Jurnal Militar din 11.06.2016

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa! Vă aduc o nouă producţie marca "Ora Armatei", aşa cum se întâmplă în fiecare sâmbătă dimineaţă aici, la Radio România Actualităţi. Spuneam despre subiecte speciale astăzi. În afară de cele pe care le-am pregătit, de actualitate militară internă şi externă, joi, în ziua de Înălţare, au fost comemoraţi eroii noştri de orişiunde. Spre finalul emisiunii veţi putea asculta un reportaj pe care l-am realizat la Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei de la Sighet. Şi nu în ultimul rând, vom vorbi şi despre Ziua paraşutiştilor militari. Vom intra în legătură directă şi cu Afganistanul, să vedem ce s-a întâmplat săptămâna aceasta acolo.

Realizator: Înainte de a afla cum este cafeaua de dimineaţă în Afganistan, trebuie să aflăm cât de dimineaţă este în Afganistan. Mădălina Ilinca este cu noi în direct, tocmai din Kandahar. Bună dimineaţa, Mădălina! Cât de dimineaţă este?

Mădălina Ilinca: Bună dimineaţa, Cristi! Am băut demult cafeaua, pentru că la noi în acest moment este ora 11:00.

Realizator: Da, este o diferenţă de fus orar...

Mădălina Ilinca: ...de o oră şi jumătate.

Realizator: O oră şi jumătate, un pic atipică această diferenţă, pentru că noi suntem obişnuiţi cu fusul orar de o oră, de două ore diferenţă şi.a.m.d.; o oră jumătate e, aşa, cumva şchiop. Să te auzim acum, să ne spui despre ce a fost săptămâna aceasta în Afganistan. Dar, înainte de asta, cât de bună e cafeaua în Afganistan?

Mădălina Ilinca: Să ştii că e foarte bună cafeaua în Afganistan. Aş vrea să adaug că suntem în plină sărbătoare a Ramadanului, este luna postului, fiind sărbătoarea musulmană cea mai importantă, şi timp de aproximativ 30 de zile musulmanii adulţi trebuie să postească din zori până în apusul soarelui.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 11.06.2016

Nu numai la poporul afgan este sărbătoare; şi în camp-ul românesc a fost sărbătoare, unde militarii Armatei României din detaşamentele Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei Călugăreni, ai Elementului Naţional de Sprijin, ai Echipei de consiliere şi legătură, ai Detaşamentului HUMINT şi ai Detaşamentului de Forţă pentru Operaţii Speciale au participat la ceremonia dedicată Zilei Eroilor, cu acest prilej aducând un pios omagiu celor care şi-au dat viaţa pentru ţară. În cadrul ceremoniei au fost acordate şi câteva distincţii militare celor mai buni militari care s-au remarcat în misiunea "Resolute Support". Tot militarii români din Baza Aeriană Kandahar au marcat chiar ieri 75 de ani de la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti, având în vedere că aici, în Batalionul de Infanterie Protecţia Forţei, sunt încadraţi şi paraşutişti militari de la Batalionul 495 Infanterie "Căpitan Ştefan Soverth”.

Realizator: Aveţi câţiva paraşutişti, da.

Mădălina Ilinca: Avem câţiva paraşutişti, chiar am stat de vorbă cu ei şi m-au rugat să transmit un mesaj către camarazii lor din ţară, şi anume: "Suntem mândri că servim patria şi culorile drapelului României de sub cupola paraşutei şi urăm tuturor paraşutiştilor militari «La mulţi ani!», iar celor care sunt încă în activitate - cer senin şi aterizări uşoare!".

Realizator: Dacă sunt pe recepţie, să le transmiţi că peste 15 minute, avem - poate chiar mai devreme - un interviu cu Mircea Tănase, colonel de paraşutism şi scriitor, care a scris o carte despre marele înaintaş al paraşutiştilor, Mihai Ţanţu.

Mădălina Ilinca: Mihai Ţanţu, da! Să ştii că această carte este chiar citită aici în Afganistan.

Realizator: Este citită, nu mă îndoiesc.

Mădălina Ilinca: Da.

Realizator: Ce voiai să ne spui, spre final?

