Jurnal Militar din 14.03.2015

Realizator: Bogdan Silviu Răducanu - Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit! Sunt Bogdan Silviu Răducanu. Vom fi, ca de obicei, împreună, în următoarele aproximativ 25 de minute, pentru a vorbi despre câteva dintre cele mai importante evenimente militare ale săptămânii pe care ne pregătim să o încheiem. Printre ele, autoevaluarea Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2014; prezenţa în Marea Neagră a grupării navale NATO SNMG -2; şi exerciţiile comune desfăşurare de infanteriştii marini români şi americani în poligonul Babadag. De început însă, începem, astăzi, cu muzică...
(...)

Realizator: Ascultaţi "Jurnal militar", la Radio România Actualităţi.

În prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi a prim-ministrului Victor Ponta, s-a desfăşurat, marţi, la Bucureşti, autoevaluarea Ministerului Apărării Naţionale. O analiză a activităţii în anul 2014 şi prezentarea principalelor obiective ale ministerului, pentru anul 2015. Cu detalii, Cecila Sfetcu:

Reporter: Schimbarea mediului de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, precum şi creşterea instabilităţii din vecinătatea sudică a Alianţei, din Orientul Mijlociu până în nordul Africii au generat, prin implicaţiile lor, schimbări profunde în abordarea problemelor de apărare şi securitate la nivelul NATO şi al Uniunii Europene şi, evident, al Ministerului Apărării Naţionale.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 14.03.2015.

Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale: În aceste condiţii de evoluţie a mediului de securitate, Ministerul Apărării Naţioanle a reacţionat cu promtitudine şi flexibilitate, reuşind să genereze o modificare a priorităţilor în ceea ce priveşte obiectivele.

A pus un accent deosebit pe măsurile de creştere a capacităţilor operaţionale ale armatei României, concomitent cu îndeplinirea angajamentelor care decurg din caliatea de stat membru NATO, al Uniunii Europene, ONU şi OSCE. O importanţă deosebită am acordat implementării măsurilor stabilite din parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite ale Americii, cu cele două dimensiuni importante ale sale, proiectul scutului antibalistic de la Deveselu şi dezvoltarea nodului multimodular din cadrul Centrului de Tranzite de pe Aeroportul "Kogălniceanu".

Susţinerea financiară asigurată de Guvernul României a permis, anul trecut, ca forţele aeriene să continue continuarea prorgramelor strategice de înzestrare cu avioane multirol F-16, precum şi finalizarea celui de înzestrare cu avion de transport cu scut mediu C-27J SPARTAN.

La nivelul celorlalte categorii de forţe terestre şi navale, accentul s-a spus pe ridicarea stării de operativitatea tehnicii din dotare şi continuarea derulării programelor de înzestrare.

Reporter: În anul 2015, Ministerul Apărării Naţionale va continua demersurile începute anul trecut, focalizate pe resursele umane, financiare şi materile, astfel încât să fie atinse obiectivele majore asumate, printre ele: constituriea şi operaţionalizarea graduală pe teritoriul României a unităţii multinaţionale de integrare a forţelor NATO şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est; creşterea contribuţiei la securitatea regiunii extinse a Mării Negre, precum şi continuarea participării la iniţiativele militare de cooperare în plan bilateral şi regional; continuarea procesului de transformare a Armatei României concomitent cu implementarea procesului de revizuire strategică a apărării şi de modernizare şi achiziţie a echipamentelor militare.

Prezent la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2014, preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, că ţara noastră trebuie să-şi consolideze credibilitate strategică.

Klaus Iohannis: Ţara noastră trebuie să-şi consolideze credibilitatea strategică. Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor stratregice şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, credibilitatea reprezintă o valoare naţională importantă, atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu proprii noştri concetăţeni.

Realizator: Klaus Iohannis va prezenta Parlamentului noua strategie naţională de apărare a ţării. Documentul va evalua mediul internaţional de securitate şi va prezenta direcţiile de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale pe termen lung.

Klaus Iohannis: Conform legii, în baza acestui document şi a Cartei Albe a Apărării, Ministerul Apărării Naţionale va elabora noua strategie militară. Ultimul document de acest tip, care a fost aprobat, datând din anul 2000. De asemenea, în conformitate cu angajamentele şi priorităţile actualului program de guvernare, ar trebui finalizat procesul de revizuire strategică a apărării, cu rol determinant asupra planficării şi generării capabilităţilor de apărare naţională şi multinaţionale.

Realizator: "Jurnalul militar" continuă. Trecem la un alt subiect.

Gruparea navală NATO SNMG-2, aflată, în luna martie, în Marea Neagră, face în aceste zile o escală în Portul Constanţa. Programul cuprinde vizite la Comandamentul Flotei şi Muzeul Marinei Române şi întreceri sportive. Ieri, comandantul grupării, contraamiralul Brad Williamson, a susţinut, la bordul crucişătorului american Vicksburg, o conferinţă de presă.

