Jurnal Militar din 11.07.2015

Realizator: Cristi Dumitraşcu: Bună dimineaţa! Bine v-ar regăsit! Vă prezint ca în fiecare sambătă o producţie Ora Armatei, de acum şi pană la 9:30. Am să vă dau şi cateva repere ale agendei pe care am pregătit-o, o agendă a unei săptămâni pline, aşa cum au fost toate săptămânile acestui an, atunci când vorbim despre armată. Vom afla despre exerciţii pe mare cu scafandrii, dar vom avea şi o corespondenţă trimisă de pe nava şcoală Mircea care se află in marş spre Mediterana.

Vom afla şi despre forţele aeriene, despre cum a fost la anuala tabără de vară pentru cercetaşi, dar vom face şi o invitaţie la Muzeul Transmisiunilor de aici de lângă Bucureşti. Înainte însăd e a trece prin toate subiectele, vom vorbi despre o iniţiativă remarcabilă a militarilor, în frunte cu şeful Statului Major General, militari care şi-au cinstit eroii mai vechi, dar şi pe cei contemporani prin sport, prin ceea se cheamă triatlonul invictus.

Emisiunea Jurnal Militar din 11.07.2015:

Realizator: Primul subiect despre care v-am spus de la început vorbeşte despre o iniţiativă lăudabilă. Şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciucă, a participat, pe data de 9 iulie, joi, la triatlonul "Invictus" în Bucureşti, alături de militari răniţi în teatrele de operaţii. Această acţiune s-a desfăşurat în cadrul campaniei "Pentru eroul meu", aşa se numeşte campania, lansată de către Ministerul Apărării Naţionale, cu ocazia Zilei Drapelului Naţional.

Sergentul major Ionuţ Butoi, militar grav rănit în Afganistan, imobilizat în fotoliu rulant, a deschis triatlonul şi a înotat alături de camarazii săi din grupul "Invictus" la bazinul olimpic de polo şi de naţie al Complexului sportiv "Steaua". Ştafeta a fost preuată pentru o a doua probă de un alt veteran al teatrelor de operaţii rănit în misiune, plutonierul-adjutant Costi Slăniceanu, care a pedalat de la Stadionul Ghencea până la Monumentul Ostaşului Necunoscut şi a predat ştafeta celui de al treilea militar rănit sergentul-major Marian Nicula.

Generalul-locotenent Nicolae Ciucă s-a alăturat alergătorilor participanţi la ultima probă a triatlonului pe traseul Monumentului Ostaşului Necunoscut - Monumentul Eroii Căzuţi la Datorie în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României. La eveniment au participat, pe lângă voluntarii grupului "Invictus", militari şi civili din Statul Major General. Cei trei militari au fost răniţi în incidente în teatrele de operaţii şi se antrenează în cadrul secţiei paralimpice din Clubul sportiv al armatei "Steau", pentru a participa la următoarea ediţie a Jocurilor "Invictus", o competiţie paralimpică militară internaţională.

Nicolae Ciucă: Mulţumesc celor trei militari răniţi care au dat curs invitaţiei noastre. Este vorba de plutonierul-adjutant Slăniceanu, sergentul-major Butoi şi sergentul-major Nicula, care au demonstrat un maximum de voinţă, pe care noi nu putem să-l cuantificăm, atât prin probele la care s-au angajat, cât şi prin efortul pe care l-au făcut să înoate, să pedaleze pe bicicletă şi să alerge. Mă înclin în faţa lor, al tuturor răniţilor şi folosesc acest prilej pentru a le mulţumi încă odată pentru tot ceea ce au făcut pentru armată şi pentru ţară.

Realizator: Trecem la subiectele de actualitate ale săptămanii. Baza 71 aeriană de la Câmpia Turzii găzduieşte în perioada iulie-septembrie exerciţiul româno-american Dacian Eagle 2015. La exerciţiul bilateal participă aproximativ 300 de militari români, piloţi şi personal tehnic, şase aeronave MIG 21 Lancer şi cinci elicoptere IAR 330 Puma-Socat şi MEDEVAC aparţinând Bazei 71 aeriene şi aproximativ 300 de militari americani cu 12 aeronave F-15 şi tehnică de deservire aferentă.

Dacian Eagle 2015 continuă tradiţia exerciţiilor româno-americane desfăşurate la Câmpia Turzii şi are ca scop creşterea nivelului de pregătire şi interoperabilitate a personalului participant. Comandantul Escadrilei 711 aviaţie-luptă, comandorul Adrian Motorga.

