Jurnal Militar din 17.12.2016

Realizator - Cristi Dumitraşcu: Bună dimineaţa! "Jurnal militar", ediţie specială, 17 decembrie. Începeme actualitatea militară cu Afganistanul, cu militarii români care se află în misiune acolo. La telefon se află şeful echipei de legătură al Statului Major General şi senior naţional reprezentativ al României în Afganistan, comandorul Dorinel Gorgan. Domnule comandor, dacă ne auziţi, bună dimineaţa!

Dorinel Grogan: Bună dimineaţă dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Realizator: Iată că ne auzim. După cinci luni, am înţeles, de misiune, cât aveţi dumneavoastră în Afganistan, aveţi o funcţie foarte importantă şi care sună foarte pompos aşa. Aş vrea să ne spuneţi câteva lucruri despre ce atribuţiuni aveţi dumnesvoastră ca senior naţional reprezentativ şi apoi o să vă întrebăm şi despre militarii noştri din Kandahar şi din toate locurile în care ei se află în misiune acolo.

Dorinel Gorgan: Eu sunt, îndeplinesc atribuţiile de ofiţer de legătură al Statului Major General pentru Comandamentul regional şi, în principal, sunt militarul român care are atribuţii de reprezentare naţională pentru contingentul de militari români în teatrul de operaţii atât la nivelul Comandamentului Operaţii, cât şi la celelalte nivele de reprezentare.

AUDIO: Emisiunea Jurnal militar din 17.12.2016:

Realizator: Noi avem aproape în fiecare sâmbătă dimineaţă la "Ora Armatei" corespondenţe din Afganistan, unele dintre ele sunt şi live, aşa cum se întâmplă acum, şi lumea ne scrie pe Facebook şi ne întreabă unde mai sunt, sigur se pot informa şi din alte surse, unde mai sunt militari în misiune în Afganistan în afară de Kandahar?

Dorinel Gorgan: Avem militari atât în misiune individuală la Comandamentul Operaţii, cât şi la misiuni cu subunităţi constituite, misiuni de consiliere şi asistenţă a Armatei afgane, contribuind astfel la pacea şi stabilitatea Afganistanului.

Realizator: În săptămâna care a trecut, la o zi după ce noi am avut emisiune pe post aici la RRA, s-a organizat, după cum era şi normal, acel proces de votare, duminică, şi aş vrea să ne spuneţi cum a decurs acest proces? Au fost oficiali de la Bucureşti care au venit şi au organizat acest proces de votare.

Dorinel Gorgan: Da, prin grija Consulatului General al României în Afganistan şi cu sprijinul Ministerului Apărării au fost organizate mai multe de secţii de votare pentru românii care se află aici, atât pentru cei care se află la muncă, cât şi, evident, pentru militarii români aflaţi la misiune în Afganistan, astfel încât militarilor români li s-au asigurat condiţiile pentru a-şi exercita dreptul la vot.

Realizator: Dumneavoastră aveţi o situaţie foarte exactă în orice moment despre militarii români care sunt în misiuni. La dumneavoastră în Kandahar acum este ora 11:40, dacă fac eu bine socoteala.

Dorinel Gorgan: Afirmativ.

Realizator: Sunt probleme deosebite? Care este acum situaţia din punctul acesta de vedere?

Dorinel Gorgan: Nu, nu avem probleme deosebite. Provocarea cea mai mare este situaţia de securitate, care este una aş spune complicată. Sunt tot mai multe atacurile care au loc din partea forţelor de opoziţie, să spunem aşa, asupra bazelor militare în care se află militarii coaliţiei şi, implicit, protecţia forţei joacă un rol deosebit pentru protecţia fizică a militarilor romani, cât şi a celor de coaliţie.

Realizator: Şi o ultimă întrebare, domnule comandor, este iarnă şi în Afganistan, deşi suntem obişnuiţi să aflăm că acolo este mereu cald? Care este temperatura acum în Kandahar?

Dorinel Gorgan: La ora la care ne auzim sunt aproximativ 16 grade. Ne bucurăm de o zi frumoasă, este soare. Nici gând să vină iarna în Afganistan, cel puţin până acum.

