Jurnal Militar din 15.04.2017

Realizator: Cristian Dumitraşcu - "Jurnal militar", ediţia din 15 aprilie 2017, o zi importantă şi interesantă în istorie. 15 aprilie 1762, prin Decret imperial semnat de împărăteasa Maria Tereza se înfiinţează regimentele grănicereşti româneşti din Orlat şi Năsăud. La 1901, s-a născut, în Grecia, Elie Carafoli, inginer român, membru al Academiei Române. A proiectat împreună cu francezul Virmoux primul avion de vânătoare românesc, construit la 1930, de Industria Aeronautică Română-Braşov. La 1912, catastrofa transatlanticului "Titanic" s-a întâmplat atunci, 1.517 morţi din cei 2.209 de pasageri, aşadar, 15 aprilie 1912. La 1940 s-a născut regina Danemarcei, Margrethe a II-a, Sărbătoare naţională în Danemarca, iar în 1941, generalul american Douglas MacArthur este numit comandant al forţelor aliate în Pacific şi în fine, ultima ştire importantă a zilei de 15 aprilie: la 1944, al doilea mare bombardament anglo-american asupra Bucureştiului. Atunci, Universitatea a fost distrusă parţial. Revenind în zilele noastre, 9:07 deja, aici la Radio România Actualităţi, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, joi, a avut loc o videoconferinţă în care ministrul apărării naţionale, Gabriel Leş, s-a adresat militarilor români aflaţi în teatrul de operaţii din Afganistan, în Kandahar şi Kabul. Militarii români au prezentat conducerii ministerului o analiză a situaţiei de securitate din teatrul de operaţii, stadiul de îndeplinire a misiunilor şi au raportat că starea de sănătate şi nivelul moralului personalului sunt foarte bune. În Afganistan, în acest moment, sunt dislocaţi militari din Batalionul 151 Infanterie din Iaşi. Alături de ei mai sunt echipe de consiliere a forţelor militare afgane, structuri de informaţii, forţe pentru operaţii speciale şi elemenete de sprijin logistic. Ascultăm o înregistrare realizată de ofiţerul de relaţii publice al Batalionului 151 Infanterie, Protecţia Forţei Lupii Albi, locotenet-colenelul Daniel Burlacu a înregistrat un scurt interviu cu preotul aflat în misiune alături de militarii noştri, cu Sorin Buiciuc.

AUDIO:

Sorin Buiciuc: Prezenţa preotului în mijlocul militarilor, mijlocul luptătorilor este necesară, din punctul meu de vedere. Militarii vin la sfintele slujbe în timpul pe care îl au la dispoziţie. Participă, intră în biserică şi peste zi, când au timp, aprind câte o lumânare, se roagă pentru ei, pentru cei de acasă, şi bunul Dumnezeu cu siguranţă îi şi ajută. Învierea Domnului, sărbătoarea cea mai mare a creştinătăţii, o primim cu bucurie şi o aşteptăm cu bucurie, oriunde am fi pe acest pământ, că suntem acasă, că suntem, iată, plecaţi în misiune, aşteptăm cu drag toţi cu bucurie să primim în sufletele noastre Lumina Învierii lui Hristos. Şi anul acesta, chiar dacă suntem la 4.000 de kilometri depărtare de casă, ne vom bucura de Sărbătoarea Învierii aşa cum se cuvine, în primul rând, prin săvârşirea Sfintei Liturghii în noaptea de Înviere. Cu bucurie în suflet să primim şi noi toţi Lumina şi bucuria Învierii lui Hristos.

Realizator: Am revenit în direct la Radio România Actualităţi, "Jurnal militar". L-am ascultat pe preotul militar Sorin Buiciuc, tocmai din Afganistan. Le spunem şi noi sărbători cu bine militarilor care sunt în zona de război acolo. Revenim la instrucţia din ţară şi aflăm că şi la Centrul Naţional de Instruire Întrunită "Getica" din Cincu, din judeţul Braşov a început exerciţiul "Resolute Castle 17" unde participă, printre alte formaţiuni, Brigada 10 Geniu "Dunărea de Jos". Vorbim tot despre instrucţie. La începutul acestei săptămâni a avut loc la Centrul Secundar de Instruire pentru Lupte Smârdan, din judeţul Galaţi deschiderea exerciţiului comun de instruire "Justice Eagle 17". Mai multe aflăm de la ofiţerul cu informarea şi relaţiile publice al Brigăzii 282 Mecanizată "Unirea Principatelor" din Focşani, locotenent-colonelul Vali Roman.

