeşte 89,9% din voturile germanilor, care sunt de acord cu noile sale puteri, care, sigur, erau în acea zi de 19 august în anul 1934;
- în 1943, semnarea Acordului de Quebec dintre SUA şi Marea Britanie privind realizarea bombei nucleare;
- în 1954, Congresul american a votat Legea privind controlul activitaţii comuniste; interzicea atunci Congresul american Partidul Comunist American.
- în 1960, în plin război rece, la Moscova pilotul avionului american U-2 doborât; Francis Gary Powers este condamnat la zece ani de închisoare pentru spionaj.
- în 1991, puciul de la Moscova; puciştii preiau controlul televiziunii şi radioului; Boris Elţîn dă un decret prin care toate hotărârile Comitetului de Stat pentru starea excepţională nu avea valabilitate pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Sovietice Rusă.

Intrând în subiectele noastre, peste 10 mii de oameni au participat, marţi, 15 august, la festivităţile organizate de Ziua Marinei Române,în porturile de la Marea Neagră şi de la Dunăre. La Constanţa, marinarii militari au oferit un spectacol de excepţie celor prezenţi pe faleza din faţa Comandamentului Flotei. La ceremonii a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat, în deschiderea festivităţilor, că România are nevoie de o armată înzestrată şi pregătită să facă faţă provocărilor actuale. Şeful statului a adăugat că acordul politic cu privire la alocarea pentru următorul deceniu a 2% din bigetul naţional pentru apărare şi aprobarea planului de înzestrare a armatei transmit partenerilor noştri un semnal de responsabilitate.

Klaus Iohannis: Arătăm, astfel, partenerilor noştri că România este un stat credibil şi predictibil, determinat să participe la asigurarea securităţii colective împreună cu aliaţii săi. Respectarea pe teremen lung a acestui angajament va permite înzestrarea armatei cu tehnică modernă, de ultimă generaţie. De asemenea, consolidarea securităţii şi apărării pe dimensiunea maritimă rămân în centrul preocupărilor noastre.

Realizator: L-am ascultat pe preşedintele Klaus Iohannis la Ziua Marinei. Ocazie de neratat ca la patru mile marine calendaristice după Ziua Marinei să ascultaţi un fragment dintr-un interviu realizat de Cecilia Sfetcu, în care comandorul Marian Săvulescu, şef Serviciu Instrucţie şi Doctrină în Statul Major al Forţelor Navale, a depănat câteva pagini de istorie ale Marinei Militare, iar un nume de referinţă a fost şi a rămas generalul Nicolae Dimitrescu-Maican, cel care a fost unul dintre comandanţii flotilei române, în timpul Războiului de Independenţă, şi, cu alte cuvinte, este întemeitorul Marinei Militare de la noi. Va mai fi, însă, vorba, şi de o altă figură importantă a Marinei Militare .

Marian Săvulescu: În acest an, în 7 noiembrie, se împlinesc 140 de ani de când maiorul din acea vreme, Nicolae Dimitrescu-Maican, conducând bateria "Perseverenţa", loveşte, cuirasatul Podgorica, scufudându-l şi în felul acesta o ameninţare de artilierile asupra trupelor româno-ruse care forţau trecerea Dunării pentru a face asaltul final la Vidin, încetează. Maiorul acelor vremuri devine conducătorul Marinei Militare din timpul respectiv, fiind în trei rânduri la comanda Marinei, terminând cariera militară cu gradul de general de marină, pentru că la acea vreme nu existau grade de marină, ele se vor fi introdus în 1902, iar acum, după 140 de ani, dorim, o dată, să aducem un omagiu celui care a fost ctitorul Marinei Române.