Brad Williamson: Pentru SNMG-2 este cea de-a doua escală la Constanţa, pentru mine este prima şi sunt încântat că mă aflu aici. Prin prezenţa noastră sperăm să reuşim să înlăturăm instabilitatea şi insecuritatea din zonă.

Am desfăşurat deja o serie de exerciţii în Marea Neagră, cu aliaţii noştri turci, iar la începutul acestei săptămâni cu cei bulgari. Şi, odată ce vom pleca de aici, vom începe exerciţiile cu Forţele Navale Române.

De fiecare dată când avem ocazia să ne antrenăm în comun pe mare, reuşim să ne perfecţionăm deprinderile care ne ajută să lucrăm împreună ca aliaţi şi care altfel ar fi dificil de exersat.

Aşa că aceste oportunităţi de antrenament în comun sunt vitale pentru capacitatea noastră de a funcţiona ca alianţă. Pentru echipaje este minunat că am ajuns aici, la Constanţa, iar pentru cei aproape 1.400 de marinari de la bordul navelor grupării este o ocazie să viziteze oraşul.

Realizator: Contraamiralul Brad Williamson, comandantul Grupării Navale NATO SNMG-2 - a consemnat Cristian Dumitraşcu.

Vă mai informăm că astăzi, începând cu ora 10:00, marinarii americani, canadieni, germani, italieni, turci şi români, împreună cu voluntari ai Gărzii Naţionale de Mediu din România vor planta 1.000 de puieţi în zona Mănăstirii Sfânta Elena de la Mare, din Costineşti.

Activităţile Grupării Navale SNMG-2 vor continua de luni pe mare, când sunt programate exerciţii împreună cu alte eronave şi nave militare româneşti. Despre aceste exerciţii, cât şi despre rolul şi importanţa prezenţei navelor NATO în Marea Neagră şi cooperarea cu Forţele Navale Române ne-a vorbit comandorul Marian Săvulescu, din Statul Major al Forţelor Navale.

Marian Săvulescu: Gruparea Navală NATO are rolul de a participa prin rotaţie în diferite zone ale lumii, unde crizele sunt prezente.

Începând cu martie, anul 2014, odată cu agravarea situaţiei în partea de nord-vest a ţării noastre, Gruparea Navală NATO are o prezenţă de trei, patru ori pe an în Marea Neagră.

La momentul în care acestea sunt prezente, România, ca ţară ăarteneră NATO, alocă o forţă navală compatibilă, în cazul acesta o fregată - Fregata Regina Maria - astfel încât în perioada 3 la 23 martie această navă desfăşoară exerciţii în cadrul Grupării Navale NATO.

Regina Maria, în cadrul grupului SNMG-2, participă la exerciţii privind salvarea vieţii pe mare, respingerea atacului navelor mici de suprafaţă, exerciţii reale de tragere, exerciţii de respingere a atacului aviaţiei de vânătoare sunt cele tipice oricăror nave din clasa fregate distrugătoare crucişătoare.

Scopul acestor exerciţii este demonstrarea gradului de interoperabilitate între ţările partenere în acest grup naval.

Vorbim despre Statele Unite, Canada, România, Turcia, Italia şi Germania; 6 nave, 6 naţionalităţi, vorbim de o singură limbă comună, folosind aceleaşi publicaţii. Forţele Navale Române au un real beneficiu, lucrând împreună cu partenerii din NATO. Mai mult decât atât, la momentul în care guparea navală pleacă din Portul Constanţa, după vizita din perioada 13-15, Forţele Navale Române şi Forţele Aeriene Române participă la un exerciţiu complex alături de gruparea NATO, cu Fregata Mărăşeşti, cu două corvete, două nave purtătoare de rachete, un dragor maritim şi 3 MIG-uri 21 Lancer.

Realizator: Comandorul Marian Săvulescu, din Statul Major al Forţelor Navale - a consemnat Andreea Popescu.

Schimbăm din nou subiectul, exerciţiul Black Sea Rotational Force 15, care a început luna trecută, continuă în această perioadă în poligonul Babadag, cu instrucţia tactică executată de către infanteriştii marini din România şi Statele Unite ale Americii.

Maiorul Claudiu Vişan, din Batalionul 307 Infanterie Marină: În cadrul exerciţiului Black Sea Rotational Force 15, perioada 8-17 martie, se desfăşoară programul de instruire comun, la care participă militari din cadrul Corpului Puşcaşilor Marini, din Statele Unite ale Americii, infanterişti marini din cadrul Batalionului 307 Infanterie Marină şi un elicopter aparţinând Forţelor Navale Române.

Activităţile cuprind şedinţe de trageri, anternamente în ceea ce priveşte desfăşurarea operaţiilor ofensive şi defensive de nivel tactic pluton, rezolvarea unor situaţii tactice simple şi complexe.

Realizator: Maiorul Claudiu Vişan, din Batalionul 307 Infanterie Marină din Babadag.
(...)

Realizator: Am revenit în studioul RRA pentru ultima parte a "Jurnalului militar" de astăzi.

Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare a organizat, miercuri, la sediul instituţiei din Clinceni, o demonstraţie cu modelul experimental al sistemului aerostat de supraveghere terestră.

Despre acest sistem realizat de specialiştii militari români şi despre misiunile pe care le poate îndeplini ne-a vorbit comandantul agenţiei, col. dr. ing. Liviu Coşereanu:

Liviu Coşereanu: Este capabil să facă supravegherea de acţiune militară pe o rază care poate să ajungă între 10 şi 20 de kilometri, funcţie de performanţele sistemului video care este amplasat pe platformă.

Sarcina utilă pe care acest sistem o poatre ridica - este vorba aici de acea nacelă care este sub orice balon pe care l-aţi văzut - este între 25 şi 30 de kilograme, deci este suficientă pentru a putea suporta o cameră de luat vederi atât în vizibil, cât şi în infraroşu sau alte sisteme de supraveghere.

Ea este dotată, de asemenea, cu un sistem GPS care-i permite localizarea şi implementarea informaţiei pe o hartă care este aferentă punctului de comandă-control al acestui sistem.

Pe lângă partea de observare, el mai poate să realizeze şi partea de plus valoare a unui sistem de securitate a unui obiectiv militar, care este amplasat într-o zonă dificilă, din punct de vedere al reliefului sau are o anumită caracteristică care necesită un grad de observare ridicat.

De asemenea, poate să lucreze în complementaritate cu un sistem miniwave pentru ca să-i dea suficientă informaţie operatorului acestui sistem în a obţine, din câmpul de luptă sau din zona sistemului de securitate respectiv, informaţii suplimentare pentru luarea unei decizii.

Mai poate fi utilizat la dezastre sau zone acoperite din punct de vedere al sistemelor de telefonie sau de date terestre, poate să asigure operatorilor care au nevoie de supravegherea zonei respective sau de retranslaţia datelor un plus valoare pe această componentă.

Cu alte cuvinte, el poate să se constituie într-un stâlp de retranslaţie de comunicaţii sau de date sau de video sau de ce se doreşte la momentul respectiv, pentru a se asigura partea de comunicaţii într-o zonă afectată de dezastre sau într-o zonă în care nu există acoperire.
*
Realizator: Iată-ne ajunşi la ultimul subiect al emisiunii noastre de astăzi.

Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară şi-a prezentat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Cercul Militar Naţional din Bucureşti, producţia editorială. Directorul adjunct al institutului, colonelul în rezervă Petre Otu:

Petre Otu: Această activitate este una anuală, este un mod de prezentare a producţiei noastre, a cercetării ştiinţifice a institutului pentru a fi difuzată în mediul militar, dar mai ales în mediul academic civil, în rândul studenţilor şi, în acelaşi timp, este şi un mod de a difuza cunoştiinţele în rândul decidenţilor politico-militari.

Se spune că este important în viaţă nu ce posezi, ci mai ales ce răspândeşti. Iată că institutul răspândeşte produsele cercetării sale ştiinţifice, care nu trebuie să rămână doar într-o bibliotecă, într-o carte, pe un site ş.a.m.d.Deci este vorba de a face difuziunea cât mai largă a propriilor noastre cercetări, atât cât ne permit mijloacele pe care le avem la dispoziţie.

Am prezentat 12 titluri, la care s-a adăugat şi prezentarea celor două reviste pe care le editează institutul. Este vorba de Revista de Istorie Militară pe probleme de istorie militară şi revista 'Monitor Strategic" pe probleme de securitate, apărare şi relaţii internaţionale. Din rândul cărţilor mai recente, aş remarca cea care se adresează Centenarului Primului Război Mondial.

S-au împlinit, anul trecut, 100 de ani. Institutul a scos un volum de documente referitor la modul în care s-au comportat românii, care a fost atitudinea regatului României, dar şi a românilor din Transilvania, din Banat, din Basarabia, faţă de declanşarea Primului Război Mondial.

Noi o să continuăm programul şi cu anul 1915, şi cu 1916, pentru că există două programe naţionale: Programul de comemorare a Centenarului Primului Război Mondial şi unul intitulat "România 100", de aniversare a centenarului Marii Uniri din 1918. De asemenea, aş remarca lucrarea despre conferinţa de la München, care tratează un subiect foarte important, respectiv conferinţa din 19 septembrie 1938 prin care a fost dezmembrată Cehoslovacia, printr-un acord a patru mari puteri: Germania, Italia, Franţa şi Anglia, şi care a prefaţat declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

În treacăt fie spus, sunt destui analişti ai vieţii politice de astăzi care fac o comparaţie între acordul de la Minsk, Minsk I şi Minsk II, cu acordul de la München din 1938, dar, aşa cum s-a spus în cadrul acestei reuniuni, trebuie să fim atenţi la echilibru dintre uzul şi abuzul de istorie.

Realizator: Colonelul în rezervă Petre Otu, directorul adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. Aici, ediţia de astăzi a "Jurnalului militar" a ajuns la final.