Jurnal Militar din 02.07.2016

Bogdan Silviu Răducan - Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit! Ca în fiecare dimineaţă de sâmbătă trecem în revistă cele mai importante evenimente politico-militare ale săptămânii pe care ne pregătim s-o încheiem şi prefaţăm câteva dintre cele ale săptămânii viitoare. Vom vorbi, aşadar, în această ediţie a "Jurnalului militar" printre altele despre exerciţiul multinaţional "Eurasian Partnership Dive 2016", despre summitul Alianţei Nord-Atlantice, care se va desfăşura la finalul săptămânii viitoare la Varşovia, şi despre plecarea în misiune în teatrul de operaţii Afganistan a unui nou detaşament românesc destinat consilierii armatei afgane.

Peste 40 de scafandri din Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, România, Statele Unite ale Americii, Turcia şi Ucraina participă în perioada 28 iunie - 8 iulie în apele teritoriale ale ţării noastre la exerciţiul multinaţional "Eurasian Partnership Dive 2016". Ne-a oferit amănunte comandantul Secţiei scafandri de luptă din Centrul de Scafandri Constanţa, comandorul Adrian Onţică:

Adrian Onţică: Se desfăşoară pe trei secţiuni, secţiune de scufundări în EOD, secţiunea de scufundări la mare adâncime şi MSM, această secţiune fiind noutatea exercţiului de anul acesta. În săptămâna în care ne aflăm executăm familiarizarea cu echipamentele pe care le punem la dispoziţie ţărilor participante, urmând ca în doua săptămână să trecem la un exerciţiu de tip LIVEX. Vom lansa mine de exerciţiu şi un container ce va simula o navă scufundată, astfel încât scafandri EOD şi scafandri de mare adâncime să poată lucra în condiţii cât mai reale şi să exerseze procedurile acţionale în condiţii cât mai reale. Obiectivul fundamental al acestui exerciţiu constă în creşterea interoperabilităţii în domeniul scufundării al ţărilor participante.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 02.07.2016

Realizator: Comandorul Adrian Onţică, comandantul Secţiei Scafandri de luptă din Centrul de Scafandri Constanţa. Vorbind tot despre Forţele Navale, vă mai informăm că Dragorul Maritim "Slt.Alexandru Axente" va face parte în perioada 1-28 iulie din gruparea navală NATO permanentă de luptă împotriva minelor. Nava va participa la exerciţii specifice de luptă împotriva minelor marine, precum şi la exerciţii organizate de Bulgaria şi România în Marea Neagră în perioada următoare.

Trecem acum la un alt subiect. Ieri, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi a comandantului Comandamentului Aliat întrunit de la Napoli, amiral Michelle Howard, la sediul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est din Bucureşti s-a desfăşurat ceremonia comună de declarare a capabilităţii operaţionale iniţiale a comandamentului şi a capabilităţii finale a unităţii de integrare a forţelor NATO. În alocuţiunea rostită cu acest prilej, preşedintele României a afirmat că declararea nivelurilor de capabilitate ale celor două structuri aliate are o semnificaţie aparte pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare şi a prezenţei înainte a forţelor NATO pe flancul de est al Alianţei.

Klaus Iohannis: România şi-a îndeplinit integral şi la termenele stabilite obiectivele asumate, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este şi faptul că am crescut cheltuielile pentru apărare şi o vom face în continuare până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor. Structurile NATO de comandament din România au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătăţire a capacităţii Alianţei de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar şi viitoare. Ele facilitează dizlocarea forţelor aliate în regiune, în sprijinul apărării colective prin asiguarea conexiunii vitale între forţele NATO, cele naţionale, inclusiv prin planificarea şi conducerea de exerciţii multinaţionale şi alte forme de pregătire în comun. România îşi asumă în continuare să fie un furnizor de securitate în regiune, un aliat predictibil şi un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic care, din păcate, este supus provocărilor şi ameninţărilor. Singurele variante viabile de soluţionare rămân cele politice, nu cele militare, iar solidaritatea aliată rămâne factorul esenţial al stabilităţii şi securităţii euroatlantice.

Realizator: A consemnat Simona Ciobanu, mulţumesc.
Ceremonia de ieri, de la Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est de la Bucureşti, a avut loc în contextul pregătirii summitului NATO de la Varşovia de săptămâna viitoare, un eveniment deosebit de important având în vedere complexitatea evoluţiei mediului de securitate în vecinătăţile estică şi sudică ale Alianţei. Este motivul pentru care în minutele următoare vom vorbi şi noi despre acest subiect - interlocutor Şerban Cioculescu, expert în politică de securitate şi apărare la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.