Gândiţi-vă că după Războiul de Independenţă, Dobrogea intră în compunerea României, Marina Română, care era atunci la fluviu, vine şi la mare, şi Maican este cel care iniţiază ceea ce astăzi numim "primul proiect de dotare a Marinei Române". Un proiect care s-a încheiat în luna ianuarie, a fost de cinstire memorială a comandorului Alexandru Cătuneanu, cel ce a făcut prima hartă a Mării Negre în partea de vest, o lucrare premiată cu aur la expoziţia din Paris, în 1900. Cătuneanu, la timpul respectiv, în 1916, 31 decembrie, făcea parte din Statul Major General, şi participa la evacuarea Comandamentului din Galaţi către Iaşi. La vreme de război, 31 decembrie, în gara Ciurea, din judeţul Iaşi, are loc o catastrofă feroviară, se pare cea mai mare din istoria României, unde după unele surse circa 1.000 de oameni şi-au pierdut viaţa. În catastrofa respectivă moare şi Cătuneanu şi, în felul acesta, unul din, probabil, viitorii conducători ai Marinei Române îşi găseştee sfârşitul în acel accident.

Printr-o foarte bună colaborare cu primarul comunei Ciurea, domnul Cătălin Lupu, reuşim să facem un eveniment. Primăria Consiliului comunei Ciurea hotărăşte să ridice o troiţă pentru a aduce un omagiu acelor nefericiţi care şi-au pierdut viaţa în tragicul accident şi lângă această troiţă avem şi noi, Marina, contribuţia cu o placă memorială, care aduce aminte de Cătuneanu, omul ce face harta marinei din partea de vest şi care piere în acest accident, după ce în prima fază scăpase, dar vrând să acorde ajutor şi celor aflaţi în suferinţă este surprins de o explozie şi moare.

Reporter: Şi acum, la finalul interviului nostru, un gând pentru tinerii care vor să îmbrăţişeze profesia de marinar militar.
Marian Săvulescu: În 1979 am îmbrăcat întâia oară uniforma de marină, este acea tradiţională, pe care o vedeţi în filmele de epocă, cu guler de marină cu trei dungi albe. Legenda spune că sunt trei bătălii celebre: Lepanto, Trafalgar şi Salamina. Aceasta înseamnă cultură de marină. Dar, dacă aş da timpul înapoi, sunt convins că aş alege aceeaşi cale, pentru că mi-a plăcut foarte mult marina. Sunt din Cernavodă, la malul apei, dar nu ştiu să înot, dar asta nu înseamnă că nu am putut să servesc patria la bordul navelor, plecând de la funcţii de bază, de comandant serviciu de luptă până la cea de comandanat./pvelisar

Realizator: L-am ascultat pe comandorul Marian Săvulescu, şef Serviciu Instrucţie şi Doctrină în Statul Major al Forţelor Navale, aici la "Ora armatei". De la marină la aviaţie. Următoarea ştire este despre aviaţia militară. În premieră, o aeronavă C-27J Spartan, echipat în configuraţie pentru stins incendii, a decolat, duminică, 6 august, în jurul orei 16:00, din Baza 90 aeriană Transport Aerian, de aici din Bucureşti, pentru a participa la o misiune de stingere a unui incendiu de pădure cu risc mare de propagare izbucnit în zona localităţii Sviniţa din judeţul Mehedinţi. Este prima misiune reală de acest gen pe care o execută piloţii militari români. Aeronava C-27J Spartan poate transporta 6.000 de litri de apă, şase containere la fiecare trecere. Căpitan comandorul Florin Ianculescu, pilot şi şef al echipajului ne-a transmis prin telefon.

Florin Ianculescu: Zborul până la obiectiv în zona Sviniţa s-a desfăşurat fără probleme, a durat circa o oră. A trebuit să survolăm zona pentru 15 minute, timp în care am identificat exact obiectivul, am stabilit cotele reale din zonă, zona fiind foarte dificil de ajuns acolo, şi după asta am stabilit direcţia de lansare pentru containere. Forţele Aeriene Române au răspuns pozitiv şi am participat activ la solicitarea Ministerului Afacerilor de Interne, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, de a acţiona în zona Mehedinţi, localitatea Sviniţa la misiunea de stingerea incendiului cu aeronava C-27J Spantan, şi un total de 18 containere. Este o prmeieră pentru toată lumea şi un efort comun care a adus un rezultat chiar foarte încurajator.