Lt. col. Vali Roman: În perioada 10 aprilie - 5 mai 2017 la Centru Secundar de Instruire pentru Lupă Smârdan se desfăşoară exerciţiul comun de instruire româno-american "Justice Eagle 17", la care participă peste 350 de militari din cadrul Batalionul 284 Tancuri, Batalionul 300 Infanterie Mecanizată, Batalionul 285 Artilerie, structuri de manevră şi sprijin din organica Brigăzii 282 Infanterie Mecanizat şi militari americani din cadrul Batalionului 1 "Vulturii Luptători". Militarii americani fac parte din forţele terestre ale Statelor Unite în Europa, ca parte a angajamentului acestei ţări pentru întărirea securităţii şi cooperării colective în Europa de Est în cadrul operaţiunii Atlantic Resolve. Scenariul exerciţiului "Justice Eagle 17" este unul fictiv, bazat pe ducerea luptei de apărare pe poziţii de către structuri de forţe, constituite din subunităţi de tancuri Abrams şi tancul românesc 84M Bizon, infanterie mecanizată pe maşini de luptă Bradley şi maşini de luptă a infanterie 84M Jder, sprijinită de focul pieselor de artilerie Paladin şi tunuri-obuzier calibrul 155 mm.

Realizator: Bună dimineaţa, încă o dată. Radio România Actualităţi, "Jurnal militar", mergem a următorul subiect. ?i militarii din forţele navale se află în misiune în afara ţării. Ei participă la exerciţiul "Summer Shield" ce se desfăşoară în Lituania. Este vorba despre un detaşament de militari de la Batalionul 307 Infanterie Marină, condus de locotenentul Alexandru Taban. Mai multe aflăm de la şeful operaţiilor şi instrucţiei din Batalionul 307 Infanterie Marină, locotenet-colonelul Marius Gheorghescu.

Lt. col. Marius Gheorghescu: În data de 13 aprilie un detaşament din cadrul Batalionul 307 Infanterie Marină s-a dislocat în Letonia, la Riga, pentru a participa la exerciţiul "Summer Shield 14". Exerciţiul îşi propune să realizeze interoperabilitatea între participanţi din cadrul Alianţei, pe executarea şi exersarea funcţiilor de sprijin al luptei. Alături de puşcaşii marini români participă detaşamente din cadrul forţelor armate ale Letoniei, ale Estoniei şi Lituaniei, ale Germaniei, Corpul de Infanterie Marină al Statelor Unite ale Americii şi elemente din cadrul forţelor armate ale Bulgariei şi Luxemburgului. Detaşamentul din cadrul Batalionului 307 Infanterie Marină ne este unul eterogen, incluzând elemente de cercetare, cercetare CBRN şi aruncătoare. Exerciţiul este multinaţional şi este coordonat de forţele militare ale Letoniei.

Realizator: Rămânem cu ştirile în zona Forţelor Navale. ?i Dragonul Maritim 30 "Slt. Alexandru Axente" s-a aflat timp de o lună în misiuni în patru mări. A participat la exerciţiul multinaţional "Poseidon 2017" şi a executat cu succes alături de gruparea navală permanentă NATO de luptă împotriva minelor, misiuni specifice în conformitate cu angajamentele luate de forţele navale române privind de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţii imediată în bazinul Mării Negre. După ce a terminat acţiunile în Marea Neagră, nava militară românească a tranzitat Mara Marmara şi Marea Egee, apoi a traversat canalul Corint pentru a participa la exerciţiul multinaţional "Ariadne 17" alături de marinari militari din 17 membre ale Alianţei Nord-Atlantice în Marea Mediterană./eradu/ A fost un program foarte condensat pentru marinarii militari români, pe parcursul căruia aceştia şi-au consolidat deprinderile de luptă împotriva minelor marine. Ultimele două ştiri au fost despre forţele navale. Avem în studio un reprezentant al Statului Major al Forţelor Navale, comandorul Marian Săvulescu, este şi o să ne confirme domnia sa, şef birou instrucţie şi doctrină în cadrul Statului Major al Forţelor Navale, dar nu cred că este şef birou, aşa că să spuneţi dumneavoastră exact care este funcţia, aşa că să spuneţi dumneavoastră exact care este funcţia, bună dimineaţa, domnule Săvulescu.

