Jurnal Militar din 04.03.2017

Realizator: Cristi Dumitraşcu - Începem cu bilanţul armatei pe anul trecut, pentru că aceasta este una dintre ştirile de cap de afiş ale săptămânii în mediul militar. Armata României şi-a evaluat activitatea pe 2016, dar toată lumea se uită cu optimism către viitor, căre anul acesta şi către cei care vor urma pentru că, în condiţiile actuale ale primului buget de 2% din PIB decis în concordanţă cu angajamentele luate în faţa Alianţei Nord Atlantice, viitorul pare a fi mai bun. Oficialii prezenţi au subliniat că România este pregătită să facă faţă evoluţiilor complexe din mediul de securitate în are ne aflăm, dar că preocuparea principală trebuie să rămână creşterea capacităţii operaţionale. Iată un fragment dintr-o sinteză realizată de Radu Dobriţoiu, care a fost de faţă la prezentarea bilanţului Ministerului Apărării Naţionale.

Radu Dobriţoiu: În cadrul bilanţului, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa pe care o are Armata într-un context internaţional complex, cu evoluţii geopolitice, dar şi de securitate, care au complicat mediul internaţional în ultimii ani: prelungirea conflictului din estul Ucrainei, războiul din Siria, terorismul fundamentalist islamic şi criza migranţilor generată de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Preşedintele României a amintit de susţinerea Alianţei cu forţe terestre şi aeriene şi a apreciat că sunt necesare şi acţiuni pentru consolidarea dimensiunii maritime a apărării. Bugetul destinat Ministerului Apărării Naţionale este important pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România în cadrul NATO, dar şi pentru întărirea capacităţii naţionale de apărare - a mai declarat preşedintele Klaus Iohannis.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 04.03.2017

Klaus Iohannis: Bugetul Apărării a reprezentat pentru mine, aşa cum bine ştiţi, o prioritate. Asigurarea finanţării de 2% din PIB, în acest an, în concordanţă cu angajamentul politic asumat în plan naţional în ianuarie 2015, creează condiţii pentru implementarea tuturor obiectivelor asumate.

Reporter: Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că prioritar pentru Armata României este consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi a profilului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. La bugetul alocat pentru apărare, s-a referit şi premierul Sorin Grindeanu, susţinând că programele de înzestrare trebuie să implice şi industria naţională de apărare.

Sorin Grindeanu: Acest buget asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei Române. Aş dori să subliniez aici că, la nivelul programelor de înzestrare pe care le aveţi în vedere, este necesară identificarea şi implementarea unor mecanisme legislative care să asigure intensificarea colaborării şi implicării operatorilor economici din industria de apărare în realizarea produselor militare.

Reporter: Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a spus că, după bugetul critic din 2012, apărarea a ajuns, treptat, la 2% din PIB, ceea ce permite angajarea unor proiecte de înzestrare şi modernizare pentru Armata României, impuse de situaţia de securitate. Ministrul Gabriel Leş a dat asigurări că ţara noastră poate face faţă actualelor ameninţări la adresa securităţii naţionale.

Gabriel Leş: Suntem martori ai unor evenimente complicate din punct de vedere al securităţii, cu acţiuni agresive şi perturbatoare la graniţa de est a Alianţei, împotriva unei ţări partenere, atacuri teroriste şi migraţie masivă în Turcia şi Europa Occidentală, acţiuni militare multinaţionale împotriva mişcărilor teroriste, în state precum Siria şi Irak, atacuri cibernetice la un nivel fără precedent, situaţii la care ne adaptăm cu soluţii inteligent adecvate.

Realizator: Continuăm cu ştirile de actualitate militară la "Jurnal Militar", la RRA. Preşedintele Comitetului militar al UE, generalul Mikhail Kostarakos, a vizitat România la invitaţia generalului Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General. Discuţiile s-au concentrat pe aspecte legate de planul de implementare a strategiei globale a UE, pe dimensiunea de securitate şi apărare, cu accent pe temele curente aflate în dezbatere la nivelul UE. Oana Boier a fost prezentă la declaraţiile de presă. Să-l ascultăm pe generalul Ciucă, şeful Statului Major General, imediat după convorbirile oficiale.

Nicolae Ciucă: Am avut în vedere transformările care se preconizează la nivelul structurilor europene care au responsabilităţi în domeniul implementării acestei strategii; misiunile militare ale UE, prezentul şi perspectiva acestora. Am prezentat contribuţia României la aceste operaţii şi, de asemenea, am exprimat susţinerea pentru eficientizarea lor. Ne-am exprimat interesul pentru provocarea pe care o reprezintă deţinerea preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru din anul 2019, într-o perioadă plină de efervescenţă la nivel european. Vom face totul pentru a continua sprijinul nostru în demersurile Consiliului militar al UE.

