Jurnal Militar din 12.03.2016

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit. Vă prezint, ca în fiecare sâmbătă dimineaţă, producţia marca "Ora armatei" de la RRA. Avem deja, chiar din primul minut stabilită legătura în Afganistan sau mai bine spus din al treilea minust pentru că este 9:07 minute, în Afganistan unde s-a definitivat schimbarea de efective care se face o dată la şase luni. Avem şi subiecte de actualitate militară în care vom vorbi despre aplicaţii care se desfăşoară în ţară, dar şi despre alte misiuni externe, în afara celei din Afganistan. Iar spre final v-am pregătit un reportaj pe care l-am realizat săptămâna aceasta la Braşov unde am participat la comemorarea foştilor deţinuţi politici. Este bine cunoscut faptul că s-au aflat şi mulţi generali şi ofiţeri ai Armatei Regale printre oamenii închişi abuziv în închisorile comuniste. Dar până atunci îi spun bună dimineaţa colegei mele de la trustul de presă al armatei care pentru şase luni ne va transmite corespondenţei de la Kandahar, din Afganistan.

Bună dimineaţa Mădălina. Dacă ne aude Mădălina Ilinca, din Afganistan, dacă nu, dacă s-a pierdut legătura vom merge mai departe cu o ştire de actualitate militară internă. Să încercăm mai apoi să refacem legătura în Afganistan. Luni, în baza de la Mihail Kogalniceanu a avut loc ceremonia de deschidere a exerciţiului aerian româno-canadian 2016, aproximativ 200 de militari din forţele aeriene române cu aeronave MIG 21 Lancer şi IAR 330 Puma desfăşoară între 1 martie şi 10 aprilie antrenamentale specifice împreună cu un detaşament format din aproximativ 100 de militari cu patru aeronave de tip CF-18 Hornet, aparţinând Forţelor Aeriene Regale canadiene. Directorul exerciţiul comandorul Daniel Moise.

AUDI: Emisiunea Jurnal Militar din 12.03.2016

Daniel Moise: În prima fază vom desfăşura acţiuni în comun până pe data de 4 aprilie, când ei vor pleca în altă parte şi îi aşteptăm până la sfârşitul anului pentru a doua fază a exerciţiului. Exerciţiul are ca scop practicarea în comun a tehniciilor, practicilor şi procedurilor specifice NATO în ceea ce priveşte operaţiunile aeriene aer-aer, aer-sol, securitatea aeriană, intelligence şi bineînţeles suportul logistic reciproc. O săptămână cu ei deja am reuşit să facem o formaţie mixtă, urmează încă trei săptămâni de antrenamente intense în care efectiv învăţăm unii de alţii, ne împărtăşim experienţa în domeniul operaţiunilor aeriene, dar dincolo de aceste obiective noi am dori să stabilim relaţii şi la nivel personal. În momentul în care se termină exerciţiul 2016 să fim priviţi de către ei nu numai ca parteneri oficiali în NATO sau aliaţi, ci prieteni, gata oricând să se apere unul pe altul şi de la sol şi din aer.

Realizator: Ca de fiecare dată la "Jurnal militar" ştiri despre cele trei categorii de forţe. Trupele terestre, aviaţie, după cum aţi auzit, şi marină. Încă în aşteptare cu forţele terestre din Afganistan. Aflăm despre marinarii militarii, Dragonul Maritim, locotenet Dimitrie Nicolescu, participă în apele teritoriale ale Greciei şi în apele internaţionale din Mediterana la exerciţiul multinaţional ARIADNE 2016 împreună cu nave militare din Grecia, Franţa şi navele care fac parte din grupare anavală NATO de luptă împotriva minelor. Comandantul navei, locotenent comandorul Daniel Gheorma a transmis:

Daniel Gheorma: Pe parcursul acestui exerciţiu, Dragonul Maritim 29 a dragat o mină de contact din cele trei mine existente, fiind, de asemenea, şi singura mină dragată de navele grupării. Dragonul Maritim 29 este prima navă aparţinând forţelor navale care în marşul său spre exerciţiul ARIADNE 2016, care s-a desfăşurat în apele naţionale greceşti a tranzitat pentru prima dată canalul Corint. O experienţă nouă atât pentru mine, în calitate de comandant, cât şi pentru echipaj. Marşul de întoarcere se va desfăşura în perioada 11 martie până spre 17 martie, când nava este aşteptată să sosească în portul Constanţa.

Realizator: Aceasta a fost corespondenţa din Mediterana. Şi în fine, ultima ştire de actualitate militară din sumarul de astăzi al "Jurnalului Militar". Ieri s-a încheiat un exerciţiu multinaţional la care au participat în Munţii Bucegi şi Piatra Mare militarii din Batalionul 22, Vânători de Munte din Sfântul Gheorghe şi forţele speciale ale Regatului Haşemit al Iordaniei. Am fost prezenţi şi noi la Diham, dar şi pe celebrul traseu Şapte Scări, acolo unde militarii s-au instruit. Să-l ascultăm mai întâi pe conducătorul român al exerciţiului, locotenent colonelul Traian Penciu.