Cdor. Marian Săvulescu: Bună dimineaţa, Cristi, sunt şeful Serviciului Instrucţie din Statul Major al Forţelor Navale. Mare bucurie mi-ai produs cu cele două ştiri despre Marină. Întâi de toate, îi felicit pe cei de la Batalionul de Infanterie Marină, acel pluton, acum, când toată lumea sărbătoreşte Paştele, este în misiune de luptă în zona respectivă şi Dragorul Maritim 30, la comanda căruia am fost în anii 2000 - 2001, întors dintr-o misiune importantă.

Realizator: Pentru că aţi amintit despre o fostă navă pe care aţi comandat-o în trecut, trebuie să spunem, şi, aţi mai fost aici la Radio România Actualităţi, chiar dacă nu mă înşel chiar in postura de comandant al Fregatei Regele Ferdinand, aţi participat chiar la trainingul din Marea Britanie, atunci când au fost preluate Fregata Maria şi Ferdinand. Astăzi l-am invitat pe domnul Săvulescu pentru a ne împărtăşi nouă şi dumneavoastră, cei care ascultaţi Radio România Actualităţi, în Sâmbăta Mare, să ne spună despre o misiune ştiinţifică, este, aşadar, un subiect colateral, nu vorbim despre Armată în principal, dar vorbim despre participarea dumneavoastră la o misiune ştiinţifică în Antarctica.

Cdor. Marian Săvulescu: Vorbim despre Antarctica, astăzi, la 120 de ani de când Belgica cu Racoviţă la bord, întâiul biolog român ajuns în zonă în 1897 - 1898, a avut misiune de cercetrare, o expediţie a timpului. După 120 de ani, am avut această ocazie nemaipomenită să ajung în zonă, conducând o expediţie de cercetare în Antarctica. Această expediţie s-a grefat pe partea finală a operaţiei Antarctica condusă de Marina argentiniană, şi a avut loc în Peninsula Antarctică în partea de Nord, Insulele Shetland.

Realizator: Acolo, din ce mi-aţi spus mai devreme, şi aş vrea să le explicaţi şi ascultătorilor, această misiune a Armatei Argentiniene a fost de a scoate din funcţiune, deocamdată, pe timp de iarnă, acum , în Emisfera Sudică, aceste baze ştiinţifice sau cum se numesc ele, pentru a conserva cât mai mult din...

Cdor. Marian Săvulescu: Argentina are în zonă 13 staţii, 7 dintre ele fiind permanente. Noi vorbim acum despre staţiile care funcţionează doar pe timpul verii şi la final de vară australă ele se conservă, se închid. Forţa argentiniană, forţa navală, a făcut o expediţie în zonă, pentru a închide staţiile, a lua oamenii la bord, a transporta materiale excedentare, inclusiv gunoiul care se adună pe perioada de expoloatare de trei la patru luni de zile. România a fost acolo prezentă cu o echipă formată din două persoane, inginerul Andreea Radu şi subsemnatul, şi în această perioadă, iniţial, între 10 şi 17 martie, aveam planificare pentru expediţia respectivă, dar din cauza unor schimbări climatice, din cauza unei evacuări de urgenţă, pe 8 martie, noi am intrat pe 10./rduinu/ Am avut ocazia să mergem în patru din staţiile argentiniene, pe timpul când sprijinul logistic, /.../ logistic se desfăşura, adică de recuperare a oamenilor personal tehnică şi celelalte materiale, noi, însoţiţi de armata argentiniană, de reprezentanţii armatei argentiniene, am fost pe insulă sau în zona respectivă, culegând anumite probe, care sunt baza pentru cercetare în domeniul antarctic.