Realizator: Iată ce a declarat şi preşedintele Comitetului militar al UE, generalul Mikhail Kostarakos.

Mikhail Kostarakos: Uniunea Europeană şi partenerii acesteia, prin politica de securitate şi apărare comună, au un rol esenţial în implementarea abordării comprehensive, fiind unicul mod de prevenire a izbucnirii conflictelor şi cauzelor acestora. În final, aş dori să profit de acest moment, să aduc încă o dată mulţumiri forţelor Armatei Române pentru sprijinul acestora în misiunile UE.

Realizator: În această prima săptămână de primăvară din 2017, piloţii militari români, au executat pentru prima dată deasupra teritoriului României, misiuni de realimentare în aer a avioanelor de vânătoare F 16 cu ajutorul unui avion cisternă american. Zborurile de realimentare se execută la o altitudine între 7.000-10.000 de metri, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Autonomia de zbor a aeronavelor de luptă F 16 "Fighting Falcon" este de aproximativ trei ore, iar după realimentarea în aer, procesul durează câteva minute, autonomia de zbor creşte cu încă două ore.

Comandor Cătălin Micloş, comandantul Escadrilei 53 Vânătoare: A fost un exerciţiu executat în premieră. Au participat aeronavele F 16 din cadrul escadrilei şi o aeronavă KC-135 Stratotanker a Forţelor Aeriene Americane. Exerciţiul s-a desfăşurat, aşa cum s-a planificat, foarte bine, s-au executat trei alimentări pe timp de zi, pe timp de noapte, în aşa fel încât ca toţi piloţii escadrilei să fie curenţi pentru executarea acestei misiuni. Ţin să reamintesc că această misiune este foarte importantă, având în vedere că în mod curent fiecare misiune începe cu o realimentare în aer sau se finalizează cu o realimentare. Din acest motiv, toţi piloţii, nu numai din Forţele Aeriene Române, ci şi din alte forţe aeriene trebuie să fie curenţi pentru executarea acestei misiuni. Sper din tot sufletul ca acest tip de misiuni să se mai realizeze în România, tocmai ca piloţii F16 să fie antrenaţi în acest scop.

Realizator: Vă reamintesc, aeronavele F 16 au intrat în dotarea Armatei Române anul trecut, în luna octombrie, fiind cumpărate 12 aparate, însă autorităţile române au anunţat că intenţionează să mai achiziţioneze încă o escadrilă.

Vorbim acum despre exerciţiul "Platinum Eagle 17", care s-a încheiat săptămâna aceasta chiar în "Ziua mărţişorului", în 1 martie. Militarii Batalionului 2 Infanterie Călugăreni au participat alături de militari din alte şapte state - Bulgaria, Ucraina, SUA, Serbia, Macedonia, Muntenegru şi Slovenia - la Centrul de instruire militară Smârdan din judeţul Galaţi, Amănunte aflăm prin telefon din corespondenţa lui Marius Melintescu, ofiţerul pentru informare şi relaţii publice al Batalionului 2 Infanterie Călugăreni.

Mirijana Novakovic: Sunt locotenent Mirijana Novakovic, comandantul de pluton sârb. Suntem bucuroşi că participăm la acest exerciţiu. Aici, în poligon, am avut astăzi parte de o surpriză din partea colegilor. Nu contează că suntem femei. Înainte de toate suntem soldaţi. Ce am primit? Un fel de soldăţel, cred. E foarte drăguţ. Şi la noi în ţară avem o sărbătoare similară. E vorba de Ziua Femeii, pe 8 martie. Referitor la exerciţiu suntem aici să învăţăm tactici şi proceduri noi, să împărtăşim cunoştinţele noastre şi cu celelalte ţări participante. Iar asta este foarte important pentru noi, pentru pregătirea noastră, deoarece trupele noastre iau parte la Operaţia de Menţinere a Păcii.

Soldat Vulcan Alina: În poligon este prima dată când am venit într-o aplicaţie şi sunt foarte entuziasmată.

Reporter: E un altfel de 1 martie anul acesta?

Vulcan Alina: E total diferit şi chiar îmi place.

Reporter: Ce aţi făcut practic în poligon?

Vulcan Alina: În timpul exerciţiului am făcut deplasări, ne-am deplasat cu grupa. Sunt foarte emoţionată acum, nu prea îmi găsesc cuvintele. Am mers cu TAB-ul, am luat linia de ochire la ţinte.