Adrian Motorga: Scopul este schimbul de experienţă operaţională, exersarea tacticilor şi procedurilor asociate cu angajarea puterii aeriene, pentru creşterea nivelului de profesionalism în cadrul operaţiilor aeriene, a interoperabilităţii şi încredere dintre aliaţii NATO. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea integrării dintre platforme în cadrul tactic prin schimbul de experienţă cu privire la angajamentele tactice şi operaţiile de sprijin aerian, pentru creşterea capabilităţii de răspuns în cadrul NATO.

Pentru executarea misiunilor de zbor din cadrul exerciţiului, partenerul american a dislocat zece avioane F-15 şi aproximativ 250 de militari, iar noi, ca naţiunea gazdă, vom asigura suport logistic cu totalitatea facilităţilor din bază şi vom participa cu opt avioane MIG 21 Lancer, un elicopter echipant MEDEVAC şi aproximativ 200 de militari.

Realizator: La Constanţa s-a desfăşurat între 29 iunie şi 10 iulie cea de a cincea ediţie a exerciţiului nultinaţional Euroasian Partenership Dive 15. Exerciţiul a avut ca obiectiv creşterea interoperativităţii între naţiuni în executarea activităţilor de scufundare, activităţi de scufundare militare.

Peste 100 de scafandri din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, România şi SUA, Turcia, dar şi Ucraina au executat scufundări reale în raioanele maritime Constanţa având ca suport nave rapide de intervenţie cu scafandri. Pentru Secţiunea EOD - Explosive Ordnance Disposal - şi nava de intervenţie cu scafandri de mare adâncime Grigore Antipa, pentru secţiunea scufundări la mare adâncime. Prin telefon, directorul exerciţiului, căpitan-comandorul Adrian Onţică.

Adrian Onţică: Exerciţiul s-a desfăşurat pe cele două secţiuni, scafandri de mare adâncime şi scafandri de luptă EOD. În cadrul secţiunilor s-au executat scufundări la diferite game de adâncimi. Am început de la adâncimi în jur de 20 de metri. Am avansat în săptămana a doua la adâncimi în gama de 40-60 de metri. S-au executat scufundări cu alimentare de la suprafaţă, s-au executat şi repetat proceduri EOD pe mia de exerciţiu, iar acesta a fost marele pas înainte al exerciţiului faţă de anii precedenţi.

Ca o concluzie, aş aprecia creşterea interoperabilităţii între scafandrii din cele şase state prin executarea activităţilor în echipe mixte şi creşterea gradului de complexitate al exerciţiilor pe care le-am desfăşurat în cele două săptamâni cât a durat exerciţiul.

Realizator: Între 1 iulie şi 10 august nava şcoală Mircea care aparţine Academie Navale "Mircea ce Bătrân" efectuează marşul anual de instrucţie în Marea Mediterană. Itinerarul de marş cuprinde escale în patru porturi din Italia, în Spania, în Franţa şi în Muntenegru. Echipajul de la bordul velierului este format din 157 de membri, dintre care 29 de studenţi de la Academia Navală "Mircea ce Bătrân" şi 52 de elevi ai Şcolii Militare de Maiştrii Militari "Amiral Ion Murgescu".

Urmare a parteneriatelor de cooperare în domeniul educării şi formării studenţilor, încheiate între Academia Navală "Mircea ce Bătrân" şi instituţii de învăţământ similare din lume, alături de cadeţii români la marşul de instrucţie vor participa, participă deja, şi 13 cadeţi străini din Bulgaria, China, Grecia, Polonia şi Turcia.

Pe timpul celor 40 de zile de marş nava va parcurge aproximativ 4.600 de mile marine în Marea Neagră şi, evident, în Marea Mediterană, pe parcursul cărora studenţii şi elevii vor căpăta noi deprinderi marinăreşti şi profesionale. Un reportaj transmis de la bord de către Bogdan Dinu de la Grupul mass-media al Forţelor Navale:

-: Am avut activităţi intense. Am urcat în arboradă. Am început o parte din specialitate. Frumos, totul nou şi frumos.
Reporter: Care este rolul tău în arboradă? Ce post ţi s-a repartizat?
-: La gabier, a doua vergă. Viaţa la bord este frumoasă. Dormim separat, avem cazarmă separată, fetele de băieţi. Facem aceleaşi activităţi. Urcăm în arboradă împreună. Este o ocazie unică şi chiar mi-ar plăcea să lucrez pe Bricul Mircea.
-: Trebuie să fim pregătiţi, trebuie să fim vigilenţi. Este o meserie care necesită multă responsabilitate. A fost mai greu la început. Însă pe zi ce trece căpătăm experienţă atât la urcarea în arboradă, cât şi în carturi, cât şi în servicii şi cred că uşor-uşor începem să ne intrăm în ritm, începem să ne obişnuim cu programul.
-: Cadeţii străini sunt sociabili, am învăţat multe despre cultura lor, despre religia lor. În special cel turc este foarte sociabil şi ne spune foarte multe despre religia şi cultura lor. Este foarte patriot, de altfel.
-: Ne înţelegem în limba engleză, colegii mei au încercat să-i înveţe cât de cât să zică poftă bună sau bună ziua, cuvintele de bază.

