Jurnal Militar din 10 ianuarie 2017

Realizator: Cristian Dumitraşcu: Bine v-am regăsit, vă prezint ca în fiecare dimineaţă o producţie marca "Ora Armatei".

Vom începe cu ştirile de actualitate internă, iar cel mai important eveniment este învestirea noului şef de Stat Major General, iar în partea a doua vă propun o discuţie pe marginea conceptului de război asimetric şi a luptei anti-teroriste, cu un analist de geopolitică internaţională, invitat cu care vom compara cele mai importante atentate teroriste de la cele din 2011 încoace.

Şi pentru că Armata Română a participat vreme de peste 12 ani la războiul contra terorismului, internaţional în Irak şi Afghanistan şi că dintre toţi românii obişnuiţi, militarii din misiunile internaţionale sunt cei care dau piept cu insurgenţii mult mai aproape de casa lor, am socotit că ar fi potrivită o discuţie despre terorism şi anti-terorism, mai ales în urma evenimentelor recente din Franţa.

Audio: Emisiunea Jurnal Militar din 10 ianuarie 2015.

Muzică franţuzească în semn de omagiu pentru victimele acestei săptămâni negre. Revenim cu actualitatea militară internă în trei minute.

Realizator: Ascultaţi RRA, "Jurnal militar". În această săptămână, a fost schimbare de comandă la vârful Statului Major General, când după amiralul Gheorghe Marin, provenit din forţele navale, şi generalul Ştefan Dănilă, provenit din rândurile forţelor aeriene, este rândul unui infanterist să ia comanda Armatei.

Ceremonia de învestire a avut loc marţi la sediul Ministerului Apărării Naţionale, unde au participat ministrul Mircea Duşa, primul ministru Victor Ponta şi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Generalul locotenent Nicolae Ionel Ciucă are experienţa teatrelor de operaţii, acolo unde şi-a câştigat aprecierea tuturor militarilor pe care i-a condus cu un înalt grad de risc.

Radu Dobriţoiu, pe vremea când era reporter de răazboi, a petrecut mai multe luni în Afganistan cu actualul şef al Statului Major General iar acum vă invit să ascultaţi o scurtă descriere a lui Nicolae Ciucă, inclusiv un interviu realizat în Afganistan în urmă cu zece ani.

Reporter: Nicolae Ciucă este în ultimii zece ani primul infanterist care ajunge în fruntea Statului Major General al armatei române.

Fiu de militar, gen lt Nicolae Ciucă a avut un parcurs academic de excepţie, absolvind ca şef de promoţie Academia de Înalte Studii Militare.

Are doctoratul în ştiinţe militare, dar şi studii în SUA, unde a urmat Colegiul de Război pentru Forţele Terestre. Dar cel mai important, a dovedit că este un comandant iubit şi respectat de militari.

Nicolae Ciucă este primul comandant al Scorpionilor Roşii, al unităţii cu acest cognomen, Batalionul 26 Infanterie, renăscut şi botezat în Afganistan de generalii americani.

Armata României a intrat atunci într-o nouă eră, odată cu implicarea unei unităţi de nivel batalion într-o misiune de luptă la mii de kilometri de frontierele României. Şi cel care a avut dificila sarcină de a comanda acest batalion a fost maiorul pe atunci Nicolae Ciucă, cu un început extrem de greu pentru misiune.Şi spun asta ca participant la aceast etapă, pentru că am stat aproape cinci luni în Afganistan în 2002, alături de Scorpionii Roşii, o tabără de tranzit în care dormeam în corturi care făceau mai mult umbră decât să ofere adăpost, doar două cabine de toaletă pentru 415 oameni, fără apa necesară, fără aer condiţionat, fără multe din cele necesare pentru a rezista la clima din deşertul Kandahar.

Nicolae Ciucă a fost primul comandant român care a ajuns în Irak cu drapelul de luptă, fără a anticipa însă că îşi va conduce personal militarii în prima bătălie din istoria postbelică a armatei României.

Se întâmpla în noaptea de 14 spre 15 mai 2004 - bătălia de la Nassiriya, atunci când Scorpionii Roşii au fost chemaţi de brigada italiană din care făceau parte să susţină flancul de est al oraşului şi podul peste Eufrat din acea regiune.