Realizator: Trecem la următorul subiect de pe ordinea de zi a "Jurnalului militar" de aici de a Radio România Actualităţi. În 6 august am comemorat cu toţii un secol de la Bătălia de la Mărăşeşti, dar nu multă lume ştie că în aceeaşi zi de 6 august 1917, victoria răsunătoare a Armatei Române în faţa mult mai puternicei şi numeroasei armate condusă de generalul Mackesen, a atârnat de o rezistenţă înverşunată a unor militari conduşi de căpitanul Igant, care a făcut un baraj de foc de mitraliere la cota 100, undeva la vreo 3 kilometri nord-est de locul bătăliei de la Mărăşeşti, unde este acum Mausoleul. Acolo, la cota 100 a fost amplasat un monument, o cruce mare de piatră, în amintirea acestor fapte de vitejie şi sacrificiu, un sacrificiu asumat al mitralierilor români, care au murit până la ultimul, să ofere un timp preţios celor de jos, de pe câmpul de btălie să se reorganizeze.

În aceeaşi zi, dar după 100 de ani, de la jerfa lor, la ora 18:00, în prezenţa şefului Statului Major General, domnul general Nicolae Ciucă, a comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul maior Petrică Lucian Foca, şi a şefului Statului Major al Forţelor Terestre, generalul de brigată Ovidiu Uifăleanu, a avut loc sfinţirea Crucii comemorătive, construită în memoria căpitanului Ignat şi a celor 200 de militari români din compania de mitraliori căzuţi la datorie la cota 100, în localitatea Haret. Echipa trustrului de presă a fost acolo. De altfel, aţi putut vedea duminica trecută la "Pro patria" şi miercurea trecută în "Observatorul militar", imagini şi fotografii de la acest eveniment. Îl ascultăm pe generalul maior Petrică Lucian Foca, care ne-a vorbit despre această comemorare, această inaugurare a crucii.

Petrică Lucian Foca: Am ştiut despre faptele de vitejie a căpitanului Ignat prima oară când am vizitat municipiul Botoşani, unde există o statuie a căpitanului Ignat. Ulterior, sigur, în Liceul Militar am avut profesori de istorie care ne-au insuflat dragostea pentru studiu,pentru cunoaşterea istoriei nemaului şi, ulterior, ca ofiţer şi comandant al unor unităţi şi mari unităţi ale Armatei Române, am căutat să identific locurile pe care le învăţasem în cărţi. Şi pentru că tocmai în primăvara acestui an urma Fundaţia Mareşal Averescu să-şi stabilească nişte obiective pentru a cinsti Centenarul Marii Uniri şi sigur Centenarul a ceea ce a însemnat triunghiul Mărăşti - Mărăşeşti - Oituz, din vara anului 1917, împreună cu membrii Fundaţiei, şi aici l-aş pomeni pe domnul colonel Corciu care m-a îndemnat să găsim soluţii practice de realizare aici la cota 100, a unui monument reprezentativ prin care să cinstim moartea acestor eroi.

Sigur, am luat legătura cu topografii, au venit la faţa locului, am identificat terenul, am discutat cu proprietarii terenului, ne-au pus la dispoziţie terenul, am discutat la Năieni şi am făcut crucea, am discutat cu viceprimarul din Mărăşeşti, ne-a pus la dispoziţie această piatră, pe care o vedeţi aici, şi, în continuare, din ordinul şefului Statului Major General o să reuşim ca acest loc să fie amenajat pentru la anu cu mult mai multe decât am putut să reuşim acum într-un timp foarte scurt. /rpatulea/pvelisar/