Realizator: Încă un subiect foarte interesant propus de Valentin Rupă. Aflăm despre vestitele rachete Hawk, acele rachete foarte temute, rachete sol-aer pe care Armata Română le are în dotare şi cu care apără cerul patriei aşa cum le place să spună de fiecare dată rachetiştilor şi radiolocatoriştilor. În ultimele două săptămâni Bateria Hawk a Brigăzii 1 sol-aer din Chitila a demarat un proces de certificare NATO. Procesul preliminar de instruire a culminat zilele trecute cu un exerciţiu de antrenament în teren unde au fost simulate electronic, dar şi practic, diferite incidente pe care militarii le pot întâlni pe timpul luptei.

Brigada de la Chitila cu misiunea de a proteja aerian oraşul Bucureşti şi împrejurimile a fost dotată la finalul anului trecut cu radare 3D de ultimă generaţie, echipament care a fost pus în funcţiune pentru prima dată după luarea în primire, chiar în cadrul acestui exerciţiu. Până la jumătatea lui 2018, când sistemul de rachete sol-aer Hawk va fi declarat oficial compatibil cu standardele NATO, brigada de la Chitila va organiza o serie de acţiuni complexe.

Comandantul brigăzii colonelul Claudiu Hermeniuc: Exerciţii integrate cu toată bateria pentru a fi în măsură să facă faţă la toate tipurile de incidente posibile într-un teatru de operaţii, cu accent pe dezvoltarea abiităţilor de acţiune în domeniul operaţiei, protecţia forţei şi logistică. Ulterior, vom executa exerciţii în teren cu dislocare, de o complexitate mult mai mare, iar în iunie şi septembrie vom excuta trageri de noapte.

Reporter: S-au achiziţionat de curând şi radarele 3 D, sistemul Hawk este compatibil NATO, pentru ce se desfăşoară toate aceste activităţi?

Claudiu Hermeniuc: Noi, în primul rând fiind apărători ai spaţiului aerian comu al NATO, trebuie să fim interoperabili cu toate armatele ţărilor NATO şi cu entităţi de rachete sol-aer din ţările NATO. Am demonstrat în noiembrie anul trecut, la exerciţiul Patriot Shock, că suntem perfect interoperabili cu sistemul Patriot, iar toate aceste noi dotări vin pentru a completa capabilităţile noastre de a ne putea interconecta cu sistemul NATO comun de apărare a spaţiului aerian. Sismul de comandă control al brigăzii este cel mai modern din Armata României, este un sistem de comandă-control bazat pe platforme soft şi legături de date standard NATO, iar evaluarea se face de la sine prin exerciţii în comun şi prin lucru în comun cu alte entităţi similare din NATO. Radarul 3 D contribuie în mod deosebit la maximizarea posibilităţilor de luptă ale bateriei Hawk, prin realizarea unei imagini locale aeriene foarte bune şi având posibilităţi de descoperire a /.../ deosebite.

Realizator: Tot despre compatibilitate cu standardele NATO vorbim în minutele următoare, pentru că urmează veştile din Afganistan, acum, în ultima turnantă a emisiunii "Jurnal militar". Sâmbătă 25 februarie, adică acum o săptămână, Batalionul 341 Infanterie Protecţia Forţei Rechinii Albi din Tropraisar şi-a încheiat misiunea executată timp de aproximativ 6 luni în Afganistan, ei au fost partea misiunii "Resolute Suport". Militarii dobrogeni au predat aria de responsabilitate şi misiunile excutate militarilor din Batalionul 151 Protecţia Forţei "Lupii negrii" din Iaşi. Transferul de autoritate a avut loc în Baza Aeriană din Kandahar.

Locotenent colonel Gabriel Turculeţ, comandantul batalionului 151 protecţia forţei "Lupii negrii": Batalionul 151 Infanterie Protecţia Forţei se întoarce din nou în Afanistan. De această dată, misiunea este în zona de responsabilitate din jurul bazei aeriene. Programul de pregătire pe care l-am desfăşurat în ţară a fost unul deosebit de intens şi ne-a adus la un nivel de instrucţie foarte bun, astfel încât, în momentul de faţă, pot să raportez că batalionul este în măsură să-şi asume responsabilităţile în misiunea din Afganistan.

Realizator: Să îl ascultăm şi pe comandantul Comandamentului Protecţia Forţei, cel care a lucrat umăr la umăr cu militarii români, locotenent-colonel Stephen Douglas.

