Emisiunea Jurnal Militar din 26.11.2017

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa. În această zi de 25 noiembrie 2017 vă propun ca până în jurul orei 10:00 să ne fiţi alături. Avem subiecte multe, ca de obicei, pentru că într-o săptămână, evident că se întâmplă multe. Subiectele de actualitate militară sunt o constantă în vremuri complicate în care buna pregătire şi alianţele potrivite ne pot spori şansele de securitate. Nu vom vorbi doar despre instrucţie şi exerciţii internaţionale. Avem un reportaj de la pregătirile pentru parada militară, de aici, de la Bucureşti, dar şi un alt flash de la lansarea unei cărţi foarte interesante de restituire a adevărului istoric, în ceea ce priveşte o formă abuzivă de a face armata, în anii '50, în anii de început ai comunismului, o carte de Luminiţa Stoenescu, lansată ieri la Gaudeamus, care se numeşte "Munca forţată în loc de armată". Nu a fost lansată ieri, ci acum două zile. Vom afla mai multe despre această carte înspre a doua parte a emisiunii. Va fi şi un alt reportaj de la aniversarea Liceului "Ion Vlasiu" din Târgu Mureş. Am fost săptămâna trecută acolo şi l-am cunoscut pe veteranul de război Ioan Ştefan, care ne-a vorbit despre cum se trăia în linia întâi în război şi despre cum se menţinea moralul trupelor în scurtele momente de refacere, de rezervă. Intrăm acum în subiectele de actualitate militară cu cel mai important subiect dintre ele: Armata Română îşi întăreşte capabilităţile de apărare şi de descurajare prin achiziţia unui sistem de apărare cu rază lungă de acţiune. Un comentariu şi un reportaj de Cecilia Sfetcu.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Miliar din 25.11.2017

Reporter: Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor a adoptat marţi, în unanimitate, raportul de admitere a proiectului de lege privind achiziţia sistemului de rachete Patriot. Legea va fi transmisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, astfel încât, până la 1 decembrie, să poată fi semnat contractul cu SUA pentru achiziţia rachetelor.

Mihai Fifor, ministrul apărării naţionale: Parteneriatul strategic România-SUA, lansat la 11 iulie 1997, a reprezentat şi reprezintă un reper esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de sprijin a eforturilor interne în domeniul apărării. Totodată, această achiziţie va genera intensificarea cooperării militare dintre România şi SUA, transferul de tehnologii şi informaţii sensibile, creşterea nivelului încrederii între cele doi aliaţi. Senatul României a înţeles importanţa acestui program. Cred că astăzi România a dovedit maturitate, şi politică, şi militară.

Reporter: România va beneficia astfel de şapte unităţi modernizate Patriot, care includ şapte seturi de radare, şapte staţii de control, 13 grupuri de antenă, 28 de staţii lansatoare şi şapte generatoare de energie electrică. Valoarea totală a programului se ridică la 3,9 miliarde de dolari. Configuraţia sistemului Patriot este compatibilă cu cea existentă în sistemul naţional de apărare - a precizat generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării.

General Nicolae Ciucă: Este vorba de sistemele Hawk. Practic, producătorul Hawk-ului este acelaşi cu cel al sistemului Patriot şi ei ne-au garantat că există posibilitatea integrării. Un alt element foarte important a fost menţinerea în durata de serviciu pe termen lung, ca urmare a faptului că există posibilitatea upgradării şi modernizării hardware-ului şi software-ului, chestiune garantată de către ţările care deja au în dotare şi au dezvoltat împreună compatibilităţi care să poată să asigure acest upgrade care se va face printr-o platformă asigurată la nivelul NATO.

Reporter: Sistemul defensiv Patriot este proiectat să combată întreg spectrul de ameninţări aeriene şi este considerat unul dintre cele mai performante şi longevive arme.

Realizator: De la sistemul Patriot, trecem la Batalionul mixt româno-maghiar. Iată, n-am mai vorbit de mult despre această unitate foarte specială, compusă din militari români şi maghiari. Între 21-25 noiembrie, militari ai Forţelor terestre române din Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii au participat la Exerciţiul "Wise Foresight 2017" în Ungaria.