Mădălina Ilinca: Pot să spun că ne executăm în continuare misiunile, asigurăm protecţia Bazei Militare Kandahar, patrulăm în aria de responsabilitate. Este linişte aici în Kandahar, dar este şi foarte cald - la ora aceasta, cred că sunt în jur de 40 de grade.

Realizator: 40 de grade, da... Se sperie colegii mei în regia de emisie, însă este cumva altă climă acolo, este un pic mai suportabil.

Mădălina Ilinca: Este altă climă; este o climă uscată şi e suportabilă temperatura.

Realizator: Mulţumesc, Mădălina! Să vă fie bine acolo, să ne auzim cu bine şi săptămâna viitoare, fără incidente şi cu toate cele mai bune.

Aflăm acum despre ce se întâmplă în ţară. 200 de militari din Forţele Terestre Române, aparţinând Brigăzii 2 Vânători de munte "Sarmisegetuza", Batalionului 265 Poliţie militară şi Batalionului 49 Apărare CBRN Argeş, împreună cu 150 de militari din Marea Britanie şi 200 din SUA, sprijiniţi de Aeronavele Forţelor Aeriene Române, participă, între 6 şi 18 iunie, la exerciţiul multinaţional "Sarmis 16", care se desfăşoară la Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre "Getica" din Cincu. Iată câteva obiective ale exerciţiului, despre care ne-a vorbit prin telefon locotenent-colonelul Dorinel Cotea.

Dorinel Cotea: Integrarea exercitării comenzii structurilor participante la exerciţiu, determinarea nivelului de interoperabilitate în structurile participante la exerciţiu, perfecţionarea şi armonizarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor, verificarea gradului de instruire a subunităţilor participante pe timpul executării exerciţiilor în teren, într-un cadru multinaţional şi întrunit de nivel tactic.
În data de 14 iunie, în Poligonul Cincu va avea loc ziua distinşilor vizitatori ai Exerciţiului "Sarmis 16".

Realizator: În continuare, aflăm despre militarii noştri care se instruiesc în Polonia: 250 de militari din Forţele Terestre Române aparţinând Batalionului 812 Infanterie Bistriţa, cu aproximativ 40 de mijloace tehnice, participă între 7 şi 17 iunie la Exerciţiul multinaţional "Anaconda 16", care se desfăşoară în facilităţi de instruire ale Armatei Poloniei. Comandantul detaşamentului românesc, locotenent-colonelul Adrian Costaru, ne-a informat că deplasarea s-a făcut cu militarii şi tehnica aferentă pe calea ferată şi pe şosea şi ca ne va trimite informaţii în fiecare zi despre cum se desfăşoară "ostilităţile", aşa între ghilimele fie spus, acolo în Polonia.

Următoarea corespondenţă vine dinspre Forţele Navale. Marinarii au fost de Ziua Eroilor la Cozia, la domnitorul Mircea cel Bătrân, pentru că acolo este îngropat Mircea cel Bătrân. O altă ştire ar fi că şi cel de-al doilea remorcher de radă şi port, denumit "Voinicul", a intrat în serviciu, dar locotenent-comandorul Corneliu Pavel ne va spune mai multe prin telefon despre intrarea în Portul Constanţa a distrugătorului american USS Porter.

Corneliu Pavel: Vineri, 10 iunie, distrugătorului american Porter a intrat în Portul Constanţa pentru o escală de trei zile, după care săptămâna următoare, de luni, şase nave militare româneşti, împreună cu acest distrugător american vor desfăşura mai multe exerciţii pe mare, exerciţii de supraveghere a traficului naval, de luptă împotriva ţintelor aeriene, navale, de căutare şi anihilare a ameninţărilor submarine. Exerciţiile sunt planificate a se desfăşura până pe data de 17 iunie.

