Jurnal Militar din 02.01.2016

Realizator - Bogdan Silviu Răducan: Bună dimineaţa. Bine v-am regăsit şi "La mulţi ani"!.

Este prima noastră întâlnire din acest an, aşa că înainte de orice, în numele redacţiei "Ora armatei" şi al meu personal vă urez un An Nou bun, cu sănătate, bucurii şi linişte! Revenind la ediţia de astăzi a "Jurnalului militar" facem, în minutele următoare, un scurt bilanţ al principalelor activităţi desfăşurate de Armata Română în anul pe care l-am încheiat şi vorbim cu generalul în rezervă Alexandru Grumaz, cunoscutul analist politico-militar şi expert în studii geostrategice, despre războiul hibrid, un concept care şi-a făcut loc de ceva timp în vocabularul nostru şi, din nefericire, şi în viaţa noastră. 2015 a fost un an plin, deosebit de încărcat pentru militarii Armatei Române.

Un an cu foarte multe exerciţii naţionale şi internaţionale, desfăşurate atât în ţară, cât şi în străinătate, un an în care misiunile din teatrele de operaţii au continuat, un an în care au fost înfiinţate pe teritoriul ţării noastre două structuri NATO: Unitatea de Integrare a Forţelor şi Comandamentul multinaţional de divizie Sud-Est. Un an cu multe realizări pentru militarii români, punctate şi de ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, în mesajul transmis cu prilejul Anului Nou:

Mihnea Motoc: 2015 a fost un an în care toate eforturile dumneavoastră au confirmat încă o dată încrederea pe care românii o au în armata lor şi în alianţa din care facem parte. A fost anul cu cel mai mare număr de exerciţii de instruire desfăşurate de Armata României pe teritoriul naţional sau peste hotare. Suntem categoric mai bine pregătiţi şi antrenaţi, suntem mai interoperabili cu aliaţii noştri şi, foarte important, am consolidat capacitatea operaţională a armatei noastre. România găzduieşte două entităţi aliate de comandă şi control pe teritoriul său, Unitatea de Integrare a Forţelor NATO şi Comandamentul multinaţional de divizie Sud-Est.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 02.01.2016

De la aderarea din 2004 este cea mai importantă etapă în relaţiile noastre cu alianţa, cu valenţe certe de întărire a capacităţilor colective de apărare. În 2016 vom avea un buget pentru apărare crescut pe care ni-l dorim dirijat tocmai înspre urmărirea mai marcată a obiectivelor de care vorbeam înainte şi in egală măsură pentru ameliorarea calităţii vieţii personalului armatei noastre. Sărbătorile finalului de an sunt momentul care ne aduce pe toţi împreună. Este deopotrivă momentul în care onorăm munca, sacrificul, eforturile şi profesionalismul dumneavoastră. Gândurile noastre se îndreaptă în acest moment în chip special şi spre aceia dintre dumneavoastră care sunt la datorie în teatrele de operaţii, departe de ţară şi departe de familiile dumneavoastră, cărora le transmit întreaga noastră recunoştinţă. Vă doresc tuturor speranţe reînnoite, linişte şi pace sufletească! La mulţi ani!

Realizator: La rândul său, şi şeful Statului Major General, Nicolae Ciucă, le-a mulţumit militarilor pentru activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în 2015

Nicolae Ciucă: Doresc să transmit gândul nostru şi urările noastre de bine şi mulţumire, de consideraţie şi apreciere pentru toate eforturile şi toate sacrificiile care s-au făcut pentru desfăşurarea activităţilor de pregătire şi instruire care s-au desfăşurat în ţară sau în străinătate, pentru misiunile care sunt în curs de desfăşurare şi acolo unde camarazii noştri nu vor avea posibilitatea să fie alături de familie, dar vrea să-i asigur că noi toţi, marea familie a armatei, suntem alături de ei şi înţelegem foarte bine aceste momente pe care urmează să le petreacă departe de casă şi vreau să le mulţumesc în numele meu personal, cât şi al conducerii Armatei Române pentru modul în care şi-au îndeplinit şi continuă să-şi îndeplinească misiunea.