Căpitan Paul Crăciun, ofiţer de informare şi relaţii publice al Batalionului 191 Infanterie: Activităţile din Ungaria s-au încheiat ieri, 24 noiembrie, cu ceremonia de predare a comenzii Batalionului mixt româno-ungar de menţinere a păcii către partea română pentru următorul an de instrucţie./csimion/ Iar astăzi, 25 noiembrie, la revenirea militarilor români în ţară, împreună cu delegaţia maghiară, va avea loc în cetatea Aradului primirea comenzii batalionului. Exerciţiile de acest tip desfăşurate atât în Ungaria, cât şi în România au devenit o constantă a colaborării celor două armate, făcând astfel dovada faptului că avem oameni foarte bine pregătiţi şi cu o experienţă bogată acumulată în urma participării la exerciţii militare multinţionale şi a misiunilor din teatrele de operaţii. De aceea avem convingerea că prin această iniţiativă regională vom crea o imagine foarte bună a Armatei României cât şi, implicit, a batalionului nostru.

Realizator: Pentru că tot glumea mai devreme Adrian Soare despre Cristian Dumitraşcu, vânătorul de munte, avem, iată, o ştire despre militarii Batalionului 30 Vânători de Munte, care au început pregătirea pentru misiunea din teatrul de operaţii Afganistan. Aceşti militari vor fi dislocaţi în Kandahar la începutul lui 2018.

Locotenent colonel Ionuţ Ilinca, comandant de batalion: Pregătirea pentru misiune continuă sub toate aspectele pe care le presupune. În momentul de faţă am finalizat exerciţiile tactice, trageri de luptă de nivel pluton, desfăşurate în poligonul Prislop, având ca obiectiv principal integrarea tuturor procedurilor necesare a fi utilizate în teatrul de operaţii, concomitent cu folosirea în cadru tactic a armamentului din dotarea plutoanelor. Astfel, au fost executate trageri atât cu armamentul individual, cât şi cu armamentul de pe tehnica de luptă. O dată cu desfăşurarea acestor exerciţii s-a finalizat etapa de pregătire de nivel pluton şi avem certitudinea că ne-am instruit în condiţii similare teatrului de operaţii din Afganistan, fiindu-ne de un real folos replicile pe care noi le-am realizat în acest sens pe terenul de instrucţie şi în poligoane. Instrucţia va continua începâmd din acest moment la nivel de companie şi se va finaliza în cadrul unui exerciţiu complex, în care vor fi implicate simultan toate forţele batalionului. Pregătirea pentru misiune constituie un prilej foarte bun pentru perfecţionarea deprinderilor şi realizarea coeziunii necesare îndeplinirii misiunilor. Cu cât e mai greu la pregătire, cu atât vom răspunde mai bine cerinţelor misiunii. O atenie deosebită am acordat, de asemenea, pregătirii în vederea cunoaşterii regulilor de angajare, a mediului cultural din teatrul de operaţii, a regulilor de acordare a primului ajutor şi dispozitivelor explozive improvizate. Consider că Batalionul Protecţia Forţei "Vulturii Carpaţilor" va fi pregătit să execute cu succes misiunea încredinţată. Ne recomandă un nivel ridicat de pregătire profesională, experienţa acumulată în celelalte misiuni şi bineînţeles, dorinţa de a face parte din rândul celor mai buni. Îmi doresc ca la finalul misiunii să raportez cu mândrie misiunea îndeplinită.

Realizator: Vorbim de marinarii militari. Corveta "Contraamiral Horia Macelariu" a acostat luni, 20 noiembrie, în portul militar Mangalia, după participarea la exerciţiul multinaţional de luptă antisubmarin Dugyu Akdeniz 17. Cei 88 de membri ai echipajului navei se află sub comanda căpitan comandorului Cristian Abaianiţi şi şi-au desfăşurat misiunea alături de gruparea navală NATO SNMG 2, Standing NATO Martime Group 2, în Marea Mediterană de Est şi în portul Aksaz din Turcia. Au fost mai multe nave importante acolo, în această grupare. O amintim pe cea mai mare, cea mai puternică, distrugătorul USS Donald Cook şi un avion Poseidon PA 8 de detectare a submarinelor, ne-a informat ofiţerul de presă al Comandamentului Flotei, căpitan comandorul Ioan Burghişan. Vă spuneam mai devreme despre invitaţia la parada militară de 1 Decembrie. Colegul Valentin Rupea este cel care va comenta în piaţă desfăşurarea de forţe, iar pentru ediţia de astăzi ne-a trimis un preambul, o înregistrare de la repetiţia de ieri. Primul interlocutor, generalul de flotilă Vasile Toader, locţiitor pentru operaţii şi instrucţie din Statul Major al Apărării.