Realizator: De la mare, din nou aici, în Muntenia. Am vorbit mai devreme şi cu Mădălina Ilinca din Afganistan despre Ziua Paraşutiştilor, care a fost ieri. S-au aniversat 75 de ani de la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti din Armata României, iar în Piaţa Dacia din Buzău a avut loc o ceremonie, care a marcat încheierea exerciţiului cu trupe în teren ”Memorial general-maior Grigore Baştan", o mare personalitate a României, un paraşutist militar, care a pus bazele moderne ale acestei arme, iar de la ora 13:30, la Aerodromul Clinceni s-a organizat o expoziţie de prezentare a tehnicii de paraşutare şi au avut loc paraşutări demonstrative. A transmis de la exerciţiul cu trupe în teren ”Memorial general-maior Grigore Baştan" 2016 de la Buzău, Alina Sonia Raicu.

Reporter: În acest an, la a XXIX-a ediţie a competiţiei celor mai buni paraşutişi din Armata României s-au aliniat 11 echipe. Surpriza faţă de ediţia anterioară, cu colegii noştri români a participat şi o echipă din Batalionul 2 Infanterie a Forţelor Terestre din Olanda. Pe un traseu foarte dificil, care a însumat aproximativ 50 de kilometri, cu trecerea obligatorie a şapte puncte de verificare, militarii noştri au trebuit să dovedească că, într-adevăr, paraşutismul cere doar caracterele tari. Faţă de ediţia anterioară, terenul a fost cel care le-a dat bătaie de cap militarilor români. Ploile abundente au făcut ca noroiul să fie destul de greu, vegetaţia înaltă să-i încurce la orientare. Pe primul loc s-a situat Brigada de Informaţii Militare Buzău, pe locul al II-lea s-a situat Batalionul 620 Forţe Speciale Otopeni-Băneasa, iar pe locul al III-lea Batalionul 2 Infanterie a Forţelor Terestre din Olanda. Iată că această competiţie a dovedit încă o dată cât de dificil este să practici acest sport, să serveşti sub această armă.

Realizator: Alina Sonia Raicu de la Buăzu, prin telefon. Şi pentru că ieri s-au împlinit 75 de ani de la înfiinţarea primei structuri de paraşutişti militari, că tot am vorbit despre această aniversare, vom vorbi pentru câteva minute despre o mare figură a acestei bresle. Mihai Ţanţu a fost unul dintre primii ofiţeri care au făcut parte din această subunitate, prima structură de paraşutişti militari. De fapt, cred că el a înfiinţat această trupă de comando a Armatei Române. Ne va spune mai multe, însă, colonelul Mircea Tănase, şi domnia sa paraşutist militar, autorul cărţii care se numeşte "Căpitanul paraşutist Mihai Ţanţu. Faptele, mărturisirea şi osânda unui cavaler." Domnule Tănase, bună dimineaţa şi bine aţi venit la "Ora Armatei".

Mircea Tănase: Bună dimineaţa dumneavoastră şi ascultătorilor "Jurnalului militar". Mă bucur că astăzi, când deja am trecut de acest moment important, dar ecourile lui încă mai persistă, de la împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea primei structuri de paraşutişti militari din Armata Română, aţi adus în atenţie figura unui paraşutist de excepţie, emblematic pentru această categorie de trupe speciale. Într-adevar el a fost un erou pentru că activitatea sa este plină de fapte care pot fi încadrate în această categorie, dar a fost şi o victimă a celui de-al Doilea Război Mondial, un sacrificat pe roata istoriei.

Realizator: Un sacrificat, aşa cum vorbi şi după interviul acesta în direct cu dumneavoastră despre cei care au suferit în închisorile comuniste, am fost la Sighet săptămâna aceasta şi când m-am întors de la Sighet chiar am oprit la închisoarea de la Aiud, ştiind ca acolo a fost închisoare politică, unde au suferit iată şi militari. Din păcate nu am putut vizita pentru că nu este muzeu, este încă activă acestă închisoare, acest penitenciar. Are o istorie senzaţională Mihai Ţanţu, a evadat de la Aiud.