Realizator: L-am ascultat pe generalul maior Petrică Lucian Foca. Vă mai spun că dacă aveţi drum prin zonă şi vreţi să aprindeţi o lumânare în memoria militarilor căpitanului Ignat, crucea se află imediat în dreapta pe câmp, după ieşirea din Haret, când mergeţi către Bucureşti, la o distanţă de câteva sute de metri de drumul naţional, un pic în deal, pentru că de aia îi şi spune este la cota 100. Următorul subiect este legat de misiunile de luptă din ziua de astăzi ale militarilor români. Cu paşi repezi, misiunea militarilor din Batalionul de Infanterie Protecţia Forţei Lupii Negri, dislocaţi în baza militară Kandahar, se apropie de final. Infanteriştii ieşeni au fost dislocaţi în teatrul de operaţii din Afganistan în urmă cu şase luni şi vor fi înlocuiţi de militarii din Batalionul 280 din Focşani. L-am invitat îndirect pe colegul meu Valentin Rupa, care s-a ocupat îndeaproape de acest subiect, a vorbit cu militarii din Afganistan mai mereu, în fiecare zi. Bună dimineaţa, Vali.

Valentin Rupa: Bună dimineaţa, Cristian. Într-adevăr, aşa cum ai menţionat şi tu, în Afganistan, mai exact în baza militară din Kandahar, misiunea militarilor români din Batalionul 161 Infanterie Protecţia Forţei, supranumiţi Lupii Negri, se apropie de final. În una dintre ultimele corespondenţe ale sale din teatrul de operaţii, locotenent-colonelul Daniel Burlacu ne-a prezentat un scurt bilanţ a ceea ce a însemnat misiunea Lupilor Negri in deşertul afgan.

Lt-col. Daniel Burlacu: Misiunea principală a Lupilor Negri a fost aceea de a securiza Baza Militară Aeriană Kandahar şi de asigurare a protecţiei forţei, atât pentru forţele proprii, cât şi pentru echipe de consiliere şi instruire ale armatei naţionale afgane. Principalele tipuri de misiuni executate au fost reprezentate de acţiuni independente sau în parteneriat cu forţele de securitate afgane, îmbarcat sau debarcat, desfăşurate în scopul interzicerii amplasării de dispozitive explozive improvizate, a executării atacurilor cu foc direct sau indirect asupra militarilor forţelor coaliţiei sau a populaţiei civile din districtele Dand, Daman şi Spin Boldak. În acelaşi timp, militarii batalionului au desfăşurat acţiuni de angajare a liderilor militari sau civili în scopul creşterii capabilităţilor forţelor Poliţiei naţionale afgane şi sporirea încrederii în reprezentanţii guvernului afgan, de a asigura un mediu sigur şi stabil în sudul Afganistanului.

Realizator: Dincolo de această corespondenţă, aş vrea să ne spui dacă ştii nişte amănunte off the record de acolo. Nu ştiu cum au preluat, că sunt, înţelegem, deja militari care au preluat acolo funcţiile. Cum s-au descurcat.

Valentin Rupa: Exact. Cei care îi vor înlocui pe militarii ieşeni în cadrul aceleiaşi misiuni, mai exact Resolute Support, care este sub mandat NATO, după cum bine ştim, de la finalul acestei luni, sunt infanteriştii Batalionului 280 Căpitan Valter Mărăcineanu din Focşani. Procesul transferului de autoritate a început în urmă cu trei săptămâni, iar chiar mâine va avea loc ceremonia care marchează începutul unei noi rotaţii a militarilor români în teatrul de operaţii din Afganistan. Batalionul 280, cel care va lua denumirea de "Inimi neînfricate", aşa cum este tradiţia celor care /.../ aşa vor fi denumiţi pentru următoarele şase luni. Acest batalion a mai participat de patru ori misiuni în Afganistan, dar a mai participat şi în Kosovo în anul 2000, respectiv în Irak, în 2006.

Realizator: Mulţumesc Valentin Rupa, am aflat, aşadar, despre militarii din Afganistan, aşa cum se ntâmplă n fiecare sâmbătă. În fiecare sâmbătă vom vorbi despre militarii care sunt în misiune de luptă acolo.