Vasile Toader: Deocamdată decurge foarte bine, este un efort întrunit, un efort care vine să completeze o perioadă de antrenament individual şi pe echipe, echipaje. Este un efort pe care l-a înţeles toată lumea, un efort care vine să se finalizeze în data de 1 Decembrie, când sărbătorim Ziua Naţională a României.

Matei Valentin: Am grad de plutonier major, sunt la unitatea militară 01047 Craiova, zisă şi "Scorpionii Roşii". Este a patra oară când particip pe jos şi a treia oară la care am participat şi cu tehnica militară./opopescu

Elev caporal Neagu: Sunt elev caporal Neagu, am 17 ani, de la Colegiul Naţional Militar "Tudor Vladimirescu" Craiova. Este prima dată, consider că este o onoare şi un privilegiu să particip aici, la acest eveniment. Sunt nişte eforturi deosebite. Am rămas plăcut surprins când am văzut efectivele care s-au concentrat aici, mai ales la antrenamente. Este un efort impresionant şi consider că o să iasă totul foarte bine. Sunt emoţionat, foarte emoţionat, dar şi încrezător.
Vasile Florean: Sunt locotenent colonel Vasile Florean, student în anul doi la Universitatea Naţională de Apărare în cadrul Facultăţii de Comandă şi Stat Major, masterul de conducere interarme forţe terestre. Va ieşi la fel de frumos ca întotdeauna şi strădania şi efortul pe care îl depunem, nu numai eu, ci toţi colegii şi toţi militarii implicaţi în această activitate nu pot decât să conveargă spre un final pe care toată lumea îl aşteaptă şi anume, prezentarea imaginii şi frumuseţii armatei şi onorul pe care îl acordăm României.

Realizator: Da, aţi ascultat ce se întâmplă la repetiţii. Vă aşteptăm într-un număr cât mai mare la Arcul de Triumf, în zona în care se desfăşoară parada militară în fiecare an de Ziua Naţională. Acum vorbim despre acea lansare de carte, despre care vă anunţam la început. Joi, la complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti a avut lansarea cărţii "Muncă forţată în loc de armată". Aparent ciudat pentru cei mai tineri, acest titlu. Închipuiţi-vă că a existat aşa ceva imediat după abolirea monarhiei, în 1947, în 30 decembrie. Toţi copiii cu părinţi cu probleme, în general, se spunea că sunt copii de chiaburi. Nu erau luaţi la armată în mod normal, ci erau recrutaţi în nişte batalioane de muncă forţată. Este exact ce a încercat doamna Lăcrămioara Stoenescu să scoată la lumină cu această carte. La eveniment a fost prezent şi Constantin Teodosiu, care a fost obligat să-şi satisfacă stagiul militar în detaşamentele de muncă forţată, pentru simplul motiv că era, după cum vă spuneam, că era socotit fiu de chiabur. Asemeni lui au fost şi ceilalţi soldaţi consideraţi fii de industriaşi, moşieri, chiaburi, burghezi, preoţi sau ofiţeri din Armata Regală care au luptat împotriva Uniunii Sovietice, ori fii de intelectuali sau foşti deţinuţi politici, nu au avut o soartă mai bună. Aceşti soldaţi constructori din detaşamentele de muncă forţată au contribuit la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, mai multor aeroporturi militare, fabrici şi uzine, edificii culturale, ca Opera de Stat, casa de cultură, precum Casa Scânteii, stadioane şi ansambluri de mari cartiere de locuinţe. Tot cu ei s-a lucrat şi la gospodăriile agricole de stat, la canalizări, spaţii de irigaţii agricole şi la multe alte obiective cu care se lăuda regimul comunist. Ascultăm un scurt interviu cu sciitoarea, cu autoarea acestei cărţi, doamna Lăcrămioara Stoenescu.