Mircea Tănase: Într-adevăr, el a fost unul dintre ofiţerii emblematici ai primei structuri de paraşutişti. A fost iubit până la devoţiune de subalternii săi, în fruntea cărora a luptat pentru apărarea părţii de nord a Bucureştiului, în 1944, însă după toamna acestui an, când situaţia politico-militară a României s-a schimbat radical, Ţanţu nu a acceptat sub nicio formă ocupaţia sovietică şi regimul comunist, impus de aceasta, şi ca urmare a acestei atitudini şi mai mult, a implicării sale în mişcarea naţională de rezistenţă, în 1945 a fost trecut în rezervă şi astfel, o carieră militară care se preconiza a fi de succes a fost curmată în mod dramatic. Mai mult, el a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică şi până la eliberarea sa, în 1964, a suportat regimul dur al închisorilor comuniste la Oradea, Lugoj, Jilava, Aiud, aşa cum aţi spus dumneavoastră, Văcăreşti, Gherla, Iaşi, Salcia, Periprava. S-a stins din viaţă în 1979 şi a fost înmormântat într-un cimitir din sudul Bucureştiului, dar la fel ca mulţi dintre eroii acestui neam, îşi doarme somnul de veci fără să ştim exact unde.

Realizator: Din păcate. Este cartea dumneavoastră de găsit prin librării?

Mircea Tănase: Am speranţa că se mai găseşte, în primul rând la Editura Militară şi la standurile pe care aceasta le organizează cu prilejul târgurilor de carte şi diferitele manifestări, la care Editura Militară este parte.

Realizator: Vă mulţumesc, domnule Mircea Tănase. Din păcate, este foarte puţin timp aici, la "Ora Armatei". Să ne reauzim cu bine sănătoşi şi poate, cine ştie, în vara aceasta ne vedem şi în direct să mai povestim despre paraşutiştii militari. Vă mulţumesc foarte mult.

Mircea Tănase: Şi eu şi să îmi permiteţi ca în încheiere să transmit un sincer şi călduros 'Cer senin!' şi la mulţi ani tuturor paraşutiştilor militari. camarazii de azi şi de mâine, iar tuturor naintaşilor şi eroilor noştri un binemeritat omagiu.

Realizator: Mulţumesc, domnule colonel Mircea Tănase.

Spuneam mai devreme că la Sighet au fost închise multe personalităţi ale României interbelice, au murit foarte mulţi generali, politicieni, profesori şi preoţi acolo, de aceea ar fi cumva incorect să amintim vreun nume, dar vă propun să ascultaţi reportajul pe care l-am realizat la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, dar acesta este şi un memorial şi al deportaţilor, acei oameni care, din nefericire, au murit în Gulagul rusesc, ori, tot din nefericire, după ce s-au întors mulţi dintre ei pe la punctul de frontieră de la Sighet, au fost din nou încarceraţi de autorităţile Republicii Populare Române din anii '50.

Pentru ca aceste fapte să nu se uite, pentru ca jertfa acestor oameni să nu se uite, pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple, măcar o dată pe an, de Ziua Eroilor, putem merge să vedem Memorialul, sa spunem mai departe despre ce e acolo, să aprindem o lumânare pentru sufletele acelor români, oameni sub vremuri. Vă invit să ascultaţi reportajul pe care l-am realizat la Memorialul Victimelor Comunismului, reorezentat aici acest memorial de fosta puşcărie de la Sighet, dar iată că, de anul acesta, parte integrantă a Memorialului şi fostul cimitir al săracilor, acolo unde şi joi, ca de fiecare dată, preoţi catolici şi ortodocşi au oficiat slujbe de pomenire ale celor îngropaţi în gropi comune. Să o ascultăm mai întâi pe cea care a înfiinţat acest memorial împreună cu alţi oameni inimoşi, la începutul anilor '90, poeta Ana Blandiana.

Ana Blandiana: Anul ăsta au fost două aniversări importante: a deportărilor din Bărăgan, din '51, şi a revoltelor studenţeşti, care s-au solidarizat cu Revoluţia maghiară. Iar semnificaţia mişcării studenţeşti din Timişoara - a fost şi la Bucureşti şi la Cluj, dar în Timişoara a fost mult mai mare, 2000 de arestaţi - mi se pare extraordinară pentru ziua de azi. Deci acum 60 de ani, în condiţii de teroare şi de dictatură, 2000 de studenţi le păsa de ţara lor şi le păsa ce se întâmplă în ţara lor, iar astăzi studenţii se laudă că nu votează. Sper din toată inima ca să se înveţe ceva din acest exemplu şi sunt convinsă că în condiţiile de libertate de astăzi, implicarea tinerilor în viaţa ţării lor este cel puţin la fel de importanţă ca atunci, pentru că libertatea şi istoria au acum o viteză de schimbare incredibilă, care dă tot timpul loc la derapaje. Deci tinerii trebuie să fie tot timpul pe fază.