Iată ce îmi declara imediat după bătălie în tabăra Whitehorse din Irak lt col pe atunci Nicolae Ciucă.

Nicolae Ciucă: La intrarea în localitatea Nassiriya, subunitatea noastră a fost atacată cu armament de infanterie şi armament greu de infanterie, incluzând aici aruncătoarele AG 7 şi mortierele de 82 de mm.

A fost scoasă în evidenţă capacitatea de reacţie a militarilor noştri, stopând orice exacerbare a acţiunilor din partea insurgenţilor prin riposta militarilor noştri, cu toate categoriile de armament pe care le-am avut în dotare, mai puţin arunătoarele de grenade de 40 de mm.

Reporter: Aşadar, primul general român de după al Doilea Război Mondial care ajunge în fruntea Marelui Stat Major după ce şi-a comandat oamenii în luotă şi cel mai tânăr şef al Statului Major General după 1990, la 48 de ani.

Realizator: Mulţumesc, Radu Dobriţoiu. Ascultaţi RRA.

Trecem la partea a II-a a Jurnalului miliar din această dimineaţă. Invitat în studiou este Simona Soare, doctor în ştiinţe politice la SNSPA, cercetător ştiinţific la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.

S-a ma îndreptat puţin vremea, mă gândeam că o să fie greu de ajuns, cum a fost în zilele trecute.

Cei care ascultă Ora Armatei îşi aduc aminte că în cele cel puţin două rânduri în care am mai vorbit aici la radio despre NATO, ultima dată chiar după summitul din Ţara Galilor, am discutat lucruri interesante despre implicarea noastră în coaliţia internaţională împotriva terorismului. Iată că războiul nu este unul clasic, nu mai este ce a fost în urmă cu 40 ori cu 70 de ani, el este mai nou ceea ce se numeşte acum "războiul asimetric" sau fhibrid.

Din păcate, acest război asimetric s-a făcut simţit în Europa în această săptămână terifiantă, iar atentatele din Franţa se deosebesc de cele de până acum. Despre asta vom vorbi astăzi, pentru că a mai apărut ceva pe lângă ce se întâmpla până acum.

Simona Soare: E adevărat, şi pe lângă lucrurile pe care le discutam referitoare strict la summitul NATO spuneam la momentul respectiv că aliaţii, mai ales aliaţii occidentali continuă să fie extrem de îngrijoraţi cu privire la evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu, în particular cea legată de fenomenul ISIS-ISIL şi potenţial, evident, extinderea unei instabilităţi de tipul acesta şi în alte regiuni.

Ce s-a întâmplat zilele trecute în Franţa este exact genul de acţiuni şi de atacuri pe care aliaţii le aveau în vedere la momentul respectiv, când vorbeau despre extinderea instabilităţii, vorbeau despre extinderea acestei instabilităţi pe fondul existenţei unei minorităţi şi a unor societăţi existente în occidentul, în zona occidentală a Europei, pardon, care sunt predispuse, consideră cel puţin unii specialişti, la acest gen de militantism fundamentalist.

Realizator: Aceasta este prima mare deosebire între ceea ce s-a întâmplat în 2001 şi nu în 2011, cum am spus mai devreme, la New York. Dacă atunci erau aduşi, introduşi oameni pentru câteva luni, şi apoi aceştia organizau atentatele, iată că acum se folosesc rezidenţii.

Simona Soare: Sigur, evenimentele astea sunt, marchează o uşoară adaptare a modului în care terorismul internaţional acţionează şi este normal. Este şi suprinzător, în modul cel mai neplăcut evident, să găseşti că te confrunţi cu un fenomen care are capacitatea asta extraordinară de a se adapta şi de a se plia circumstanţelor culturale în care acţionează.

Ce s-a întâmplat în 2001 a marcat acţiunea expresă a unei organizaţii teroriste internaţionale, a unei reţele, care şi-a stabilit o ţintă şi a făcut un plan extrem de complicat şi extrem de detaliat pentru a-l atinge.