Reporter: O nouă carte apărută sub semnătura dumneavoastră, o carte inedită, o carte document. Cum s-a născut ideea acestei cărţi?

Lăcrămioara Stoenescu: Fiul domnului Teodosiu a citit de pe băncile şcolii în închisorile comuniste. S-a dus la Curtea Veche şi a spus: această doamnă trebuie să ne facă şi nouă cartea, adică tatăl lui, despre cei care au fost la muncă forţată. Am luat legătura cu dumnealui, mi-a dat documentele, mi-a dat interlocutorii. Credeam că o să o fac în şase luni, dar din păcate, n-a mers aşa. Unii s-au îmbolnăvit, unii au murit, unii n-au vrut să colaboreze, dar până la urmă, cu ajutorul lui Dumnezeu, cartea vedeţi că s-a realizat. Este un nou copil, ca să-i zic aşa, al meu.

Realizator: Doamna Lăcrămioara Stoenescu, într-un interviu realizat de Cecilia Sfetcu, o carte pionierat, de tip document, apărută la Editura Militară sub semnătura Lăcrămioarei Stoenescu. Prefaţa cărţii este semnată de istoricul Marius Oprea. Iată ce i-a spus colegei noastre, Cecilia Sfetcu, despre cartea aceasta, "Muncă forţată în loc de armată":
Marius Oprea: În primul rând, aş dori să mulţumesc Editurii Militare pentru această iniţiativă, pentru că cartea Lăcrămioarei Stoenescu este una despre o pagină mai puţin onorantă din istoria Armatei române şi anume, despre istoria vestitelor batalioane de muncă forţată. Am făcut prefaţa acestei cărţi şi răsfoind-o, am întâlnit nenumărate poveşti privind frângerea unor destine, dacă vreţi, pentru că, scriptic vorbind, în batalioanele de muncă forţată şi-au satisfăcut stagiul militar în jur de un milion de tineri, unii dintre ei făcând o armată lungă, foarte lungă, de trei ani, chiar şi trei ani şi două luni, în unele situaţii când armata se prelungea /din cauza/ cincinalului. Şi aş vrea să vă mai spun că ceea ce a descoperit Mioara Stoenescu studiind arhivele este că, practic, această armată 'la diribau', cum se numea ea pe vremuri, era cu totul asemănătoare muncii de lagăr, pentru că faţă de o normă calorică, de pildă, de 3.200 de calorii, soldaţii de aici primeau cam jumătate./ovidiu/ În schimb, ei erau suspuşi unei munci fizice de-a dreptul istovitoare; numai muncă fizică brută. Şi tratamentul la care erau supuşi era, de asemenea, neomenos, pentru că ofiţerii înşişi din aceste batalioane disciplinare erau trimişi aici din motive disciplinare, astfel că nu se poate vorbi de o armată, ci de o viaţă cu totul asemănătoare celor din lagărele de la canal.

Realizator: Marius Oprea a fost, cel care semnează prefaţa cărţii "Muncă forţată în loc de armată" - Lăcrămioara Stoenescu. Aşadar, mai aveţi timp să ajungeţi la Gaudeamus şi să achiziţionaţi această carte editată, publicată, iată, de Editura Militară. Ultimul subiect pe agenda noastră, de la "Jurnal militar", din această dimineaţă de 25 noiembrie, ne vorbeşte despre istorie, aşa cum ne străduim în fiecare ediţie, la finalul emisiunii, să dăm câte o bucăţică de istorie, de restituire a faptelor de mare importanţă care s-au petrecut în secolul XX, la jumătatea secolului XX. Veteranul de război Ioan Ştefan are o istorie specială şi am fost, după cum vă spuneam, la Târgu Mureş, acum o săptămână şi câteva zile, acolo unde veteranul de război Ioan Ştefan a fost cinstit, a fost aniversat o dată cu aniversarea liceului la care a fost director, un liceu tehnologic din Târgu Mureş. Ascultăm mai întâi ceea ce a declarat actualul director al Liceului "Ion Vlasiu" din Târgu Mureş, la 125 de ani de la înfiinţare, doamna Adela Ciulea, apoi revenim.

