Emisiunea Jurnal Militar din 11.11.2017

Realizator: Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit la o nouă producţie marca "Ora Armatei"! Sunt Cristian Dumitraşcu. Vă voi fi alături până spre ora 10:00. În afara subiectelor de actualitate militară a săptămânii, vom avea în a doua parte a scurtei noastre producţii un interviu evocare cu veteranul de război Benjamin Varga din Târgu Mureş, care ne-a părăsit în data de 31 octombrie, la incredibila vârstă de 106 ani. Şi vom propune, apoi, un interviu prin telefon, după cum aţi aflat şi mai devreme de la Adi Soare, cu profesorul Ioan Statomir, autorul cărţii "Rusia, 1917. Soarele însângerat. Autocraţie, revoluţie şi totalitarism". Astăzi, 11 noiembrie, este Ziua Armitiţiului, dată care marchează încheierea oficială a Primului Război Mondial. Lao ra 11:00, în cea de-a 11-a zi a celei de-a 11 luni a anului 1918, forţele aliate au semnat Armistiţiul cu Germania, în urma căruia se punea capăt războiului. Ziua Armistiţiului este celebrată prin manifestări de cinstire a victimelor Primului Război Mondial, în mai multe ţări ale lumii, precum Australia, Canada, SUA, dar şi în state europene se comemorează această dată. România s-a alăturat acestor state în 2014, pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiunile militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedaţi. De asemenea, noi, în România mai avem un motiv pentru care comemorăm această zi. În 2003 am avut primul căzut la datorie în Afganistan, dar despre aceste lucruri vom mai vorbi pe parcursul emisiunii. Vă mai spun că avem interviuri şi reportaje de actualitate militară în ceea ce s-a întâmplat în România, dar şi în Afganistan şi în Marea Mediterană. Deocamdată începem cu Coldplay - "Paradise". Revenim.

*AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 11.11.2017

Realizator: "Jurnal Militar". Bună dimineaţa, încă o dată! Intrăm în subictele de actualitate militară. După patru săptămâni de instruire, prima serie de soldaţi rezervişti voluntari ai Armatei Române a încheiat modulul de pregătire militară de bază desfăşurat în Batalionul 1 Instrucţie Olt, din Caracal. Un interviu realizat de Andreea Popescu ascultăm în minutele următoare.

Marius Bumbac: Ne bucură acest fapt, să instruim de această dată şi soldaţii rezervişti voluntari. Este prima serie ce intră în sistemul militar, chiar dacă numărul este mai mic acum la început, doritorii vor fi mult mai mulţi. Specificul unităţii noastre este bine conturat. Noi suntem un batalion ce executăm această instruire cu categoriile de soldaţi gradaţi profesionişti. Totuşi, o mini pregătire am făcut-o înainte de această serie.

Reporter: Cu ce a fost instruirea diferită faţă de a celorlalţi militari care se instruiesc aici la dumneavoastră?

Marius Bumbac: Mergem pe o instruire comasată a disciplinelor de instruire, o mică paralelă între ce înseamnă pregătirea soldaţilor gradaţi profesionişti şi pregătirea rezerviştilor voluntari constă în faptul că comasăm disciplinele într-un termen mult mai scurt decât pentru soldaţii gradaţi profesionişti.

Realizator: L-am ascultat pe comandantul Batalionului 1 Instrucţie Olt din Caracal, pe locotenent colonelul Marius Bumbac. Interviu realizat de Andreea Popescu, săptămâna aceasta, la instrucţie. Mai departe vom vorbi despre corveta "Contraamiral Horia Macellariu", 265 indicativul navei, care participă între 4 şi 20 noiembrie la exerciţiul multinaţional de luptă antisubmarin DOGU AKDENIZ-17, realizat odată la doi ani de către Forţele Navale Turce. Cei 88 de membri ai echipajului navei se află sub comanda căpitan-comandorului Cristian Abaianiţi şi îşi vor desfăşura activităţile alături de gruparea navală NATO SNMG-2, în Marea Mediterană de Est şi în Portul Aksaz din Turcia. La exerciţiu participă nave militare din Bulgaria, Marea Britanie, România, Statele Unite ale Americii şi Turcia. A transmis, prin telefon, ofiţerul de relaţii publice al Statului Major al Forţelor Navale, Corneliu Pavel.