Realizator: Trebuie să recunoaşteţi că se întâmplă rar să ascultăm un reportaj realizat în largul mării şi trimis atât de repede pentru a-l asculta noi la radio. Realizatorul reportajului de pe Nava Şcoală Mircea, care este barc şi nu bric, aşa cum îl ştie toată lumea, a mai vorbit şi cu Ana Maria Nichifor, o fata ambiţioasă care a ales o meserie atât de grea şi de frumoasă cum este aceea de marinar.

Reporter: Pe o navă viaţa îşi urmează cursul, adică pe lângă instrucţie, pregătire marinărească, urcare în arboradă, dublarea carturilor, fiecare cadet de la bord face şi ceea ce se cheamă service, respectiv grupă la bucătărie. Cum sunt lucrurile şi în partea asta?
Ana Maria Nichifor: Trebuie să ai o responsabilitate mult mai mare pentru că trebuie să te asiguri ca toţi elevii să aibă porţie la ora prânzului sau cinei şi tot timpul trebuie să-ţi asiguri hrana, să le asiguri gramajul de pus în farfurie şi toţi să fie mulţumiţi. Cel mai greu este şi toţi elevii recunosc asta, curăţatul cartofilor. Când vin lăzi întregi ne ţinem mâinile, nu mai putem.

Reporter: Deci curăţare tradiţională la cuţit, nu la maşina de curăţat cartofi.
Ana Maria Nichifor: Totul la cuţit. Mai avem, unii dintre noi ne-am mai cumpărat de acasă că ne-au spus colegii din anii anteriori că trebuie să ne cumpărăm ustensila aceea de curăţat cartofi. Dar câteodată nici nu mai facem faţă. Toţi se feresc de spălat vase, cred că şi acasă, nu? Am încercat să mă acomodez cu toate, chiar am început, cred că o să devin băiat până la urmă. Mai îmi păstrez partea de feminitate.

Şi cu hamacul acela ne-a fost chiar greu la început să-l legăm, am chemat băieţii, i-am pozat să vedem nodurile a doua seară să ştim cum să le facem. Şi cu plantoanele, chiar aseară am fost observator prova de la patru dimineaţa şi acum încă văd că sunt în picioare, sunt bine. Nu cred că am întâmpinat chiar aşa dificultăţi. Încercăm să ne ţinem ritmul după ei. Suntem mai încete, dar asta este.

Reporter: După primele zile care a fost cel mai plăcut moment?
Ana Maria Nichifor: Chiar dacă a fost greu când am urcat în arboradă, a fost foarte frumoasă priveliştea de acolo. Mi-a fost frică chiar să urc şi la al doilea pas la crucetă. Mi-a fost, în prima zi nu am vrut să urc, dar a doua zi m-am ambiţionat şi am urcat şi am zis că Doamne ce am ratat. Este foarte frumos.

Realizator: Am revenit în direct, aici, la Radio România Actualităţi. Penultimul subiect al emisiunii este legat de o tabără foarte interesantă, care le place foarte multe elevilor în fiecare vară. În fiecare an, Ministerul Apărării organizează pentru elevii de liceu Tabăra de Vară pentru Cercetaşi. Anul acesta s-a desfăşurat la Braşov, sub deviza "Fii cel mai bun, fii la înălţime!".

Ediţia taberei a avut ca temă activitatea Vânătorilor de Munte, iar ca obiective - însuşirea de către tinerii cercetaşi a unor cunoştinţe de bază pentru Armata României, promovarea profesiei militare, familiarizarea cu unele structuri militare, precum şi dezvoltarea şi punerea în valoare a calităţilor fizice, a spiritului de competiţie şi de echipă al tinerilor participanţi. Ascultăm doi dintre elevii care au avut şansa de a fi printre cursanţi.

Cătălin Ţuţuianu: Sunt elev cercetaş Ţuţuianu Cătălin, elev în clasa a XI-a la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sfântu Ioan Gură de Aur Târgovişte, din judeţul Dâmboviţa. Am fost selecţionat pentru această tabără de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială Protecţia Copilului din judeţul Dâmboviţa, pe baza notelor bune şi a participărilor frecvente la concursurile judeţene şi naţionale. Pe toată această perioadă a Taberei de Vară pentru Cercetaşi am învăţat foarte multe lucruri din domeniul militar şi mulţumesc instructorilor militari din Batalionul 21 Vânători de Munte pentru că ne-au explicat tehnicile de supravieţuire, orientare în teren. Mi-au plăcut în mod special tehnicile de supravieţuire. Mi-am făcut prieteni noi cu care sper să ţin legătura în continuare.

