Jurnal Militar din 08.04.2017

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bine v-am regăsit. Ascultaţi o nouă producţie marca "Ora Armatei", o retrospectivă de actualitate militară a săptămânii, dar, în mod particular, astăzi va fi o ediţie în care, pe lângă subiectele obişnuite despre acţiunile militarilor noştri care participă la exerciţii internaţionale în ţară şi în străinătate, vom avea un invitat cu care vom dezbate ultimele evenimente geopolitice, este vorba despre colegul nostru Cătălin Gomboş, jurnalist Radio România şi corespondent de război în Orientul Mijlociu o bună bucată de vreme, dar şi corespondent la Chişinău. Cătălin va fi în studio în aproximativ 10 minute, până atunci să intrăm în agenda săptămânii. Luni, generalul-maior Marius Harabagiu a preluat comanda Statului Major al Forţelor Terestre de la generalul-locotenent Dumitru Scarlat. Generalul-maior Marius Harabagiu a absolvit Liceul Militar "Dimitrie Cantemir", Şcoala Militară de Ofiţeri de Tancuri şi Auto "Mihai Viteazul", arma tancuri, Academia de Înalte Studii Militare, Facultate Interarme, a executat misiuni în afara teritoriului statului român în Afganistan, în Etiopia, în Eritreea şi în Statele Unite ale Americii. Să-l ascultăm pe generalul-maior Marius Harabgiu, comandantul Statului Major al Forţelor Terestre, înregistrat de Mădălina Ilinica.

AUDIO:

Marius Harabgiu: Alocarea a 2% din PIB înseamnă şi pentru Statul Major al Forţelor Terestre o alocaţie bugetară consistentă, care impune o abordare pragmatică a execuţiei şi care trebuie să asigure înlocuirea tehnicii de luptă şi a echipamentelor militare vechi, echiparea efectivelor cu noua ţinută combat a armatei României, asigurarea unor condiţii de muncă decente, în scopul modernizării şi asigurării forţelor terestre cu capabilităţi şi capacităţi care pot răspunde provocărilor mediului de securitate din secolul XXI.

Realizator: Să trecem la acţiunile săptămânii, la toate cele care s-au întâmplat din punct de vedere militar, aplicaţii, misiuni de luptă, la care militarii noştri participă. Exerciţiul DANUBE PROTECTOR este exerciţiul tactic cu trageri de luptă reale desfăşurate pe Dunăre, în poligonul improvizat Peceneaga. Prin telefon a transmis şeful operaţiilor şi instrucţiei din Comandamentul Flotilei Fluviale, căpitan-comandorul Octavian Mocanu.

Octavian Mocanu: S-a simulat un scenariu privind o escaladare treptată a unei crize politico-militare de la starea de pace, până la criză, bazată în special pe acţiuni premergătoare agresiunii armate. Practic, în teren s-a vrut ca forţele trăgătoare din subordine, forţele de luptă, să execute trageri de artilerie, misiuni de arme sub apă şi de foc specifice fiecărui divizon. S-au atins toate obiectivele de instruire stabilite pentru îndeplinirea misiunilor navelor, atât pentru gata de acţiune, cât şi pentru instrucţie pentru misiune. Putem afirma la sfârşitul acestei perioade că ne-am îndeplinit obiectivul general stabilit la nivelul flotilei fluviale, şi anume că noi trebuie să ne instruim, aşa cum vom lupta.

Realizator: Trecem mai departe. Săptămâna aceasta, tot militari din Forţele Navale Române au participat alături de militarii turci la exerciţiul bilateral "Steaua de Mare", desfăşurat în apele Mării Negre, de data aceasta. De la Constanţa, a transmis comandantul Divizionului 50 Corvete, comandorul Liviu Coman.

Liviu Coman: Săptămâna aceasta navele aparţinând Flotei Maritime, Corveta 264 Eustatiu Sebastian dragorul maritim 25 şi NPR 190 au desfăşurat activităţi în comun cu o fregată turcească "Turgutreis" şi o navă purtătoare de rachete "Yildiz", aparţinând Forţelor Navale Turce. S-au desfăşurat activităţi care au constat în convoiere sub dragă, exerciţii complexe de formaţii şi evoluţii, exerciţii de comunicaţii, precum şi exerciţii complexe de comunicaţii vizuale. Acest exerciţiu s-a înscris într-un cadru mult mai larg de exerciţii care au loc în Marea Neagră în vederea îmbunătăţii procedurilor tactice, precum şi în vederea executării conducerii exerciţiilor la nivel naţional cu alte nave aparţinând altor state membre NATO.