Realizator: Înţelegem că dimineaţa, noaptea este mai frig, se duce către zero grade temperatura.

Dorinel Gorgan: Da. Aş putea să confirm. Nu am avut până acum temperaturi sub zero. Temperatura coboară noaptea, este adevărat, dar nu sub pragul îngheţului încă.

Realizator: Vă mulţumim tare mult. Salutări tuturor militarilor din Afganistan, care se află acum în Afganistan! Le dorim să aibă succes, să se întoarcă cu bine acasă, aşa cum vă dorim şi dvs, pentru că într-o lună vă veţi întoarce din misiune şi poate vom reuşi să ne şi vedem şi să depănăm amintirile dvs de acolo, din misiune.

Dorinel Gorgan: Vă mulţumesc frumos! Am onoarea să vă salut!

Realizator: Am onoarea să vă salut! A fost cu noi, în direct, comandorul Dorinel Gorgan, şeful echipei de legătură al Statului Major General şi senior naţional reprezentativ al României în Afganistan. Actualitate militară, mergem mai departe. Venirea acelor F-16. Săptămâna aceasta au venit trei aeronave F-16, tocmai de la Monterrey, din Portugalia. Cu această ocazie, ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, s-a întâlni cu piloţii şi personalul tehnic al Escadrilei 53 Aviaţie Vânătoare din Baza 86 Aeriană "Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă" din Borcea, cu ocazia sosirii acestor aeronave F-16 Fighting Falcon. Primele şase aeronave achiziţionate de România, cinci în simplă comandă şi una în dublă comandă, modernizate la standardul F-16 MLU 52R, au intrat în dotarea forţelor aeriene române pe data de 29 septembrie, iar ultimele trei avioane din cele 12 cumpărate din Portugalia vor fi livrate în cursul anului viitor. Următorul subiect pe ordinea de zi, vorbim despre instrucţie. Timp de o săptămână, 30 de militari români participă la Exerciţiul multinaţional PLATINUM LION-17.1 din Bucureşti. Avem o corespondenţă telefonică de la ofiţerul de Relaţii publice al Detaşamenului, sublocotenentul Marius Melintescu.

Marius Melintescu: Un detaşament format din 30 de militari din cadrul Batalionului 2 Intanterie Călugăreni, împreună cu militari din SUA, Albania, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Republica Moldova, participă la Exerciţiul multinaţional PLATINUM LION-17.1, desfăşurat în Baza de Instruire Novo Selo din Bulgaria. Pe parcursul exerciţiului se desfăşoară activităţi specifice de instruire în vederea creşterii nivelului de interoperabilitate dintre membrii ţărilor participante şi a dezvoltării profesionale a acestora. Astfel, antrenamentele conţin acţiuni de conducere şi executare a unor situaţii tactice specifice acordării primului ajutor în zonele de operaţii, dar şi a procedurilor de comandă şi control la nivelul subunităţilor. În cadrul exerciţiului se execută şi trageri de luptă cu armamentul din dotare. Totodată se vor desfăşura şi o serie de activităţi cultural-sportive ce au ca obiective dezvoltarea relaţiilor dintre militarii ţărilor participante, cumulat cu schimburi de experienţă atât profesional, cât şi personal.

Realizator: Revenim în ţară. De foarte mulţi ani există un batalion mixt româno-maghiar, un batalion care, evident, are în componenţă militari români şi maghiari. Potrivit tradiţiei cooperării româno-maghiare în domeniul militar, la un an de la preluare, românii predau comanda Batalionului Mixt Româno-Maghiar de menţinere a păcii. Ceremonia de predare-primire a comenzii a avut loc miercuri, în Cazarma Cetate Arad, ofiţerului de relaţii publice al Batalionului 191 Intanterie, colonelul Radu Golescu. Transmite căpitanul Călin Sas.