Traian Penciu: Au fost executate activităţi de instrucţia tactică, de instrucţia schiului şi nu în ultimul rând de învăţarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor de supravieţuire şi acţiune în terenul muntos împădurit specifice anotimpului de iarnă. În Regatul Haşemit al Iordaniei nu sunt trupe similare Vânătorilor de Munte. Din această cauză, prin astfel de exerciţii, aceştia încearcă să-şi formeze deprinderile pentru a acţiona în teren muntos împădurit pentru a suplini deficitul de forţe de vânători de munte din ţara lor.

Realizator: Iată ce a declarat la Diham şi reprezentantul Armatei Iordaniene.
-: Sunt bucuros că sunt aici în România, împărtăşind experienţe împreună cu militarii români din Batalionul 22 Vânători de Munte. În fapt, acest tip de instrucţie este o nouă provocare în relief dificil şi condiţii de vreme rea. Noi credem că această colaborare a atins toate obiectivele de antrenament pe care ni l-am propus. Colegii mei şi-au depăşit toate limitele şi în special barierele lingvistice. Nu vreau să ratez ocazia de a mulţumi armatei iordaniene că ne-au oferit şansa să cunoaştem această ţară minunată în care am fost foarte bine primiţi. Am avut şansa de a cunoaşte cultura voastră, istoria voastră şi suntem convinşi că relaţia dintre cele două armate va avea o evoluţie pozitivă. Sperăm în curând să îi putem primi pe militarii români în ţara noastră, să le putem să le arătăm şi noi frumuseţile Iordaniei. Vă mulţumesc.

Realizator: După această experienţă comună reuşită între militarii români şi iordanieni din Munţii Bucegi, mergem mai departe la următorul subiect. Miercuri, 9 martie, la Braşov, a avut loc ceremonia de depunere de coroane de flori şi comemorare a victimelor comunismului la Monumentul Eroilor Anticomunişti, din faţă Teatrului Dramatic. Militari ai Brigăzii II Vânători de munte "Sarmisegetuza" din Braşov şi Orchestra militară a Academiei Forţelor Aeriene "Henri Coandă", au prezentat onorul tuturor victimelor comunismului, printre care au fost şi generali şi ofieri ai Armatei Regale. Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, victime ale dictaturii comuniste, Octav Bjoza, a rostit un discurs, chiar la monument, alături de prefect şi de comandatul garnizoanei şi de alte oficialităţi, iar după caeastă ceremonie s-a desfăşurat la sediul asociaţiei din Piaţa Sfatului, o slujbă de pomenire a tuturor eroilor care suprimaţi de regimul criminal comunist, mai ales între 1948 şi 1964. Să-l ascultăm pe preşedintele Asociaţiei Foştilor Depţinuţi Politic, domnul Octav Bjoza:

Octav Bjoza: Nu trebuie să uităm niciodată că în aceasţă ţară, nu demult, şi doar cu 55 la 70 de ani, au existat temniţe şi lagăre de exterminare pentru tot ceea ce a avut acest popor mai demn, mai moral, mai sfânt, mai bine pregătit profesional. Asta le-a oferit patria românească. Pleava societăţii româneşti după cel de Al Doilea Război Mondial a pus mâna pe destinele acestei ţări, trimiţându-ne în mine de plumb. Cinci ani de zile, să scoţi minereu de plumb din măruntaiele pământului, bătut, flămând, înlănţuit, umilit, lipsit de minime condiţii de igienă şi asistenţă medicală! Cinci ani cu barosul şi cu şpiţul să sapi în stângă la canalul Dunăre-Marea Neagră! Alţi ani la tăiat stuf iarna cu picioarele în apă! De unde să ştiţi dumneavoastră cei de astăzi că marile combinate chimice de la Oneşti şi Borzeşti au fost ridicate cu deţinuţi politici! De unde să ştiţi că barajul de la Bicaz a făcut cu noi şi că probabil peste tot pe unde v-am spus sunt mii de morţi a căror morminte nu se cunosc, azvârliţi mişteleşte în gropi comune în pielea goală, fără slujbă religioasă, fără o lumanare, fără o cruce, fără nimic!

Reporter: Stăm de vorbă cu domnul colonel Florin Stan, locţiitorul comandatului Brigăzii II Vânători de munte "Sarmisegeruza".

Florin Stan: La cererea Prefecturii Braşov şi a Asociaţiei luptătorilor din perioada comunistă am fost solicitaţi să participăm cu un detaşament de onoare şi Drapelul de luptă al Brigăzii la acest ceremonial. A fost foarte emoţionant şi foarte interesant. Este prima dată când particip la acest gen de activitate. Nu cunoşteam, sau cunoşteam foarte puţin, fiind mai tânâr, din spusele părinţilor, buncilor despre activităţile acestei categorii de toată stima, dar ascultându-i astăzi şi vazându-le feţele şi hotărârea, merită tot respectul şi toată preţuirea noastră.