Corneliu Pavel: Corveta 265 "Contraamiralul Horia Macellariu" a plecat din Portul Constanţa pentru a participa la exerciţiul DOGU AKDENIZ-17, organizat de Forţele Navale ale Turciei. Nava a traversat Marea Neagră, Marea Marmara şi Marea Egee, a făcut o escală de trei zile în Portul Aksaz din Turcia, unde în timpul escalei au fost stabilite direcţiile de acţiune pe timpul exerciţiilor. Totodată, săptămâna aceasta, miercuri, 8 noiembrie, fregata "Regle Ferdinand", după ce a parcurs peste 5.000 de mile marine, s-a întors în ţară, de la Operaţia Sea Guradian, o operaţie de luptă împotriva traficului ilegal de mărfuri din Marea Mediterană, o operaţie desfăşurată de NATO. Nava a făcut parte dintr-o grupare navală care a acţionat în bazinul est-mediteraneean, la sud de Insula Cipru, iar începând cu 1 noiembrie, după ce a intrat în Marea Neagră, fregata s-a integrat în gruparea de luptă împotriva minelor marine a NATO şi a fost nava comandant a grupării. Cei 240 de marinari, la sosirea în ţară, au fost în măsură să raporteze misiune îndeplinită cu succes şi au fost întâmpinaţi de şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Alexandru Mîrşu, dar şi de rude, soţii, copii şi prieteni.

Realizator: L-am ascultat şi pe Corneliu Pavel, ofiţerul de relaţii publice al Statului Major al Forţelor Navale. Ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, a prezentat la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO, şi evoluţiile înregistrate în constituirea prezenţei înaintate adaptate din zona Mării Negre. Avem un fragment din declaraţia ministrului Fifor, de la Bruxelles. Ascultăm.

Mihai Fifor: În cadrul reuniunii, în formatul misiunii Resolute Support, am evaluat astăzi situaţia de securitate din Afganistan. A fost evident angajamentul aliaţilor de a susţine şi a-şi spori chiar contribuţiile la efortul de instruire şi consiliere a NATO în Afganistan, considerându-se că acesta este esenţial pentru consolidarea forţelor de securitate şi apărare afgane. În acest context, am anunţat decizia României de creştere a prezenţei sale în Afganistan cu 58 de militari, ceea ce face ca ţara noastră să rămână printre cei mai mari contributori cu trupe la misiunea NATO, cu peste 700 de militari.

Realizator: Am reţinut. Sigur, ştiam că suntem unii dintre cei mai importanţi contributori în Afganistan. A venit vremea să ascultăm şi corespondenţa transmisă de ofiţerul de relaţii publice de acolo. Toni Ene ne-a transmis într-o primă parte, apoi avem încă un interviu cu un ofiţer român. Deocamdată, prima parte a corespondenţei, locotenent-colonel Toni Ene.

Toni Ene: În Afganistan temperaturile se menţin ridicate, chiar dacă suntem la mijlocul lunii noiembrie. Mercurul termomentrului arată la această dată 7 grade dimineaţa şi seara şi ajunge până la 29 de grade în cursul zilei. În ultima perioadă, prin rotaţia structurilor batalionului, am executat trageri cu armament uşor de infanterie, în poligonul din baza KAF, alături de militarii parteneri americani. Şedinţele de tragere în comun au fost un moment prielnic pentru a se familiariza cu diferitele categorii de armament din dotarea fiecărei structuri. Despre acest lucru ne-a vorbit locotenent-colonel Roşioru Florin, şeful de Stat Major al Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei.

Roşioru Florin: Toate elementele de pregătire care conduc într-un finl la executarea cu acurateţe a misiunilor au rolul de menţinere a capacităţii operaţionale a structurii, a eliminării monotoniei şi plafonării reacţiilor de răspuns. Totodată, activităţile de instruire out of mission nu fac altceva decât să ascută simţurile militarilor români şi să dezvolte un automatism în depăşirea posibilelor stări critice. Aici, o secundă de neatenţie poate fi fatală.

Realizator: Vă spuneam că avem încă un interviu transmis de Toni Ene, instrucţie de specialitate la elicopter, maiorul Tihulca, şeful operaţiilor şi instrucţiei la Batalionul de Protecţie a Forţei, o instruire împreună, evident, cu partenerii americani.

Mr.Tihulca: Am parcurs o perioadă în care tot personalul din structurile de manevră care execută misiuni în aria de operaţii a desfăşurat pregătirea pentru evacuare medicală aeriană. Militarii noştri au fost receptivi la acest tip de pregătire, au demonstrat cunoştinţe solide în domeniu şi spirit de echipă, un aspect foarte important, de altfel, atunci când se ajunge într-o astfel de situaţie. O altă parte importantă a pregătirii au constituit-o procedurile pe care trebuie să le folosească pe timpul unei operaţii de evacuare. Instructorii americani, militarii echipajelor de zbor, de fapt, au arătat o deschidere totală, pentru a ne învăţa tot ce trebuie să ştim despre relaţionarea cu ei şi evacuarea medicală pe timpul unui incident.