Familiilor noastre vreau în nume personal să le mulţumesc pentru că ne înţeleg de fiecare dată când petrecem mai mult timp în unitate sau pe canpurile de instrucţie, că ne înţeleg şi ne sprijină de fiecare dată câmd suntem departe în teatrele de operaţii şi atunci mai mult ca oricând avem nevoie de această comunicare, de sprijin al întregului nostru demers şi a eforturilor noastre astfel încât să ne reprezentăm ţara cu cinste. Şi vreau de asemenea să le asigur că vor avea întreaga noastră consideraţie pentru modul exemplar în care ne-au sprijinit, ne sprijină, ne înţeleg şi vor continua să fie alături de noi indiferent de misiunea pe care o vom primi. Militarilor în retragere doresc să le transmit întreaga noastră consideraţie, să îi asigur că vom continua să întărim relaţia astfel încât tot ceea ce reprezintă valoare şi identitate instituţională să continue să se manifeste şi dincolo de porţile unităţilor militare. Turor militarilor şi personalului civil contractual doresc să le transmit urările noastre de sănătate, de linişte, de prosperitate! Anul nou să vă aducă împlinirea tuturor dorinţelor personale şi profesionale şi din partea noastră, a conducerii Statului Major General, un sincer La mulţi ani!

Realizator: Înregistrările au fost realizate de colegii de la Redacţia militară de televiziune. Mulţumesc! Anexarea Crimeii de către Rusia şi conflictul din Ucraina din 2014 au adus în atenţia specialiştilor şi a opiniei publice un tip nou de război, şi anume războiul hibrid. Despre acest concept, cât şi despre strategiile NATO şi ale României pentru contracararea războiului hibrid vom vorbi şi noi.

Realizator: Am revenit în studioul Radio România Actualităţi pentru ultima parte a "Jurnalului militar". Războiul hibrid este un concept relativ nou, adus în atenţia opiniei publice şi a specialiştilor de conflictul din Ucraina din 2014. Evenimentele anului trecut au menţinut şi chiar intensificat îngrijorarea şi totodată interesul şi dezbaterile de la cele din spaţiul public şi mass-media până la cele academice şi doctrinare pe marginea acestui subiect. Cristian Dumitraşcu a realizat un interviu pe această temă, războiul hibrid, cu generalul în rezervă Alexandru Grumaz, analist politico-militar şi expert în studii geostrategice.

Reporter: Cine a inventat acest concept de război hibrid?

Alexandru Grumaz: O să încercăm să dăm câteva definiţii ale lui şi am să încep cu unul din autorii unei lucrări foarte importante pentru teoria militară, "Gherila accidentală", este vorba de David Kilcullen, care spunea despre războiul hibrid că explică războaiele moderne care includ o combinaţie de război iregular, război civil, insurgenţă şi terorism. De asemenea, ar trebui să vedem cum defineşte NATO, mai ales evenimentele care s-au derulat în Ucraina, războiul hibrid, ca tehnici neortodoxe şi variate care implică un amestec de forţe speciale, campanii de dezinformare şi utilizare de reprezentanţi locali.

Bineînţeles că această definiţie de fapt acuză Rusia de folosirea acestor metode pentru a răspândi instabilitate şi pentru a obţine un avantaj unilateral de preluare a unui teritoriu împotriva voinţei sale, invadarea şi apoi anexarea teritoriului şi vedem din toată derularea acestor evenimente ceea ce s-a întâmplat cu Ucraina. Războiul hibrid, de fapt, ce încearcă el? El încearcă să separe naţiunile de mecanismele lor de apărare, de guverne, de administraţii, de forţele armate, de poliţie. Războiul hibrid este proiectat să şubrezească statul înainte ca un conflict să izbucnească în acea zonă şi este, de fapt, dacă vreţi, tactica calului troian.

Dar haideţi să ne întoarcem puţin la definire şi aici ne întoarcem la cum au ajuns ruşii la acest concept. În 2013, generalul Valeri Vasilievici Gherasimov, numit în poziţia de şef al Statului Major, semna un articol într-o revistă militară specializată pe probleme de tematici militare, de operaţiuni, tema articolului fiind o întrebare fundamentală pentru secolul XX1 - cum se vor purta războaiele în secolul XXI?

Ideea pe care Gherasimov a exprimat-o în articol a fost aceea a ştergerii diferenţei dintre starea de pace şi cea de război, ştergerea diferenţei între utilizarea civililor şi utilizarea militarilor, ştergerea diferenţei între acţiunile strategice, operative şi tactice, ştergerea diferenţelor între acţiunile ofensive şi defensive. El spunea aşa: războaiele nu se mai declară, ele încep şi se desfăşoară în afara şabloanelor. Vedeţi războiul din Ucraina nu s-a declarat. Războiul din Ucraina pur şi simplu a început cu anexarea Crimeii fără să tragă un cartuş. Acei omuleţi verzi pe care i-a numit mass-media erau de fapt ofiţeri şi militari ai forţelor speciale ruse şi operaţiunea a durat extrem de puţin, câteva zile, în care Crimeea a fost anexată şi cu aprobarea Dumei la Moscova.