Realizator: Vorbeaţi despre o evacuare de urgenţă. Despre ce a fost vorba?

Cdor. Marian Săvulescu: Pe 8 martie unul din militarii de pe nava Bahia Sambla a acuzat dureri, două la trei zile, în zona abdomninală; s-a dovedit că a fost o apendicită. A fost evacuat de urgenţă, astfel încât transportul logistic asigurat de Hercules 130, legătura între continentul alb şi sudul Americii de Sud, s-au anulat toate zborurile tehnice în ziua aceea şi pe 8 martie a fost evacuat de urgenţă, într-un spital, în Ponta Arenas, în Chile.

Realizator: Am înţeles. Revenind la misiunea ştiinţifică a României de acolo, la care aţi participat, a fost vorba de un protocol româno-argentinian, despre nişte discuţii care s-au purtat la Sofia, la Reuniunea Comitetului Tratatului Antarctic, din 2015, unde acest dialog a dus practic la concretizarea proiectului privind poluarea transfrontalieră şi calitatea apei din lacuri şi mări. Acum, dvs sunteţi militar, aţi fost comandant de navă, lucraţi într-un domeniu probabil foarte diferit de ceea ce aţi văzut şi sunt convinsă că a fost foarte interesant să aflaţi despre aceste cercetări în ce priveşte mediul, calitatea apei ş.a.m.d.

Cdor. Marian Săvulescu: În 2015, la Sofia, membri ai delegaţiei române au fost în contact cu membri ai delegaţii argentiniene; de acolo s-a născut ideea pentru a intra în partea de vest a Antarcticii, deoarece în anii 2005, 2011, sub conducerea inginerului Teodor Negoiţă, patru prezenţe româneşti în partea de est, în staţia Law-Racoviţă, ulterior, după decesul acestuia, Law-Racoviţă Negoiţă, o staţie pe care sunt eforturi în acest moment de a fi reactivată şi reactivat protocolul cu Australia.

Realizator: Australia fiind proprietara staţiei Law.

Cdor. Marian Săvulescu: Ne întoarcem în partea aceasta de evst, unde, în urma acestor discuţii între delegaţia română şi cea argentiniană, având sprijinul şi suportul real al celor două proiecte iniţiate de domnişoara inginer Andreea Radu, am avut ocazia ca în 2017, pe partea finală a operaţiei Antarctica, a Marinei argentiniene, să avem şi noi oportunitatea să intrăm în zonă, pe zona de cercetare.

Realizator: Aţi amintit despre exploratorul şi omul de ştiinţă Teodor Negoiţă, numele acestuia este purtat de staţia noastră de acolo, acum să vedem care mai e situaţia. La telefon se află cu noi, în direct, doamna doctor Florica Topârceanu - a fost parte a expediţiei RONARE 2006, împreună cu exploratorul şi omul de ştiinţă Teodor Negoiţă, cel mai important reprezentant al României în Antarctica, în ultimii ani. Vom vorbi pentru câteva minute, foarte scurt, cu doamna doctor Topârceanu, despre ce avem noi de făcut ca stat şi ca interese, mai ales ştiinţifice, în Antarctica. Bună dimineaţa, doamna doctor, şi bun venit la Radio România Actualităţi.

Florica Topârceanu: Bună dimineaţa.