Călin Sas: În cadrul Iniţiativei regionale de cooperare am desfăşurat ultima activitate anul acesta cu Batalionul Mixt Româno-Ungar, aceasta constând în ceremonia de predare-primire a comenzii batalionului, care a avut loc miercuri şi joi, miercuri 14 decembrie la noi, în Arad, în Cetatea Aradului, şi următoarea zi în Cazarma de la Hodmezovasarhely din Ungaria. De la partea română la partea ungară, de către comandantul Batalionului 191 Infanterie, colonel Radu Golescu, locotenent colonel Topor Claudiu, către comandantul Batalionului 3 Infanterie din Hodmezovasarhely, maior Francisc Schleisz. Această iniţiativă are la acest moment 18 ani de existenţă. Pe perioada anului care a trecut, am desfăşurat acteliere de lucru în care s-au actualizat procedurile de operare standard ale batalionului mixt, urmând ca anul viitor să pregătim din noul un exerciu de amploare, conexat cu Saber Guardian-17, care se va desfăşura, în principiu, în Ungaria prin luna iulie.

Realizator: De la Arad la Bucureşti, tot ieri, o nouă serie de militari a depus jurământul faţă de ţară la şcoala de aplicaţie pentru logistică "General Constantin Zaharia". Este vorba despre şase militari cu specialitatea justiţie militară, care urmează cursurile şcolii de aplicaţie în perioada octombrie 2016-aprilie 2017. A consemnat Gabriela Ivan.

Mădălina Preda: Sunt cursant Preda Mădălina. Astăzi am depus jurământul militar. Este un moment emoţionant, o datorie pe care sperăm să o îndeplinim cu cea mai mare încredere şi cu un spirit de sacrificiu. Sperăm ca acest jurământ militar să fie pentru noi o călăuză în viitoarea carieră de ofiţer de justiţie militară. Copiii nu au putut fi prezenţi. A venit soţul, familia, veri şi sunt emoţionaţi, trăiesc emoţiile alături de noi. Pentru mine este o continuare a specialităţii. Am fost consilier juridic personal civil în MApN şi pentru că am îndrăgit uniforma militară am dorit să continuu cariera din postura de militar.

Petru Ene: Ene Petru. Provin din rândul civililor. Am susţinut un examen destul de dificil pentru a intra în acest curs. Apoi am parcurs pregătirea tactită militară şi pregătirea de specializare militară şi tocmai am depus jurământul militar. O parte din familie este deja activă. Fratele meu, mai am şi o mătuşă care de asemenea a fost în armată. Din totdeauna mi-am dorit să fac dreptul. Tatăl meu a vrut să fac stomatologia la un moment dat, însă se pare că nu a fost de mine şi mi-a plăcut întotdeauna dreptatatea, nu am putut niciodată să fac compromisuri.

Cătălin Dima: Sunt cursant Dima Nicu Cătălin. Am venit la şcoala de aplicaţie cu foarte multă speranţă. Din fericire pentru mine şi pentru toţi ceilalţi colegi am găsit persoane deosebite în cadrul şcolii care ne-au desăvârşit ca oameni şi ca profesionişti. Este un ideal, este încununarea muncii mele de peste ani. Privesc cu optimism în faţă. Sper la o carieră desăvârşită în sprijinul MApN şi sper să ofer ţării ceea ce /.../ şanse de a fi cât mai bun. A fost un moment foarte emoţionant în care legătura cu ţara s-a sacralizat. Este o încununare a primilor paşi, o materializare a lor şi un moment emoţionant nu numai pentru mine şi colegii mei, cât şi pentru familia noastră, pentru instructorii care au fost alături de noi din primele momente şi vor fi.

Realizator: Interviul emisiunii, pe care vi l-am promis, va fi cu generalul-maior în rezervă Viorel Oancea. Vă voi spune imediat despre ce este vorba. Am publicat şi un reportaj în "Observatorul militar", cu ceva vreme în urmă, despre domnia sa. Am tot difuzat în preajma comemorării eroilor revoluţiei aici, la Radio, tot felul de poveşti. Vă mai spun, din totalul de victime, conform datelor furnizate de Institutul Revoluţiei Române, statistica spune că 905 au fost civili, 385 militari, 23 decembrie fiind ziua cea mai sângeroasă, cu ale ei cifre negre de 289 de civili şi 139 de militari. Dintre toate poveştile pe care noi le-am aflat despre participarea armatei la revoluţie, este una senzaţională prin unicitatea ei. Cazul personalului Unităţii Militare 01955 din Timişoara, de reparaţii de tehincă militară, din Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, care în frunte cu maiorul Viorel Oancea a opus rezistenţă sistemului comunist când ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi personalul civil au refuzat să ia parte la represiunea împotriva populaţiei. Vorbim asta în ziua de 17 decembrie, adică exact când, acum 27 de ani, la Timişoara era foarte, foarte rău.