Deci, generalul menţionează faptul că distincţia între militarii în uniformă şi cei sub acoperire se estompează astfel încât odată cu începerea acţiunilor de război creşte rolul militarilor sub acoperire. Este extrem de important acest lucru, pentru că este o nouă viziune. Îmi aduc aminte momentul în care au intrat în Siria şi care a bulversat întreaga scenă geopolitică şi strategică din zona Orientului Mijlociu. A refăcut alianţele pur şi simplu, în zona respectivă. A reaşezat trupele pe teritoriul respectiv.

Reporter: Întorcându-ne la România, întorcându-ne la ceea ce ne interesează pe noi şi la temerile publicului din România. Cât de mult se poate răsfrânge asupra noastră un astfel de război şi care ar fi, eu ştiu, implicaţiile asupra sistemului de apărare românesc?

Alexandru Grumaz: Tempoul acţiunilor militare în noua formulă de război creşte. Pauzele tactice şi operative care permiteau apărătorului să-şi reorganizeze forţele dispar. Ciocnirile frontale, cum am avut la curs, rămân istorie. Războiul hibrid necesită utilizarea unităţilor militare, cercetare, diversiune, care devin esenţiale, ele având în componenţă militari din diferite categorii. Deci, iată una din cerinţele pentru Armata Română.

Reporter: Ale noii apărări.

Alexandru Grumaz: Ale noii apărări, sigur că da. Obiectivele politice şi trategice în acest nou tip de război pot fi atinse datorită unor măsuri politice, economice şi de culegere a informaţiilor care prevalează asupra acţiunilor militare clasice. Deci, uităm această folosire la scară masivă a forţelor convenţionale, adică nu ne mai ducemcu tancuri, nu ne mai ducem cu mijloace, din astea grele pe zone, clasice. Deci, trebuie să folosim asta. Metodele conflictului s-au schimbat şi implică acum recursul masiv la măsuri nemilitare. Vedeţi, inclusiv în războiul acesta cibernetic, informaţional.

Noi trebuie să avem pregătite mijloacele de a reacţiona, dar şi mijloacele de prevenţie, pentru că nu trebuie să fii numai reactiv, trebuie să şi previi. Există acele evenimente "black swan" impredictibile şi care într-adevăr la ele nu poţi decât să limitezi consecinţele acestora. Ăsta este lucrul care se poate face într-un astfel de eveniment. Exact cum a fost cel de la Paris în care datorită impredictibilităţii acestui atac terorist au trebuit limitate măsurile de a nu se mai întâmpla şi în alte locuri.

Moscova a lansat o ofensivă propagantistică efectiv nemaiîntâlnită până acum. Prin canalele de televiziune, prin lansarea acelui serviciu mamut, radio şi web Sputnik practic controlează aproape în Europa întrega mass-media. Toate aceste crize nu fac altceva decât să consolideze.

Criza euro a consolidat măsurile financiare în Europa. Criza refugiaţilor ne duce spre o consolidare a sistemului de azil şi a sistemului de primire a refugiaţilor. Această situaţie ne aduce spre realizarea unei coeziuni a NATO în condiţiile de ameninţare de la est şi din sud. De asemenea, atentatele de la Paris ar trebui să aducă o coeziune din punct de vedere strategică şi militar a Europei. Şi eu cred că asta se va întâmpla. La ora actuală este important pentru România să oficializeze acel format de la Bucureşti. Deci trebuie să avem acel concept intermarium al generalului polonez Piłsudski, enunţat în Primul Război Mondial. Deci, o legătură de la Marea Baltică la Marea Neagră, cu toate ţările de pe flanc. Într-adevăr există o ameninţare a impredictibilităţii din flancul estic şi nu ştim cum vor evolua lucrurile. În condiţiile acestea este bina ca această strucutură să fie oficială.

Reporter: De aceea nu ar trebui să ne fie frică. Lumea a fost oarecum speriată că a văzut forţele americane, au fost blindate care au venit.

Alexandru Grumaz: Nu, e foarte bine.

Reporter: E foarte bine că ele vin şi că există.

Alexandru Grumaz: Prepoziţionarea de tehnică militară este esenţială. Nu ai bani să aduci trupe, nu mai poţi să mai faci un nou Ramstein în flancul estic, dar poţi să prepoziţionezi tehnică, poţi să aduci structuri militare, ai făcut comandamente. Lumea se mişcă, lumea plăteşte pentru armată, deci plăteşte pentru siguranţa ei, practic, ceea ce şi noi trebuie să facem.

Reporter: Domnule general vă mulţumesc foarte mult şi vă mai aşteptăm.

Alexandru Grumaz: Mulţumesc foarte mult şi vreau să le urez militarilor Armatei Române să aibă parte de cât mai multe lecţii teoretice şi cât mai puţine lecţii practice, pentru că operaţiunile militare nu sunt întotdeauna dintre cele mai plăcute şi nu totdeauna se soldează numai cu succes.