Reporter: Am aflat cu toţii mai tarziu despre jertfa Armatei Române prin prezenţă în închisorile comuniste a unor generali, despre forontul de Est?

Florin Stan: Cunoaştem istoria acestor generali de toată stima. Eu am fost comandantul Batalionului 21, care cu cinste şi onoare a primit şi denumirea de "General Leonard Mociulschi", car şi domnul general Mociulschi a cunoscut asprimile şi nedreptăţile închisorilor comuniste.

Reporter: Bogdan Oancea, preot militar, suntem chiar în sediul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic, filiala din Braşov. Mai devreme a fost acel ceremonial de la Monumentul Eroilor.

Bogdan Oancea, preot militar: Am participat la cele două evenimente importante pentru fostii deţinuţi politici: comemorarea de la monumentul închinat lor de lângă Tatrul Dramatic, iar acuma, la sediul asociaţiei, la pomenirea tuturor celor care au răposat atât în timpul detenţiei şi în perioada comunistă, câţ şi celor care au trecut la cele veşnice după revoluţia din '89. Şi aşa se cuvine să-i respectăm şi la locul lor.

Reporter: Trebuie spus celor care ascultă la radio şi care vă văd, asociaţia este un muzeu în fapt. Pe pereţii acestui muzeu apar şi foarte mulţi militari care au pătimit în acele vremuri şi mă gândesc că înseamnă ceva pentru cei din armată de acum.

Bogdan Oancea: Şi mai ales pentru noi preoţii militari. Trebuie să vă gândiţi că mai ales după 1948 când Episcopia Militară a fost desfiinţată din ordinul comuniştilor şi ultimul arhiereu, Partenie Ciopron, a fost trimis la o mănăstire şi apoi reinstalat dar nu ca episcop militar, în puşcăriile comuniste au fost foarte mulţi preoţi care, fie au luptat pe front alături de militari, au slijit lui Hristos alături de militari pe front, fie au fost încarceraţi pentru simplul motiv că erau ofiţeri ai Armatei Române şi preoşti în Armata Română şi au pătimit alături de camarazii lor militari şi nu numai. Şi trebuie spus iarăşi că în perioada de prigoană a comuniştilor, un număr impresionant de preoţi de parohie, profesori universitari de teologie şi chiar simplii teologi au făcut temniţă comunistă pentru simplul motiv că ei credeau în Hristos şi nu recunoşteau erezia ateistă care încerca să fie impusă.

Realizator: A fost emoţionant la întâlnirea cu foştii deţinuţi politici de la Braşov, de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, cu sediul în Piaţa Sfatului. Chiar vă îndemn să mergeţi, dacă ajungeţi în Braşov în Piaţa Sfatului, să mergeţi acolo este un mic muzeu al rezistenţei anticomuniste foarte interesant. Acolo, evident au fost câţiva dintre oamenii care au pătimit, am reuşit să vorbesc cu câţia, însă nu avem foarte mult timp aici la Radio; vor fi postate pe interviurile "Ora armatei". Deocamdată iată un fragment din mărturia fostului deţinut politic, profesorul Horia Homănă.

Horia Homănă: După ce au fost aduşi la Penitenciarul Gherlea, cei cu peste 20 de ani, cum eram şi eu, condamnare, şeful nostru de organizaţie 25, în rest, vreo 20, încă patru inşi, toţi am fost înlănţuiţi, puşi în lanţuri la 18 ani. Am avut nişte lanţuri..., parcă erau lanţuri de ancoră, cu nişte belciuge, cu nituri bătute ş.a.m.d. Şi acolo, de 30 decembrie, de 1 mai, de 23 august, sărbătorile astea comuniste, ne băteau lanţurile, ne nituiau lanţurile. Cea mai ingenioasă mi s-a părut cea de la..., bine Baia Sprie au fost acolo 47 de evadaţi, pe care i-a cules Securitatea timp de vreo trei-patru săptămâni. Dar cea mai grozavă a fost cea de la o mină de plumb, unde un căpitan, deţinut, a arânjat un fitil şi un explozibil încât.., l-a pus într-un vagonet şi la ieşire, acolo, era un foişor, au împins vagonetul ăla, de a ieşit vagonetul singur afară şi a arânjat fitilul exact să ajungă în preajma foişorului pe care l-au aruncat în aer. Au fost şi ei prinşi şi condamnaţi la moarte. Regula era aceasta: dacă făceai victime, mai ales în rândul militarilor, aşa făceau.

Realizator: L-am ascultat pe profesorul Horia Homănă. Cum vă spunea, pe interviurile "Ora armatei", pe Facebook, vor fi mai multe interviuri din ziua de 9 martie. Să dea Dumnezeu să nu se mai întâmple asemenea orori în România. Sunt Cristian Dumitrascu, vă salut regulamentar. Numai bine!