Modul în care funcţionează sau cel puţin experţii internaţionali şi la nivelul NATO consideră că funcţionează, genul de atac... cu care ne-am confruntat zilele trecute în Franţa este mult mai descentralizat, dar în acelaşi timp mult mai complex.

Vorbim despre foştii migranţi la a doua, a treia generaţie, care sunt foarte aclimatizaţi în societăţile lor gazdă şi care, cu toate acestea, din diferite motive, personale sau nu, dezvoltă această ataşare faţă de mişcarea militantistă fundamentalistă.

Realizator: Şi mai este un element care a apărut. Vorbeam mai devreme despre militarii noştri care se, sau cel puţin până acum au luptat cu siguranţă şi cu membri ai acestor organizaţii teroriste. Iată că teroriştii de acum au pregătire militară...

Simona Soare: Exacta, asta e foarte important.

Realizator: ... şi s-a văzut asta.

Simona Soare: Primul pas sau prima instanţă în care ne-am confruntat cu această adaptare a fenomenului terorist este fenomenul ISIL, să spunem aşa, unde evident avem de-a face cu o grupare care are membri cu pregătire militară, care caută să recruteze persoane care au un background fie în insurgenţă, fie chiar în training militar de specialitate şi care are o tactică şi are un mod de a proceda şi de a pune în aplicare atacuri teroriste foarte diferit faţă de, să spunem aşa, Al Qaeda, cum era înainte, sau orice alte organizaţii teroriste, cu care ne-am mai confruntat în ultimele luni, Boko Haram sau altele.

Deci, ei sunt, au capacitate mult mai mare de a prevedea modul de reacţie al autorităţilor şi atunci, evident că şi gradul lor de pericol este mult mai mare, gradul de pericol al acţiunilor pe care le întreprind este mult mai mare.

Realizator: Îndreptate către populaţie, sigur.

Simona Soare: Capacitatea lor de a se camufla în societate este mult mai mare şi, cum spuneam, au această capacitate cameleonică, pentru că sunt imigranţi, pentru că sunt aclimatizaţi în societăţile lor gazdă de a utiliza contextul cultural, inclusiv ca un avantaj.

Mă refer, de pildă, la întregul, n-aş spune că este neapărat un scandal, dar cu siguranţă îngrijorarea din ce în ce mai mare în Occident, dar şi la noi - nu? - vedeam pe televizor chiar zilele trecute, cu privire la monitorizarea de către serviciile de inteligence a populaţiei.

Ăsta este un fenomen extrem de scandalos în Occident, din punctul de vedere al populaţiei, li se încalcă dreptul la viaţa privată, dreptul la intimitate, lucru care este adevărat, cu toţii avem dreptul ăsta, ele sunt drepturi garantate, numai că în acelaşi timp avem de a face şi cu un număr din ce în ce mai mare de cetăţeni ai statelor occidentale, cu sau fără aceste rădăcini islamice, care din diferite motive călătoresc în Orientul Mijlociu, călătoresc în Siria în mod deosebit.

Conflictul din Siria este un catalizator şi un facilitator al acestui fenomen la scară europeană, şi mai mult decât atât, la scară globală, gândiţi-vă la Australia.

Acest tranzit din ce în ce mai intens al acestor persoane pune probleme extrem de serioase din punct de vedere al monitorizării traficului lor către Siria şi în al doilea rând pune probleme foarte serioase în ceea ce priveşte revenirea lor în ţările lor gazdă, reintegrarea lor în societate şi aşteptările pe care instituţiile de securitate din aceste state le au vizavi de comportamentul lor după ce şi-au încheiat această perioadă de militantism, luptă... cum vrei să-i spunem, în Orientul Mijlociu.

Realizator: Aş merge cu discuţia către România, pentru că sunt convins că oamenii care ascultă la radio îşi pun şi această întrebare. Cât de mult credeţi că ar trebui să ne temem?

Iată, mă uit pe site-ul Serviciului Român de Informaţii, chiar în dreapta sus este acel sistem integrat naţional de alertă teroristă - este culoarea albastraă, nivel precaut. cam ce înseamnă asta?