Şerban Cioculescu: Evident, este un summit cu însemnătate deosebită, pentru că, iată, vine într-un moment extrem de delicat pentru Europa. Se ştie că spaţiul european este pradă unor crize multiple, începând de la problema imigranţilor, a atacurilor teroriste comise de islamişti, problema posibilei ieşiri a Marii Britanii din UE şi, evident, revizionismul Rusiei în spaţiul extins al Mării Negre, anexarea Crimeei, războiul civil din Donbas. Iată, aşadar, că aliaţii din cadrul NATO nu se întâlnesc, din păcate, într-un moment prielnic şi cred că populaţiile acestor state membre aşteaptă destul de mult de la liderii respectivi, în special aşteaptă probe de coeziune şi de solidaritate.

Reporter: Care ar fi punctele principale de pe agenda viitorului summit al NATO de la Varşovia?

Şerban Cioculescu: Bineînţeles, acest summit vine în prelungirea celui din Ţara Galilor. Este vorba de implementarea acelui plan de acţiune, de continuare a operaţionalizării acelei forţe extrem de rapide, Forţa LANCE, continuarea ridicării nivelului de investiţii în bugetele apărării până la acel minim 2%; deplasarea de forţe către estul Europei spre a contracara posibilele planuri agresive ale Federaţiei Ruse şi, bineînţeles, este vorba de reafirmarea faptului că apărarea colectivă constituie piatra de bază a solidarităţii transatlantice./cpodea

Reporter: România ce aşteaptă? Are câteva puncte proprii pe care doreşte să le ridice la acest summit?

Şerban Cioculescu: Bineînţeles, România, în primul rând, este direct interesată să nu se creeze un dezechilibru şi un decalaj între flancul sudic şi flancul nord-estic al Alianţei, da? Adică, aşa cum NATO recunoaşte că Statul Islamic este un pericol foarte mare pe dimensiunea sudică, că imigraţia reprezintă un potenţial exploziv pentru stalele UE,începând cu cele din sud, aşa trebuie să recunoască state, precum Franţa, Germania, trebuie să recunoască şi faptul că NATO, fără să fie în niciun fel agresivă, bineînţeles, pentru că e o alianţă defensivă, trebuie în acelaşi timp să fie mult mai fermă în măsurile pe care le ia pentru a contracara orice eventuală agresiune sau tentativă de agresiune din partea Federaţiei Ruse. Şi aici e vorba şi de aspecte, să zicem aşa, non militare. E vorba de războiul hibrid, de propagandă, de atacuri cibernetice. Sunt fel de fel de astfel de metode şi aşteptările sunt în acest sens: NATO să accepte să aducă forţe militare, chiar dacă prin rotaţie, să le aducă aici, să le menţină în scop defensiv.

Reporter: Summitul de la Varşovia se desfăşoară într-un context complicat pentru Europa: decizia Marii Britanii de a ieşi din UE. va afecta Brexitul Alianţa Nord-Atlantică?

Şerban Cioculescu: Aparent, la prima vedere, am zice că nu foarte mult. Totuşi, pe termen lung vor fi efecte. În primul rând, Marea Britanie este cel mai important partener al SUA. Este şi ţara cea mai americanofilă, dacă pot să spun aşa. Marea Britanie este cel mai mare contributor la politica europeană de apărare în ce priveşte bugetul - au, undeva, la peste 60 de miliarde, echivalentul în dolari, buget de apărare, peste Franţa şi Germania. Este foarte greu de conceput politica europeană de securitate şi apărare fără Marea Britanie. Bineînţeles, ea va rămâne în NATO. Pot apărea însă anumite momente tensionate. De pildă, ştim că preşedintele Comisiei Europene, dl Juncker, a cerut o armată comună europeană. Ei bine, britanicii au protestat. Ei protestează la orice fel de tentative care spun că ar decupla NATO, adică pilonul american de pilonul european al apărării şi atunci britanicii, în cazul în care ies, bineînţeles, pentru că nu sunt lucrurile stabilite, nu vor avea un cuvânt pentru a putea bloca aceste evoluţii. Rămâne Polonia, care şi ea era extrem de apropiată de Marea Britanie, care se va opune, şi atunci s-ar putea să existe o situaţie delicată şi pentru România. Pentru că, pe de o parte, vom avea Franţa, Germania, care ne vor spune "susţineţi acest proiect al armatei comune". Pe de altă parte o să fie Marea Britanie, SUA, Polonia, care or să ne zică "mai bine nu susţineţi, pentru că decuplează şi poate afecta NATO". De asemenea, Marea Britanie, probabil că va continua să fie printre statele care se opun Federaţiei Ruse - se ştie că britanicii, alături de americani, fac parte din polul care încearcă să stăvilească această expansiune în vecinătăţi a Rusiei, în timp ce, de pildă, în Germania sunt forţe care încearcă să se împace cu Federaţia Rusă. Lucruri de genul acesta ar putea dăuna coeziunii transatlantice, dar să sperăm că nu va fi cazul.