Realizator: De la mare mergem în Ardeal, în oraşul Unirii celei mari. Acolo se află Batalionul 136 Geniu din Alba Iulia. A avut loc un exerciţiu multinaţional IEL MILU, la care au participat, alături de militarii români, militari din Bulgaria, Croaţia şi Georgia. Ofiţerul de relaţii publice al Batalionuli, căpitanul Iulian Gorun, a transmis tot prin telefon:

Iulian Gorun: Militarii s-au antrenat pentru organizarea, planificarea şi executarea misiunilor privind sprijinul genistic pentru infrastructura de logistică, conform unui scenariu propus. Acest exerciţiu s-a dovedit a fi o bună oportunitate pentru dezvoltarea abilităţilor comandanţilor de plutoane în rezolvarea incidentelor, conform procedurilor standarde operare, perfecţionarea procedurilor de comandă şi control şi întărirea relaţiilor de colaborare în mediul multinaţional. De asemenea, a constituit o etapă importantă de pregătire pentru cel de-al doilea exerciţiu, care se va organiza în luna iulie, în zona localităţii Râureni din judeţul Vâlcea. Iniţiativa IEL MILU are drept obiectiv participarea la operaţii NATO, ca parte a unei forţe multinaţionale pentru îndeplinirea misiunilor logistice cu specific de geniu dintr-un teatru de operaţii, capabilităţi privind construcţia, repararea şi menţinerea viabilităţii drumurilor şi podurilor militare, construcţia de helipaduri şi platforme pentru cartiruire, aprovizionarea cu energie electrică şi sprijin EOT.

Realizator: Mergem mai departe de la Alba Iulia ne întoarcem la mare dar nu în Marea Neagră, ci în Marea Mediterană. Intrat sub comandă NATO, ca parte a grupării de luptă împotriva minelor marine, la începutul lunii martie dragorul maritim "Sublocotenent Alexandru Axente" a executat misiuni specifice, în conformitate cu angajamentele luate de forţele navale române privind planul de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie imediată în bazinul Mării Negre. După ieşirea de sub comanda comandamentului maritim NATO, MARCOM, dragorul a luat cap compas spre Portul Patras din Grecia, unde a participat
la exerciţiul multinaţional "Ariadne 17", organizat de Forţele Navale Elene, între 3 şi 7 aprilie în Marea Mediterană.

Comandantul dragorului maritim, căpitan-comandorul Decebal Ciobăniţă: Pe data de 24 martie, Dragorul maritim 30 a acostat în premieră în Portul
Sarayburnu, Istanbul, Turcia, unde echipa de comandă a navei a participat la activităţile protocolare ale grupării NATO. După 27 martie, până la 31 martie, nava a executat activităţi în comun cu gruparea permamentă NATO în Marea Egee. Aceste activităţi au inclus un exerciţiu în comun cu nave din Forţele Navale ale Turciei, misiuni de dragaj, remorcaj, salvarea unei nave avariate pe mare şi marşul în formaţie spre Portul patras din Grecia. În perioada 31 martie la 7 aprilie, dragorul maritim 30 a participat la exerciţiul multinaţional "Ariadne 17", organizat de Forţele Navale Elene, dedicat navelor de luptă contra minelor marine, NATO şi TFC. Dragorul maritim 30 va reveni în Portul Constanţa pe data de 12 aprilie 2017.

Realizator: Vă spuneam la început că vom avea un invitat în direct şi am şi spus că va veni colegul nostru Cătălin Gomboş. Bună dimineaţa Cătălin.
Cătălin Gomboş: Bună dimineaţa.

Realizator: Vorbim despre ce se întâmplă, ar trebui să le mărturisim ascultătorilor de săptămâna trecută avusesem noi în plan să vorbim despre Basarabia, chiar am stabilit că vom veni şi vom vorbi despre relaţiile noastre cu Republica Moldova şi despre experienţa ta de acolo, pentru că este una relevantă având în vedere că ai stat, câţi ani?
Cătălin Gomboş: Trei ani am stat.

Realizator: Trei ani în Republica Moldova şi săptămâna trecută s-au împlinit nişte ani de la Unirea Basarabiei cu România. Din păcate, între timp s-au întâmplat lucruri imprtante pe mapamond şi te-aş întreba cu ce crezi tu că ar trebui să începem, în ordinea importanţei?