Marin Eugen Epurescu: Sunt elev cercetaş Epurescu Marin Eugen, sunt din Bucureşti, elev în clasa a XI-a în Colegiul Economic Viilor. Dintre toate activităţile desfăşurate, cel mai mult mi-au plăcut tehnicile de supravieţuire, unde am învăţat cum să fac un adăpost improvizat, cum să punem capcane, să filtrăm apa şi diferite tipuri de focuri.

Realizator: Şi, în fine, ultimul subiect al jumătăţii de oră al Armatei este, de fapt, o invitaţie la Muzeul Transmisiunilor. Cea de-a VIII-a ediţie a Zilelor Muzeului Comunicaţiilor şi informaţii va avea loc în acest week-end. Care dintre dumneavoastră se află pe aici, prin apropiere, de la 10:00 până la ora 14:00, la sediul muzeului de pe vechea linie de centură a Bucureştiului, în apropierea podului de cale ferată de la intrarea în Otopeni, acolo este muzeul, mai aveţi timp să ajungeţi. Evenimentul este organizat, ca în fiecare an, în preajma zilei de 14 iulie, când în Armată se sărbătoreşte Ziua Transmisioniştilor Militari. Cu amănunte, preşedintele Asociaţiei Pro Muzeul, generalul maior în rezervă Cerăceanu Ion.

Ion Cerăceanu: În acest an, Zilele Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii au ca tematică 70 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial şi, totodată, Ziua Porţilor Deschise pentru unitatea care administrează şi găzduieşte muzeul. Pe lângă vizitarea Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii mai poate fi vizitată o expoziţie fotodocumentară privind cei 142 de ani de istorie a telecomunicaţiilor militare, tehnica veche analogică din dotarea armatei noastre, cât şi principalele mijloace de comunicaţii moderne pe care le are armata noastră, în prezent, în dotare.

De asemenea, avem ateliere de reconstituiri istorice, vom realiza demonstrativ linii de cablu greu, cablu uşor, construcţii linii permanente. Avem o sală didactică muzeistică, în cei care doresc pot exersa transmiterea semnalelor Morse, transmiterea semnalelor la aparatele telegrafice pe bandă şi pe coală, realizarea legăturilor cu telefoane cu manivelă din Al Doilea Război Mondial, legătura cu staţii radio de capacitate mică, portative, 105, 104 şi aşa mai departe. Măsurarea activităţilor auditive pentru viitorii telegrafişti militari cu aparatură specială care s-a folosit în armata noastră. De asemenea, pentru vizitatorii de vârstă mai mică - plimbări prin curtea unităţii cu poneii şi un atelier de tragere cu arma de tir de calibru redus, cu arcul şi săgeata.

Avem standuri cu diferite obiecte cu tematică istorică, numismatică, filatelie, accesorii de uniformă şi multe, multe altele. Avem un număr mare de grupuri de reconstituiri istorice. De pildă, Grupul de Reconstituiri Istorice al Muzeului Internaţional VI /.../, Asociaţia Tradiţia Militară, Cercetaşii României, un grup de reconstituiri istorice medievale, Deutsches Freikorps. Avem reprezentanţii unui club columbofil. Şi, nu în ultimul rând, distribuirea de raţii de hrană de război, preparate la bucătăria de campanie.

Realizator: L-am ascultat pe generalul Ion Cerăceanu. Vă aşteaptă dânsul la Muzeul Transmisiunilor. Un anunţ de ultimă oră, ansambluri folclorice de la 16 centre militare din ţară participă la a VI-a ediţie a Festivalului Cântecului şi Dansului Popular la Oglindă, care a început, ieri, la Bistriţa. Şi acolo, dacă sunteţi prin zonă, sunteţi aşteptaţi. Atât pentru astăzi.

Feciori la Oaste la 11:30, la Antena Satelor, Pro Patria, mâine, la TVR, la 9:30, Observatorul Militar se poate citi pe site-ul presamil.ro, iar pe noi ne puteţi reasculta pe romaniaactualitati.ro. Beretele Verzi se numeşte formaţia pe care o auziţi, este o fanfară olandeză pe care am întâlnit-o în Norvegia. Sunt Cristian Dumitraşcu, vă salut regulamentar şi să ne auzim cu bine!