Realizator: Ultimul subiect, un subiect aşteptat, important, dezbătut în presă. Vă spuneam la început că şeful Statului Major, generalul Nicolae Ciucă, a făcut nişte declaraţii, nişte precizări în "Observatorul militar" privind pensiile militare. Am să citez de pe prima pagină a "Observatorului militar": "În contextul în care agenda publică a ultimelor săptămâni a fost dominată de problematica pensiilor militare, existând numeroase comentarii pe această temă, simt nevoia să aduc unele clarificări în părţile ce mă privesc. Potrivit locului şi rolului pe care îl am în cadrul organismului militar, aria mea de responsabilitate şi decizie este focalizată pe capacitatea operaţională a armatei" şi mai am un fragment din finalul acestei pagini de declaraţii: "Voi face tot ce îmi stă în putinţă - spune generalul Ciucă - astfel încât, prin forţa argumentelor, dialog constructiv, calm şi respect reciproc, dar şi animat de încrederea camarazilor, să determin factorul politic să adopte, într-un timp rezonabil, soluţii adecvate pentru toate inechităţile prouse în ultimii ani pe fondul mutaţiilor legislative care au bulversat sistemul de pensii militare şi de salarizare". Pentru a înţelege mai bine care sunt aceste inechităţi şi despre ce e vorba, pentru că sunt multe lucruri care se vehiculează prin presă şi nu neapărat sunt foarte exact, ne-am îndreptat noi, cei de la Ora Armatei, către un ofiţer în rezervă care se bucură de credibilitate câştigată din vremea în care era ofiţer activ, colonelul în rezervă Marin Neacşu din Craiova, actualmente un editorialist de notorietate în presa scrisă şi mediul online. Colonelul Marin Neacşu poate fi urmărit pe site-ul personal "În cuiul cătării". Haideţi să ascultăm interviul pe care l-am realizat zilele trecute, la Craiova.

Col. Marin Neacşu: Actualul guvern a criticat cu atâta vehemenţă şi ceea ce a încercat să repare prin Legea 223 luând înapoi, practic, ceea ce a dat. Aşa ceva este peste puterea de înţelegere, pentru că atunci când dai o lege pe care vrei s-o promovezi şi se presupune că o promovezi cu bună intenţie, cum poţi să vii tot tu, ca legiuitor, şi să iei înapoi spunând: ai greşit sau ai făcut o prostie. Deci, ceea ce se întâmplă acum depăşeşte ca posibilitate de înţelegere şi ca actţiune ceea ce a făcut guvernul Boc, pentru că ăia au încercat şi au dat o lege; actualul guvern a reparat ceea ce au dat ceilalţi, iar acum vin şi strică la loc ce au făcut acum doi ani de zile. Este clar, fără niciun fel de dubiu, faptul că singurul scop ale acestor legi, acum, este să facă rost de bani la buget. De ce de la Armată, pentru că armata nu iese în stradă.

Realizator: Dincolo de această speţă, aş vrea să vă adresez o întrebare în numele multor ascultători care ne-au scris pe mail şi pe facebook, pe Ora armatei, în care oamenii, pe bună dreptate, spun că este o definiţie care cumva nedreptăţeşte militarii şi, aş vrea să-mi confirmaţi dacă dumneavoastră aveţi informaţii, într-un procent foarte mic din Armată sunt pensii atât de mari sau poate niciuna şi sunt alte categorii sociale care beneficiază de aceşti bani foarte mulţi, dar care nu sunt la Armată.

Col. Marin Neacşu: Este normal ca aceste date, cât anume reprezintă pensiile peste 2000 de lei, pensiile peste 5000 de lei, pensiile peste 10.000 de lei, pensiile peste 15.000 de lei. Acest lucru se poate lua foarte uşor de la Casa de Pensii Sectorială şi să fie publicat, nu individual, ci ca procentaj în presa militară, în presa civilă, în media, pentru că lumea să vadă că ceea ce se încearcă acum, această demonetizare, practic, a Armatei e aceeaşi Mărie cu altă pălărie, făcutăd e alt guvern, este făcută în mod intenţionat pentru a justifica această măgărie, pentru că este o măgărie sub toate aspectele, oricum ai lua-o, şi o manipulare ordinară./lbadiu/ Este greu de crezut că o persoană conştientă, şi o persoană care gândeşte logic şi normal, să vină cu exemplu în faţa mediei, în faţa populaţiei, cu o pensie de 34.000, să spună că astea sunt pensiile nesimţite ale militarilor, când de fapt acea pensie nu este luată pe Legea 223, ci pe Legea 303 a magistraţilor de către un magistrat, într-adevăr, un magistrat militar - din informaţiile pe care le am eu - dar magistrat, care a luat pensia în baza Legii 303, nu în baza