Stephan Douglas: Imaginea militarilor români este foare bună. Partenerii noştri fac o treabă excelentă aici. Cu siguranţă ei contribuie la scăderea ameninţărilor insurgente şi protecţia zonei pe care o au în responsabilitate. Ei previn ameninţările la principala intrare în bază, protejând astfel membrii coaliţiei. De asemenea, oferă consiliere şi asistenţă forţelor de securitate afgane. Acolo unde apare o ameninţare ei reuşesc să o elimine. Militarii români fac o treabă bună şi sunt mândru să le fiu partener aici în Afganistan.

Realizator: Mai consemnăm la capitolul actualitate internă că miercuri, 1 martie, la sediul Comandamentului Divizie 4 Infateri Gemina, în prezenţa secretarului de stat pentru politica de apărare şi planificare Mircea Duşa, a locţiitorului şefului Statului Major General, general locotenent Adrian Tonea, şi a şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general locotenent Dumitru Scarlat, a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii Diviziei 4 Infanterie Gemina, o divizie foarte importantă pentru apărarea României. La trecerea în rezervă, generalul-maior dr. Ion Mancea a predat comanda diviziei generalului de brigadă Virgil Ovidiu Pop, care a îndeplinit până la această dată funcţia de locţiitor al şefului Dtatului Major al Forţelor Terestre şi comandant al componentei operaţionale terestre.

Realizator: A venit vremea să ascultăm ultimul material al emisiunii "Jurnal militar". Vom vorbi despre recrutare-încorporare. Este în plină desfăşurare această acţiune. Şi pentru că am fost în Dobrogea şi în Ialomiţa în săptămânile trecute pentru a descoperi veterani de război de peste 100 de ani am vorbit şi cu căpitan comandorul Ionel Bentoiu, comandantul Centrului militar Ialomiţa. Am fost cu dsa la doi dintre veteranii de război, din cei patru pe care i-am vizitat, şi pentru că este exact, vă spuneam, această perioadă a atragerii tinerilor către şcolile şi liceele militare, l-am întrebat pe dl Bentoiu care sunt direcţiile pe care le urmează în acest început de 2017. Pentru că săptămâna trecută tehnica ne-a jucat o festă, reluăm interviul prezentat şi nedifuzat cu Ionel Bentoiu, căpitan comandor şi comandant al Centrului militar Ialomiţa.

cpt. Ionel Bentoiu: În judeţul Ialomiţa sunt 97 de unităţi şcolare, 18 licee cu 1868 de elevi în clasa a XII-a, 79 de şcoli gimnaziale cu 2435, clasa a VIII-a şi două unităţi militare. Personalul Biroului informare-recrutare îşi organizează activităţile în aşa fel încât la fieare instituţie de învăţământ să se desfăşoare activităţi de promovare. Atenţia a fost concentrată în special pe liceele teoretice şi şcolile gimnaziale care în decursul anilor au furnizat potenţiali candidaţi pentru formarea profesională iniţială a cadrelor militare în activitate şi pentru a urma cursurile colegiilor militare liceale.

Reporter: Ce înseamnă aceste acţiuni de promovare? Câţi oameni aveţi la dispoziţie şi care sunt mijloacele?

cpt. Ionel Bentoiu: Activitatea de promovare o desfăşoară Biroul informare-recrutare din cadrul Centrului militar judeţean Ialomiţa şi activitatea este bazată pe informarea directă a potenţialilor candidaţi care ar dori să intre în sistemul militar.

Reporter: Aveţi un feedback bun din anii trecuţi? Aveţi o situaţie care să vă spună câţi dintre cei pe care i-aţi selectat în anii trecuţi au şi ajuns în instituţiile militare de învăţământ?

Cpt. Ionel Bentoiu: Personalul recrutor din cadrul biroului îşi face foarte bine datoria şi încearcă să-i convingă pe aceşti candidaţi să păşească spre o carieră militară, iar ţinta lor este ca să-i determine pe aceştia să înveţe cât mai bine pentru a urma o carieră militară.

Reporter: Din punctul dvs de vedere, şi presupun că asta le şi spuneţi când vă duceţi în şcoli, care ar fi principalele avantaje ale unui student, ale unui elev militar?

Cpt. Ionel Bentoiu: Avantajele faţă de societatea civilă este că în primul rând totul este gratuit, începând cu uniforma, hrana, cazarea. După finalizarea cursurilor au un loc de muncă stabil şi o repartiţie, care în societatea civilă... deocamdată nu mai sunt aceste avantaje.

Realizator: Vă salut regulamentar.