Realizator: Ce spuneţi despre faptul că e mult mai multă lume anul acesta decât anul trecut aici, la Sighet?

Ana Blandiana: La Memorial e din ce în ce mai multă lume. Pentru mine nu există ceva mai minunat decât când ne trimit de la Sighet fotografii cu cozi în stradă a celor care intră în Memorial. E mai mult decât am sperat noi că vom realiza.

Ilie Rad: Ilie Rad, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative şi ale Comunicării, Universitatea Babeş-Bolyai, Departamentul de Jurnalism.

Realizator: Aţi venit cu studenţii la Memorial astăzi, de Înălţare.

Ilie Rad: Da, într-adevăr, în ultimii şase ani vin în fiecare an cu studenţii de la facultatea noastră sau de la alte facultăţi pentru a participa la acest eveniment extraordinar şi vreau să spun că studenţii sunt foarte impresionaţi, pleacă total schimbaţi în urma vizitării Memorialului, a asistării la aceste manifestări extraordinare, pe care le organizaţi aici.

Realizator: Ce le spuneţi înainte să vină, ca să îi convingeţi să vină, şi ce le spuneţi după ce au văzut?

Ilie Rad: Le fac un mic istoric al muzeului, al evenimentelor, al acţiunilor care se derulează aici, iar după, pe drumul de întoarcere, avem o discuţie de concluzii să vedem care e opinia lor şi vreau să spun că pleacă profund schimbaţi, pentru că mulţi nu cunosc ce s-a întâmplat din motive pe care le ştiţi, istoria se predă cum se predă. Deci e de un efect extraordinar această excursie şi vă mulţumesc pentru contribuţia dumneavoastră de a mediatiza asemenea evenimente.

Maxim Morariu: Sunt ieromonahul Maxim Morariu şi sunt masterand, absolvent al masteratelor Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi a Facultăţii de Istorie şi Filosofie şi iată, fac parte din delegaţia care îl însoţeşte astăzi pe domnul profesor Ilie Rad, din delegaţia care, de fapt, este o parte a Colegiului studenţesc de performanţă academică al Universităţii babeş-Bolyai. Nu sunt pentru prima dată aici, la Memorial, însă sunt pentru prima dată aici, în cimitir, la Ziua Eroilor. Am mai fost la Memorial cu ocazia şcolilor de vară organizate de Fundaţia Academia Civică, în trei rânduri.

Realizator: Ce ar trebui să le transmitem tinerilor despre acele vremuri?

Maxim Morariu: E un sentiment complex. Pe de-o parte, e o mare tristeţe pentru ceea ce s-a întâmplat în comunism şi pentru toate erorile, şi e un sentiment de respect pentru eroi, totodată, şi un sentiment de bucurie că ne aflăm aici, că iată, faptul că noi, o delegaţie de tineri numeroasă, zic eu, suntem aici, e o dovad că memoria lor încă se păstrează.

Realizator: Un mesaj pentru cei care înă nu au văzut Memorialul, pentru cei care încă nu au venit în cimitirul săracilor din Sighet?

Maxim Morariu: Eu cred că e mare păcat să nu vedem aceste lucruri şi să nu cunoaştem şi să nu asumăm responsabil o parte a istoriei noastre. Aşa cum spunea Iorga, istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.

Realizator: La final, un anunţ: Baza 95 Aeriană "Erou Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu", iată un alt mare erou al Armatei Române, organizează astăzi, începând cu ora 10:00, Ziua porţilor deschise pe Aerodromul Bacău. Nu uitaţi site-ul presamil.ro, "Observatorul militar", mâine dimineaţă "Pro Patria" la TVR 1, şi cam atât pentru astăzi. O zi cât mai frumoasă!