Realizator: Echipa AIAD - Army Institutional Advisory Team - rotaţia a patra, şi-a încheiat pregătirea şi va pleca în curând în teatrul de operaţii Afganistan. Evenimentul a fost marcat printr-o ceremonie desfăşurată joi, la Bârlad.

Lt.col Adrian Grosu, şeful echipei: Am finalizat activitatea de pregătire pentru misiunea în teatrul de operaţii Afganistan a detaşamentului AIAD, rotaţia patru, activitate care a reprezentat pentru toţi cei implicaţi o adevărată provocare. Mă refer în primul rând la numărul mare de activităţi executate, cuprinzând instrucţie specifică operaţuiilor de stabilitate şi sprijin, instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie, instrucţia la elicopter, cunoaşterea şi operarea tehnicii de luptă, instrucţie sau activităţi de perfecţionare a limbii engleze. În al doilea rând, am în vedere specificul acestui detaşament încadrat cu personal din arme şi specialităţi diferite, din unităţi pe diferite categorii. Din acest punct de vedere, consider că cel mai mare câştig obţinut pe timpul perioadei de pregătire a misiunii a fost realizarea coeziunii acestui grup, obiectiv fundamental stabilit prin ordinul de misiuni. Misiunile echipei AIAD, rotaţia patru, vor fi de consiliere a Armatei afgane la nivelul Universităţii Naţionale de Apărare şi a şcolilor de aplicaţie ale Armatei afgane.

Realizator: Schimbăm din nou subiectul şi mergem în Afganistan, la colegii noştri din Batalionul 2 Infanterie Protecţia Forţei.

Reporter: Mădălina Ilinca - Am avut o săptămână plină în care infanteriştii forţelor terestre au executat misiuni de patrulare în aria de responsabilitate. Chiar dacă temperaturile depăşesc frecvent 46 de grade Celsius, militarii români îşi continuă misiunile încredinţate reprezentând cu onoare şi demnitate culorile drapelului naţional, drapel purtat la inimă şi în suflet şi aici, în Afganistan. Aş mai vrea să adaug că 26 iunie 2016 a fost o zi specială pentru militarii Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei "Călugăreni" care, împreună cu militarii Elementului Naţional de Sprijin şi ceilalţi militari ai Armatei României, dislocaţi în Baza Aeriană Kandahar, au sărbătorit Ziua Drapelului. La Elementul Naţional de Sprijin, rotaţia a treia, şeful structurii Coalition Support comandorul Jasper Anger, a apreciat activitatea structurii logistice româneşti în teatrul de operaţii Afganistan. "Este o plăcere să lucrez cu echipa dvs şi sunt sigur de un parteneriat pe termen lung între ţările noastre" - i-a transmis acesta colonelului Marcel Dogaru, comandantul Elementului Naţional de Sprijin. Comandorul american i-a felicitat şi pe locotenentul Mihai Stănicioiu şi căpitanul Mitai Tomescu, pentru activitatea excelentă desfăşurată cu profesionalism, menţionând că cei doi ofiţeri sunt un etalon pentru partenerii de coaliţie.

Realizator: În altă ordine de idei, vă mai informăm că la Departamentul regional de studii pentru managementul resurselor de apărare din Braşov s-a desfăşurat la începutul acestei săptămâni prima ediţie a şcolii de vară a Ministerului Apărării Naţionale. Cei 60 de elevi şi studenţi participanţi - 50 din sistemul de învăţământ militar şi câte cinci de la Academia Naţională de Informaţii şi Universitatea Transilvania din Braşov - au avut astfel posibilitatea să realizeze schimburi de experienţă şi să-şi dezvolte abilităţile de leadership. "Jurnalul militar continuă, rămânem însă în acelaşi domeniu al învăţământului militar. Cu puţin timp în urmă, la Universitatea Naţională de Apărare Carol I din Bucureşti s-a desfăşurat o sesiune de comunicări ştiinţifice studenţeşti. Cătălin Purcaru a participat la eveniment.