Acum, la 27 de ani de la acele vremuri fierbinţi, Viorel Oancea este general-maior în rezervă, vă spuneam, m-am întâlnit cu domnia sa chiar în Memorialul Revoluţiei din 16-22 decembrie din Timişoara. Difuzăm astăzi o primă parte a interviului, pentru ca pe 24, sâmbăta viitoare, să o ascultaţi pe cea de-a doua. Viorel Oancea ştim că este bine, a avut o încercare destul de grea din punct de vedere al sănătăţii. Îi urmăm însănătoşire grabnică şi ştim că ne ascultă. Îi urăm multă sănătate! Să ascultăm interviul.

Viorel Oancea: Se ştie că pe 17 decembrie s-a dat alarma de luptă, Radul cel Frumos, în care toţi am fost chemaţi în unitate pentru a lua parte la represiunea împotriva manifestanţilor din Timişoara. În noaptea de 17 eu eram şef de atelier la o secţie de reparat tehnică militară, care aparţinea de Divizia 34, care apartinea de Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, atunci, în care intrau rachetele, radiolocaţia, aviaţia, erau armele principale din acest comandament, de pe fosta Cale a Lipovei. Noi nu eram o unitate luptătoare, reparam tehnică, aveam foarte mulţi civili, aveam maiştrii militari, subofiţeri, ofiţeri şi militari care apărau, erau în gardă şi apărau unitatea. În 20 decembrie, în momentul când am aflat, pentru că vreau să spun că eu locuiam în Piaţa Operei, chiar în Piaţa Operei, soţia a fost participantă, să zic, directă, pentru că numai a coborat jos şi a fost în Piaţa Operei, alături de ceilalţi şi împreună cu cei doi copii ai mei, o fată şi un băiat.

Reporter: Care aveau atunci ce vârste?

Viorel Oancea: Fata avea 13 ani şi băiatul 10 ani. Pe 20 decembrie, la ora 12:30, când am sunat acasă, pentru că era un telefon public la poartă, mi-a spus că Piaţa Operei este plină şi că au ocupat manifestanţii Piaţa Operei şi atunci, am aflat mai târziu, cânds-a reînnoit alarama de luptă, s-au retras toţi militarii care erau în oraş atunci, s-au retras în cazărmi, că veniseră atunci de la Lipova, de la Arad, de la Lugoj, de la Buziaş, deci din toate, plus cei locali. S-a dat ordin de retragere în unităţi, dar au rămas tot în alarma de luptă. Şi atunci, eu împreună cu colegii de acolo am spus: noi ce facem, pentru că dacă nu luăm atitudine riscăm să-i, este foarte uşor să-i împuşte în Piaţă Operei, pentru că în cazarmă, acolo, la marea unitate, erau şi cei care veniseră de la Caracal, paraşutiştii aceia.

Reporter: Paraşutiştii din Caracal.

Viorel Oancea: Da, de la Caracal, care i-au salvat pe Bobu şi pe ceilalţi din Consiliul Judeţean.

Reporter: Cum i-au salvat de acolo?

Viorel Oancea: Au făcut o diversiune. Au zis că ies printr-o parte şi i-ua scos pe partea cealaltă, pe Bobu şi pe ceilali, şi au plecat cu ei la aeroport şi cu avionul au plecat de acolo.

Reporter: Dumneavoastră ştiaţi că atunci că în Timişoara se trăsese?