Cătălin Gomboş: Subiectul zilei este Siria, chiar dacă mai recent este atentatul care a fost ieri în Suedia, însă Siria semnifică o nuanţare a politicii Statelor Unite, care până acum au evitat să se implice direct în acest conflict împotriva guvernului sirian, pentru că armata americană este prezentă în Siria de 2 ani cu aviaţie şi forţe speciale. Recent, Donald Trump a suplimentat numărul forţelor terestre şi cu puşcaşi marini, care sunt dotaţi cu artilerie, însă ţinta acestuia este Statul Islamic. Până acum s-a evitat o confruntare cu guvernul sirian, deşi acesta a fost avertizat în mod serios în 2013, când a fost un prim atac masiv cu arme chimice mult mai mare decât cel de acum câteva zile, că a trecut de o linie roşie. Atunci s-a reglementat în urma intervenţiei Federaţiei Ruse, care i-a convins pe sirieni şi a Consiliului de Securitate care i-au convins pe sirieni să se dezarmeze, într-un an ar fi trebuit să se încheie acest proces de dezarmare, a şi fost anunţat de altfel. Dar de atunci au mai avut loc presupuse atacuri cu arme chimice în Siria. Au fost acuzaţi atât cei din guvern cât şi Statul Islamic, care a improvizat mai mult astfel de arme. Este de altfel şi în istoria grupării pe vreme când se numea Al-Quaida în Irak, au experimentat cu arme chimice pe baza de clor, arme artizanale, acum în nordul Irakului se pare că au folosit chiar şi nişte obuze cu muştar, probabil capturate dim vechile arsenale ale armatei irakiene. Deci astfel de atacuri au mai avut loc, însă a fost foarte clar cel de acum câteva zile, soldat cu peste 70 de morţi, reflectat de mass-media internaţională. Ştim şi acea tragedie cu sirianul care şi-a pierdut 25 de membri ai familiei extinse, între care soţia şi cei doi copii gemeni de numai 9 luni. Donald Trup s-a arătat foarte impresionat de ceea ce s-a întâmplat în Siria.

Realizator: Şi a acţionat.

Cătălin Gomboş: A acţionat cu toate că doar câteva zile mai devreme Statele Unite, Washingtonul, au dat semnale foate clare că nu mai au în vedere schimbarea regimului de la Damasc, pentru care pledaseră chiar dacă nu s-au implicat militar în conflict. Au spus că scopul lor nu mai este acesta ci lupta împotriva Statului Islamic. De altfel şi în campania electorală Donald Tramp s-a pronunţat mpotriva unei mai mari implicări a Statelor Unite în Siria, înainte de a fi chiar şi candidat când se punea prima oară problema unei intervenţii amricane, după primele atacuri chimice. Trump, care era un cetăţean cu un cont foarte urmărit de Twitter a pledat împotriva unei astfel de opţiuni, iată că acum a ...

Realizator: Lucrurile s-au schimbat. Ca un ziarist care ai stat şi chiar ca un cetăţean care ai stat în Orientul Mijlociu foarte mulţi ani, chiar înainte de a fi ziarist ai locuit în Irak. Cum vezi oarecum din interior întrebându-te ca om care ai trăit între oamenii de acolo? Cum vezi evoluţia se mai poate spera la o stabilizare rapidă acolo?

Cătălin Gomboş: Rapidă în nici un caz. Cred că războiul din Siria va mai dura mulţi ani de acum înainte din două motive: în primul rând a curs foarte mult sânge iar asta în Orient contează, acolo istoria nu este doar o treabă pe care o citim în manuale. Este ceva care e perceput ca fiind viu şi foarte apropiat. Dacă ne uităm la discursul unora dintre actorii implicaţi acum în conflictul de acolo, de exemplu jihadiştii Statul Islamic, Al Quaida ş.a.m.d. fac trimitere şi şi recrutează oameni făcând astfel de trimiteri la evenimente din trecut. Se vorbeşte, de exemplu, într-o declaraţie celebră a lui Abu Musab al-Zarqawi, cel care a fondat ceea ce avea să devină Statul Islamic, făcea trimitere la un vizir şiit, al ultimului abasit, care l-ar fi trădat pe acesta, trădare în urma căreia a căzut Bagdadul la 1258. Şiiţii sunt numiţi safavizi, după dinastia şiită care a condus Persia în secolele XVI-XVIII dacă nu mă înşel şi a fost în conflict cu Imperiul Otoman sunit. Deci astfel de lucruri contează şi dacă contează ce s-a întâmplat acum câteva sute de ani, cu atât mai mult contează...este un conflict în care oamenii au rude pe care le-au pierdut omorâte de o tabără şi alta. Al doilea aspect important este mozaicul care este acum în Siria. Ai pe de o parte şi vom zice doar actorii principali. Ai, pe e o parte, kurzii care au nişte zone autonome de facto, la care este puţin probabil că vor renunţa de bună voie. Ai alauiţi şi asociaţi cu ei alte grupări, alte confesiuni gen druzi creştini, care se tem de jihadişti. Ai jihadişti şi grupări islamiste extremiste, unele acceptate de aliaţi ai Statelor Unite, gen Aradia Saudită şi Qatar şi finanţate de acestea, care la fel este greu de crezut că vor renunţa a luptă. Ca să nu mai vorbim de interesele divergente ale puterilor regionale, gen Arabia Saudită, Iranul şi Turcia şi ale celor internaţionale, Statele Unite şi Rusia, care iată acum s-a văzut clar că sunt poziţionate în tabere diferite.