Reporter: Facultatea de Securitate şi Apărare din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare Carol I a organizat recent sesiunea de comunicări ştiinţifice studenţeşti "Securitate naţională, europeană şi euroatlantică 2016". Evenimentul, aflat la a treia ediţie, reprezintă o oportunitate pentru studenţi să susţină şi să publice rezultatele cercetării ştiinţifice. Sesiunea de comunicări ştiinţifice a reprezentat şi un mod de a evalua dacă studenţii au calităţile necesare unui bun comunicator, după cum a precizat profesorul Maria Popescu, moderator al secţiunii "Comunicare mediatică şi influenţare socială".

Maria Popescu: Cred că în primul rând trebuie să aibă charismă. Un bun comunicator trebuie să atragă audienţa şi charisma are un rol foarte important. În al doilea rând, săfie un bun cunoscător al limbii pe care o utilizează în comunicare, dar, nu e aşa?, şi cunoscător al limbilor străine, pentru că în satul global în care trăim nu se mai poate comunica altfel, o minte organizată, clară, o bună cunoaştere a argumentării.

Reporter: Evenimentul a urmărit dezvoltarea capacităţii de cercetare ştiinţifică şi materializarea acesteia în comunicarea ştiinţifică, a subliniat profesorul Margareta Boacă, moderator al secţiunii "Comunicarea interculturală şi politici culturale".
Margareta Boacă: Un alt scop este cel care ţine de comunicare şi care ţine de această capacitate de a vorbi, de a prezenta o lucrare ştiinţifică, de a vorbi în faţa unui public, de a-ţi prezenta ideile într-un mod coerent şi în aşa fel încât ele să ajungă la audienţă şi să aibă impact.

Reporter: Temele prezentate au fost selectate în funcţie de preocupările studenţilor şi au reflectat evenimente din domenii precum comunicare, securitate sau media.

Alexandra Niţă: Sunt Niţă Alexandra, studentă în anul I la licenţă, comunicare publică şi interculturală în domeniul securităţii şi apărării, am avut o temă despre oglindirea efectelor în mass media, am făcut referire la un eveniment recent întâmplat în cadrul Ministerului Apărării, şi anume tragicul eveniment al soldaţilor decedaţi în misiune în Kandahar şi cel de-al treilea rănit.

Reporter: Cum s-a reflectat acest eveniment tragic în presa din România?

Alexandra Niţă: A fost reflectat în varii moduri, tocmai de aceea ideea mea şi concluzia temei mele a fost ca în momentul în care ne informăm să căutăm informaţii în cât mai multe surse.

Reporter: La ediţia din acest an a sesiunii de comunicări au fost înscrise peste 160 de lucrări ştiinţifice.

Realizator: Am ajuns la ultimul subiect al "Jurnalului militar" de astăzi. Ieri, 1 iulie, a fost Ziua muzicilor militare. Cu acest prilej, colegii noştri au organizat o serie de manifestări, printre care şi un concert, marţi, la Sala Radio. Şeful Serviciului muzicilor militare şi inspector pentru arma Muzici militare, colonelul Aurel Gheorghiţă:

Col. Aurel Gheorghiţă: Am încercat să aducem sonorităţi frumoase, sonorităţi calde, sonorităţi pentru un început de concediu binemeritat. În toţi aceşti ani am încercat şi am reuşit cu aceşti oameni minunaţi să facem un repertoriu nou, să aducem în sală public tânăr şi să înnobilăm cu sonorităţile noastre sălile marile ale capitalei.

Reporter: Mulţumim tare mult şi "La mulţi ani".

Col. Aurel Gheorghiţă: Cu mare drag, multă sănătate şi vă mulţumesc din suflet. La mulţi ani!

Realizator: Col. Gheorghiţă a preluat funcţia de la col. Valentin Neacşu, care a trecut în rezervă în această săptămână. Îi mulţumim şi pe această cale col. Neacşu pentru colaborarea excelentă pe care avut-o şi-i dorim multă sănătate. Desigur, colegilor noştri din muzica militară, la cea de-a 185-a aniversare a zilei armei lor şi din partea noastră "La mulţi ani". Aceleaşi urări şi pentru artileriştii din Brigada 8 LAROM din Focşani, care au sărbătorit tot pe 1 iulie un secol de existenţă şi pentru colegii din centrul de studii şi proiectare construcţii, structură care a împlinit tot ieri 65 de ani de existenţă.

Înainte de rămas bun, încă un anunţ: Spitalul universitar de urgenţă militar central dr. Carol Davila din Bucureşti a iniţiat o campanie de informare şi promovare a donării de sânge, intitulată "Numai împreună putem salva". Toate elementele privitoare la această campanie se găsesc pe pagina de internet a spitalului.

Aici "Jurnalul militar" a ajuns la final.