Simona Soare: Este al doilea nivel de alertă. Eu spun că el marchează faptul că autorităţile române nu consideră că un atac similar este probabil în perioada imediat următoare. Asta nu înseamnă că este imposibil, dar pur şi simplu gradul lui de probabilitate este suficient de scăzut încât să nu fie considerat o ameninţare directă. Sigur, nu avem aceeaşi situaţie ca alţi membri ai NATO.

La nivelul NATO nivelul de alertă antitero a fost crescut în urma atacurilor din Franţa. De asemenea, precum statele vecine, Marea Britanie, Belgia, Olanda şi Spania au crescut şi ele nivelul de alertă antitero la sever, ceea ce indică faptul că serviciile lro de inteligenţă consideră un asemenea atac ca fiind probabil, dacă nu chair foarte probabil şi chiar se aşteaptă la astfel de evenimente în viitor în Europa Occidentală.

Din fericire pentru noi, se pare că, cel puţin comunitatea de intelligence ne semnalează faptul că astfel de evenimente sunt mai puţin probabile în România.

Realizator: Lucrurile sunt foarte serioase, îmi spuneaţi că urmează să mergeţi în Australia, unde chiar şi cei de acolo au această teamă a iminenţei unui atac. Poate fi?

Simona Soare: A avut loc la Sidney lunile trecute un astfel de incident similar, nu de aceeaşi complexitate, dar cu siguranţă similar, iar noi vorbim aici despre state cum sunt Australia, Noua Zeelandă, Japonia şi alte state, care sunt parteneri globali ai NATO, Australia a fost prezentă alături de Alianţă în Irak şi Afganistan, prin urmare, acesta este un fenomen cu care se confruntă şi ei în aceeaşi măsură în care ne confruntăm şi noi.

Realizator: Şi noi. Sigur.

Simona Soare: Exact. Să nu uităm că ISIL, prima instanţă a extinderii instabilităţii de tip ISIL a fost totuşi în Australia...

Realizator: Da, interesant.

Simona Soare: ... un stat care nu are neapărat o deschidere către Orientul Mijlociu în afara participării lor, evident, în teatrul de operaţiuni din...

Realizator: Pentru că ne apropiem de finalul emisiunii, credeţi în... Sigur, asta vă e meseria, cercetaţi fenomenul acesta. Credeţi că NATO va reuşi într-un timp util să-şi adapteze măsurile de apărare împotriva acestui nou tip de război, acest război aşa-zis, şi chiar aşa este, asimetric?

Simona Soare: Cred că aliaţii fac cu siguranţă tot posibilul să ţină pasul cu evenimentele. Este şi foarte dificil, pentru că nu vorbim despre un război clasic, în care părţile sunt clar definite, vorbim despre cetăţeni francezi care încalcă legea, e adevărat, care comit ilegalităţi, dar de aici până a spune sau până la a le nega statutul de cetăţean, până a le nega drepturile este un pas foarte mare şi periculos.

Prin urmare, Alianţa sau efortul fundamental în momentul de faţă la nivelul Alianţei este de a înţelege, aş spuen eu, două probleme. Unu, cum putem acţiona de aşa natură încât să prezervăm drepturile şi să respectăm drepturile cetăţenilor noştri şi ale altor state.

Realizator: Un echilibru cumva.

Simona Soare: Exact... în cea mai mare măsură posibilă, în acelaşi timp în care putem totuşi să le asigurăm şi maximul de securitate, în contextul acestui nou fenomen.

Iar în al doilea rând, efortul foarte mare este de a înţelege dacă ne confruntăm cu acţiuni care au revendicări comune, cum este cazul atacurilor referitoare la portretizările de tip scheci sau de tip caricatură a Profetului ş.a.m.d., deci dacă sunt considerate insulte, revendicările ţin de insultele la adresa Islamului, sau dacă avem de-a face cu revendicări foarte specifice.

Iar aici Franţa este un caz destul de greu de înţeles, pentru că ei au un trecut de terorism, de pildă nord-african, deci nu este neapărat un fenomen nou.

Realizator: Mulţumesc foarte mult, să sperăm şi să fim optimişti că ne vom vedea din nou la emisiune în urma unor evenimente mai fericite.

Simona Soare: Cu mare plăcere.

Realizator: Sunt Cristian Dumitraşcu, vă salut regulamentar, să ne reauzim cu bine!