Adela Ciulea: În '90, când am venit eu la şcoală, ca proaspătă absolventă de facultate, domnul Ştefan preda discipline tehnice, desen tehnic şi împreună cu domnul director Gliga Cosma venea la ore la noi, făcea acea activitate de îndrumare, veneau la ore, după care ne îndrumau, ne arătau ce am greşit, cu rezultate, zic eu, bune, pentru că elevii noştri de acum nu mai au de unde să afle că din şcoală, învăţând, poţi deveni cineva. Şi atunci, prin exemplul dat de generaţiile vechi, de domnul Ştefan Ioan, directorul acestei şcoli, profesori, veterani de război, veterani la /.../ învăţământului, alţi absolvenţi care au devenit ingineri, preoţi, profesori, trebuie să le arătăm acestor copii că numai prin şcoală se pot realiza.

Realizator: Da, aşa este! În ziua de astăzi, în unele domenii, lucrurile s-au diluat un pic. Domnul Ioan Ştefan a ajuns acum la vârsta de 94 de ani. A avut un discurs absolut special, un discurs însufleţitor, în care a pledat, acolo, în faţa asistenţei foarte numeroase, a pledat pentru meserii şi bresle aflate în ziua de astăzi în mare suferinţă. Acest liceu tehnologic a învăţat o mulţime de tineri tainele meseriei prelucrării lemnului şi domnul Ştefan, atunci când a fost director, a făcut lucruri minunate. Nu a fost uitat, iată, a fost invitat la acest ceremonial. Îl ascultăm şi pe domnia sa şi după dânsul am vorbit şi cu directoarea căminului de vârstinici unde, acum, domnul Ioan Ştefan este instituţionalizat, aşa cum a ţinut să îmi spună. Haideţi să ascultăm!

Ioan Ştefan: Noi am fost, în calitate de studenţi, cooptaţi în aşa-zisele plutoane de propagandă şi mergeam la spitalele din Bucureşti şi Ploieşti. Deja răniţii de pe front veneau în spitalele din ţară şi noi mergeam să le dăm mici spectacole. Un sublocotent, coregraful nostru, ne-a învăţat dansuri populare şi am primit o dispoziţie în anul acela ca să mergem ca pluton de propagandă şi cu uniformă militară, şi aici aveam emblema de PP, pluton de propagandă, pe front, în Ucraina, până la Mariupol, acolo unde se duc acum lupte, şi în spatele frontului dădeam spectacole pentru cei lăsaţi în rezervă sau aduşi în rezervă./ilixandru/ Şi de acolo, am trecut în Crimeea, unde am străbătut toată Crimeea, de la Sevastopol şi până la Kerci. Timp de două luni am fost pe front ca voluntar, deci nu ca militar activ, luptător.

Anca Florea, directorul Căminului de persoane vârstnice din Târgu Mureş: De doi ani de zile, dl Ştefan este rezident al căminului nostru. De fapt, aşa cum îmi place mie să le spun, este bunic al căminului. Nu orice bunic. Este b-unic, pentru că bunicii sunt nişte fiinţe unice pentru fiecare dintre noi şi dl Ştefan a ajuns în acest an să devină chiar şi străbunic. O mămică, divorţată fiind, ni s-a lăsat nouă pentru copil, care simte nevoia unui bunic în familie, având în vedere că partea bărbătească din familie nu mai este şi ne-am gândit să-i oferim acelui nepoţel un bunic cu care au o relaţie foarte frumoasă, se întâlnesc destul de des, chiar şi ies împreună la o prăjitură.

Realizator: Emoţionant ce am aflat la Târgu Mureş. Iată, dl Ioan Ştefan, fapte extraordinare, chiar şi acum, la 90 şi ceva de ani, pentru că îi aduce bucurie unui copil care nu are bunici. Cam atât pentru astăzi. Vă invit ca mâine, de la 9:30, să vă uitaţi la TVR 1, la emisiunea "Pro Patria", unde, pe lângă celelalte subiecte de actualitate militară, veţi putea vedea şi varianta filmată a interviului pe care l-aţi ascultat astăzi, a reportajului de la Târgu Mureş cu veteranul de război Ioan Ştefan şi cu doamnele din jurul dânsului, care, iată, îi fac şi acum viaţa foarte, foarte frumoasă. Vă urez numai bine!