Viorel Oancea: Ştiam chiar si acolo la noi la marea unitate, la divizia noastră s-a tras, pentru că ne-au cerut militari şi am trimis şi noi militari acolo şi ei ne-au spus ce au făcut şi cum au făcut şi cine le-a ordonat şi care după aceea au şi fost anchetaţi şi condamnaţi. Deci, ei acolo, pe Calea Lipovei, au fost morţi şi unii au dat dovadă de zel în acea perioadă. Deci, revenind la 20, am zis: ce facem? Şi am zis, domnule, noi nu suntem o unitate luptătoare, nu avem multă tehnică şi asta, dar ce facem? Zic: hai să atragem atenţia că militarii şi cadrele militare şi civilii nu mai sunt de acord să facă ce au făcut până acum, adică să scoată armata în stradă. Şi atunci, împreună cu fiecare, eu am vorbit cu ofiţerii care erau acolo, maiştii militari ai mei cu maiştrii militari, subofiţerii cu subofiţerii, cu militari în termen, cu civilii s-a vorbit în unitatea respectivă...

Reporter: Şi a fost o mişcare întreagă? Nu aţi fost singuri?

Viorel Oancea: Da, nu, nu pentru că asta este important, că nu am fost singuri, că dacă eram singuri, şi mie mi-a fost frică, dar când ai o unitate întreagă de partea este altceva, prinzi curaj. Şi atunci am spus şi le-am spus la toţi, am luat hotărarea ca dimineaţă, la 7:30 la raportul de dimineaţă, pe 21, să raportăm Comandamentului poziţia unităţii noastre. Şi am zis, aveam legături cu cei de la Batalionul de transmisiuni, şi le-am zis: transmiteţi şi voi pe toate canalele, în toată ţara, că ştiţi cum sunt, legături care sunt imediat, ce se întâmplă şi ce vrem noi să facem. La raportul de dimineaţă am ieşit în faţă şi i-am spus domnului colonel Damian că 'vă rog să transmiteţi eşaloanelor superioare că unitatea noastră nu este de acord, şi am înşirat trei puncte, nu mai suntem de acord ca armată să fie scoasă în stradă să tragă împotriva poporului, noi trebuie să apărăm poporul. Al doilea, nici alte forţe să nu mai fie scoase să tragă împotriva manifestanţilor. În caz contrar noi suntem gata să ieşim din cazărmi'. Şi cu greu l-am lămurit să se ducă la comandatul diviziei, colonelul Rotariu, să-i transmită treaba asta. În cadrul diviziei era şi generalul Cârneanu, care era secretarul general al Consiliului politic superior al Comandamentului nostru.

El a fost şeful Consiliului politic superor al diviziei şi a fost mutat, de un an jumătate, doi ani, la Bucureşti. La ora 9:00 a venit împreună cu generalul Cârneanu, m-a chemat sus, m-au luat la prelucrat. Nu vă spun cum au vorbit cu mine, pentru că atunci aşa se vorbea. Eram nişte nimeni de fapt, cu înjurături, cu băgat, scos şi aşa mai departe, şi familie şi aşa mai departe. Zice: 'nu îţi dai seama ce o să păţeşti şi ce asta..', că de aia şi imediat după aceea am transmis familiei şi s-au mutat la vecini şi nu au mai stat în apartamentul ăla, că, zic, trimit ăştia şi îi împuşcă. Şi în momentul când am ieşit afară, după prelucrarea asta, toată unitatea era strânsă şi nu i-au dat voie să plece generalului Cârneanu din unitate până nu am reiterat tot ceea am avut de spus. Asta mi-a dat curaj, pentru că, vă spun, când am ieşit de acolo prelucrat şi când au zis şi de familie şi de asta, că ştiau tot şi asta, nu mi-a fost uşor, dar când am văzut că unitatea este de partea mea şi când a plecat de acolo a zis: 'Sunteţi nebuni! Asta este rebeliune!'

Realizator: Aceasta a fost prima parte a interviului cu Viorel Oancea, care în decembrie '89 era maior în Timişoara şi care înainte de a cădea regimul comunist a pactizat cu populaţia în Piaţa Operei, în 22 decembrie dimineaţa. A doua parte a interviului sâmbăta viitoare, în ajun de Crăciun, aici, la "Jurnal militar" la Radio România Actualităţi.

Sunt Cristian Dumitraşcu. Vă salut regulamentar! Numai bine şi sănătate!