Realizator: Interesant ce se întâmplă, vom mai urmări şi săptămânile viitoare evoluţia aceasta geopolitică în Orientul Mijlociu. Am pregătit pentru ce vorbisem noi o secvenţă din interviul "Întorcându-ne la Basarabia", interviul pe care l-a acordat ministrul apărării naţionale, Gabriel Leş, lui Radu Dobriţoiu, în "Euroatlantica" a fost acest interviu, ascultăm un fragment din interviu, referitor la cooperarea militară între România şi Republica Moldova.

Realizator: Relaţia României cu Republica Moldova, domnule ministru, din punctul de vedere al cooperării militare, România este o legătură importantă între Republica Moldova şi NATO. Ce ne puteţi spune despre acest subiect?

Gabriel Beniamin Leş: România va continua să sprijine Republica Moldova în procesul de intensificare a relaţiilor de cooperare cu Alianţa Nord-Atlantică şi bineînţeles, cu a Uniunii Europene. La NATO, România susţine şi reiterează susţinerea pentru implementarea pachetului aliat de consolidare a capacităţii de apărare. În planul Uniunii Europene, este foarte importantă dezvoltarea dimensiunii de securitate şi apărare a Parteneriatului estic, în special datorită, aşa cum ştim, în contextul evoluţiilor din mediul de securitate din vecinătatea estică a Uniunii şi bineînţeles, de fiecare dată şi intenţia noastră este încurajarea implicării Republicii Moldova în acţiunile derulate sub egida politicii de securitate şi apărare comună.

Realizator: Acestea sunt punctele de vedere oficiale, cel puţin militare, din partea ministrului leş. La sfârşit, pentru că a fost Ziua Unirii României cu Basarabia, 99 de ani, mai ales după venirea preşedintelui Dodon la putere, cum vezi, ca om, la fel, care ai trăit câţiva ani acolo, că este evoluţia asta a situaţiei între România şi Moldova?

Cătălin Gomboş: Relaţia, din punct de vedere guvernamental, ca să spun aşa, este foarte bună şi rămâne pe o tendinţă care s-a văzut, începând cu venirea la putere a forţelor proeuropene în 2009-2010. Este mai complicat pentru că Igor Dodon este exponentul unui curent puternic în Republica Moldova, este acel electorat dur care a migrat de-a lungul timpului de la agrarieni la partidul comuniştilor, acum la socialiştii lui Igor Dodon, un curent care, din nostalgie poate faţă de perioada sovietică, dintr-o anumită teamă de Occident, întreţinută bineînţeles şi de propaganda care vine din partea aceea, dinspre Est, crede în anumite teorii şi curente la modă şi foarte promovată înainte de 1989 în întreaga URSS şi după 1989 de aceste partide despre care am vorbit la Chişinău, adică, în esenţă, faptul că există un popor moldovenesc care este mai apropiat de cel rus decât de român, există şi toate acele mituri ale jandarmului român care sunt dezgropate cu regularitate...

Realizator: Şi rostogolite foarte tare...

Cătălin Gomboş: Limba moldovenească, Istoria Moldovei ş.a.m.d.
Realizator: Adică sumbru cumva din punctul ăsta de vedere al cooperării noastre cu Republica Moldova.

Cătălin Gomboş: Da, şi asta vine, nu ştiu dacă din punct de vedere al cooperării noastre, asta vine şi pe fundalul dezamăgirii provocate de partidele proeuropene care sunt percepute ca nişte partide corupte.

Realizator: Da. Din păcate, recent a fost întreruptă o colaborare militară, că aici venisem cu discuţia, după ce a ieşit preşedintele Dodon, nu au mai putut veni, la Huşi parcă au avut o aplicaţie...

Cătălin Gomboş: În ceea ce priveşte... Aici este iar o problemă foarte sensibilă în Republica Moldova, pentru că ţara şi-a proclamat neutralitatea şi de fiecare dată când vine vorba de o cooperare cu NATO, cu România, cu alte armate, cei care se opun spun: domne, dar în Constituţie este prevăzut că Republica Moldova este neutră, iar sondajele de opinie în care s-au pus întrebări cu privire la schimbarea acestui statut, arată că o mare parte din populaţie, majoritatea, sprijină în continuare menţinerea acestui statut de neutralitate care poate fi folosit şi politic pentru a bloca cooperări, cum ai spus mai devreme.

Realizator: Mulţumesc, Cătălin Gomboş.