Realizator: Este vorba acolo despre o reactivare a ambasadei României în Antarctica?
Florica Topârceanu: Un obiectiv actual al Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice din Academia Română, din care facem parte, este acela de realizare a unui proiect care, pentru publicul larg, este numit Reactivarea Ambasadei României în Antarctica la Staţia Law-Racoviţă-Negoiţă. Aici noi ar trebui să punctăm faptul că România a fost operator al Bazei Law alături de Australia, în perioada 2005-2015, când aceasta a fost cunoscută sub denumirea Law-Racoviţă şi din 2011 până în 2015 - Law-Racoviţă-Negoiţă. Deci, au fost două nume româneşti, în această perioadă 2005-2015, pe harta Antarcticii. A fost posibil acest lucru datorită semnării unui memorandum de înţelegere între partea australiană, reprezentată prin Divizia Antarctică Australiană, şi partea română, reprezentată prin Fundaţia Antarctică Română, condusă de Teodor Negoiţă, numai că acest memorandum s-a încheiat în 2015 şi noi dorim să continuăm şi să dezvoltăm cooperarea ştiinţifică şi logistică cu Australia la această bază. Şi s-au făcut diverse demersuri, începând din anul 2013, în fiecare an, la reuniunile consultative ale Tratatului Antarctic şi s-a realizat o corespondenţă între cele două părţi - Divizia Antarctică Australiană şi Academia Română. Reprezentanţii nu ştiu dacă mai am timp să îi numesc, dar măcar în ce priveşte Academia Română aceste demersuri au fost semnate de vicepreşedintele Academiei Române, academician Cristian Hera, căruia dorim să îi mulţumim pe această cale. Cum spuneam, dorim să continuăm aceste cercetări la această cooperare cu Australia, la această bază. Aceasta implică efectuarea, deci, de expediţii în sezonul de vară australă în următorii ani. Este luată în vedere - de către partea australiană şi partea română - următorii cinci ani.

Realizator: Îmi spuneaţi mai devreme, înainte să intrăm în direct, că ar fi nevoie de un spărgător de gheaţă, şi dacă noi, sigur, nu putem aloca fonduri pentru achiziţionarea unui spărgător de gheaţă, suntem nevoiţi să apelăm la alte state precum Australia, care îşi construieşte spărgătorul de gheaţă chiar în Şantierul Naval de la Galaţi, îmi spuneaţi.

Da, trebuie să reţinem ca o şansă, poate, deosebită şi pentru noi faptul că s-a semnat un contract, Australia a semnat un contract la 27 aprilie 2016 pentru construirea până în anul 2020 a unui nou spărgător de gheaţă al Australiei, construcţiat de către o firmă olandeză, la Şantierul Naval de la Galaţi, /.../.

Realizator: Da, o să vorbim...

Florica Topârceanu: Şi aici trebuie să amintim, dacă îmi daţi voie, că e foarte important, şi doresc să îi mulţumesc...

Realizator: În câteva secunde, vă rog.

Florica Topârceanu: ... doamnei Nineta Bărbulescu, ambasadorul României la Canberra pentru Australia şi Noua Zeelandă, pentru că semnarea acestui contract este rezultatul unei activităţi de lobby pe care Excelenţa Sa a iniţiat-o în anul 2014, şi a desfăşurat-o pe cont propriu, şi din 2015 în comun cu Ambasada Olandei la Canberra.

Realizator: Vom mai avea ocazii să vorbim despre ce facem noi în lumea ştiinţifică şi în acea zonă de lume. Vă mulţumesc, doamnă doctor Florica Topârceanu, revenim la final de emisiune cu invitatul nostru, comandorul Marian Săvulescu, proaspăt întors din Antarctica. Ce ar fi de spus pe viitor, ce aţi văzut acolo şi ce credeţi că se poate întâmpla în viitor, spre binele cercetării ştiinţifice româneşti, din punctul ăsta de vedere?

Cdor. Marian Săvulescu: Am văzut, am o educaţie în cealaltă parte, în domeniul militar, astăzi am identificat că pot să am o contribuţie importantă privind planificarea operaţională în asemenea expediţii. Zona de logistică, începând cu transportul şi terminând cu siguranţa vieţii pe mare şi siguranţa personalului, echipament şi aşa mai departe - iarăşi, este o zonă pe care o pot, din experienţă, acoperi. Şi, mai mult, comunicare strategică între parteneri, pentru că România, Argentina, Australia, aşa cum menţiona şi doamna Topârceanu, sunt ţări situate la distanţe mari şi foarte mari, dar comunicarea strategică, legătura între oameni se poate realiza cu mare uşurinţă.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi fost cu noi în direct. Sărbători pascale cu bine, şi dumneavoastră, şi ascultătorilor! Sunt Cristian Dumitraşcu, vă salut regulamentar, sărbători cu bine, să ne auzim sănătoşi săptămâna viitoare! Numai bine!