Legii pensiilor militare, şi este absurd, şi manipulator, şi josnic să vii în faţa populaţiei şi să spui: 'acestea sunt pensiile militarilor', când de fapt este una singură şi este a unui magistrat. Să spui că dai o lege pentru repararea pensiilor militare, când de fapt pensiile militare, după ce legea a fost deja discutată, să spunem, ordonanţa, a apărut acum o informaţie cu media pensiilor militare, pensiilor poliţiştilor şi pensiilor magistraţilor şi s-a constatat că pensiile magistraţilor, la modul general, media este mai mare decât cea a militarilor. Cea mai mică pensie din toate aceste aşa-zise pensii speciale - deşi pensia militară nu este o pensie specială, este o pensie militară de stat, dată de statul român, ca recunoaştere a drepturilor pe care le are militarii, prin faptul că suportă nişte privaţiuni în plus faţă de restul populaţiei.

Realizator: Şi asta indiferent dacă a fost război sau nu, pentru că, iată o altă temă care se induce, există această afirmaţie că armata asta pe timp de pace, care nu a avut intervenţie în război, sigur, dincolo de misiunile internaţionale la care aţi participat şi dumneavoastră, în Angola, şi prin Afganistan, şi în Irak.

Marin Neacşu: Ce vreau să spun este că nu putem să ne luăm de militari şi să spunem: domnule, nu-i plătim sau sunt prea bine plătiţi pentru că de fapt ei nu sunt în război! Militarii sunt chemaţi de acasă şi au contract cu statul român 24 de ore din 24. Ei lucrează nenormat, dar sunt plătiţi normat şi când cineva pune întrebarea de ce aveţi pensiile şi salariile pe care le aveţi, deşi nu sunt exagerate, şi nu sunt cele mai mari, şi nu sunt peste ale altora care nici pe departe nu duc aceeaşi muncă, atunci să se întrebe: dar de ce staţi peste program? Dar de ce vă cheamă la serviciu de acasă? Dar de ce plecaţi în aplicaţi? Dar de ce muriţi în aplicaţii! Să-şi pună mai întâi întrebarea asta şi după aia să-şi pună întrebarea: dar de ce aveţi salariile astea sau pensiile astea. Dar nimeni nu-şi pune întrebarea: stai un pic, aceşti oameni depun un jurământ pe care îl respectă şi îl respectă, nu pot să-şi bată joc de el pentru că la un militar care e trimis, să spunem, în teatrul de operaţii şi spune nu mă duc, pedeapsa poate să fie maximă.

La un medic care spune nu operez, că nu mă simt bine sau un magistrat care spune nu judec, îmi declin competenţa în acest caz, pentru că nu mă simt confortabil faţă de această speţă, nimeni nu intervine, nimeni nu ia măsuri, nimeni nu-i pedepseşte. Acest lucru face diferenţa între dreptul pe care îl are un militar de a avea o pensie şi un salariu asigurator, pentru că are un jurământ pe care îl depune, are nişte riscuri pe care şi le asumă, are o viaţă pe care a jurat să o dea şi o dă, şi din păcate în ultimul timp o dă prea des.

Realizator: A fost un interviu cu colonelul în rezervă Marin Neacşu. Vă mai spun că ieri a fost comemorat căpitanul erou naţional al Aviaţiei Române de Vânătoare din cel de-Al Doilea Război Mondial, Alexandru Şerbănescu. Sâmbăta viitoare vom dezbate pe larg acest subiect despre Alexandru Şerbănescu şi despre alţi eroi comemoraţi astăzi.