*

Realizator: Am ascultat la "Jurnal Militar" şi un fragment din "Kashmir" - Led Zeppelin. Mergem mai departe şi vorbim despre semnificaţia, a doua semnificaţie a zilei de 11 noiembrie pentru Armata României este că în 11 noiembrie 2003 sergentul major Iosif-Silviu Fogaraşi a fost împuşcat mortal, iar sergentul major Mihail-Anton Samuilă a fost rănit în timp ce o coloană de blindate aparţinând Batalionului 151 Războieni-Lupii Negri se afla în misiune de luptă. Din păcate, şi Mihail-Anton Samuilă, a doua zi, s-a prăpădit, astfel această zi este în România şi Ziua Veteranilor de Război din teatrele de operaţii, începând cu anul 2014. Este celelbrată şi în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul militarilor care au participat la misiuni în afara teritoriului statului român, având ca obiectiv limitarea efectelor acţiunilor teroriste. Invictus Romania şi Asociaţia Vânătorii Posadei organizează la Curtea de Argeş astăzi Duatlonul Regal "Invictus". Aflăm mai multe de la căpitanul Gabriel Ion, din Asociaţia Invictus.

Gabriel Ion: Am ales ziua de 11 noiembrie pentru că este o zi cu totul şi cu totul specială. În primul rând, 11 noiembrie 1918 a fost ziua când forţele aliate au semnat armistiţiul cu Germania, ziua armitiţiului marcând astfel încheierea oficială a Primului Război Mondial. Totodată, pe data de 11 noiembrie 2003 a căzut la datorie sublocotenentul post-mortem Iosif-Silviu Fogaraş, primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afganistan. Acesta a fost împuşcat în urma unui atac asupra transportorului amfibiu blindat în care se afla. Astfel, la 11 noiembrie 2014, în semn de recunoaştere a meritelor miliarilor care au participat în misiuni internaţionale şi au reprezentat cu cinste România în diverse teatre de operaţii, autorităţile au instituit Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii. Pentru a cinsti şi această zi, Invictus România va pregătit în oraşul regal Curtea de Argeş prima ediţie a Duatlonului Regal "Invictus", competiţie sportivă la care sunt invitaţi să participe toţi iubitorii sportului, şi nu numai. Traseul este o buclă de 3,4 kilometri, cu startul de la Curtea Domnească, pe Bulevardul Basarabilor către Mănăstirea Meşterului Manole. Sunt atât probe de duatlon, cât şi de cross pentru copii, adulţi şi persoane cu dizabilităţi. Competiţia se va încheia cu un program artistic al ansamblului artistic al Cercului Militar din Curtrea de Argeş şi, bineînţeles, cu festivitatea de premiere. Go Invictus!

Realizator: Acum, un moment special, încă o comemorare. Din păcate, pe 31 octombrie ne-a părăsit şi cel mai vârstnic veteran de război al Armatei Române, Benjamin Varga. Exact acum un an realizam un interviu acasă la domnia sa, pe 31 octombrie ne-a părăsit, şi vă invit să ascultăm un fragment din interviul extins pe care l-am făcut atunci, şi să vă invit la un moment dat pe pagina de Facebook "Ora Armatei" să vedeţi şi interviul filmat, pentru că a fost o bucurie să ne întâlnim cu unul dintre oamenii care au fost alături de Ion Popescu-Gopo atunci când a avut marele succes de la Cannes cu filmuleţul său vestit. Iată că domnul Varga a plecat dintre noi, dar rămâne în amintirea noastră. Vă invit să ascultăm un fragment din interviul pe care l-am realizat în 25 noiembrie anul trecut.

Benjamin Varga: Întâi a fost numit ca director de film la filmul "Moara cu Noroc", şi de acolo a fost numit, că directorul de film era un fel de administrator care aranja deplasările, cheltuielile pentru filmare, dar de acolo am fost numit la studioul de desene animate. Denumirea nu era 'director', dar era o funcţie mai mare ca de director de film, că aveam nouă regizori în subordine, între care era şi Ion Popescu-Gopo. E perioada cu care mă mândresc. Şi el a făcut un scenariu şi am discutat împreună, şi multe lucruri am propus eu, altele le-a propus el, şi a făcut un scenariu şi a fost aprobat pentru filmare. Unele chestiuni, de exemplu dansul delfinilor a fost ideea mea, cu treptele dezvoltării a fost tot ideea mea, dar eu altfel am propus, dar Gopo nu a fost de acord cu asta, că spunea că se prelungeşte prea mult filmul. Eu am spus ca fiecare treaptă să fie un episod din istoria omenirii. A scurtat, a spus că e prea lung aşa, şi a avut dreptate el, că asta ar fi fost omulţul lui Gopo, urca treptele, în fine. A reuşit cu filmul ăsta, el era regizorul şi lucrau vreo 40 de graficieni, lucrau la filmul ăsta. Filmele de desen animat acum zice că face unul singur, cu maşini de calculat, dar atunci lucrau graficieni, 30-40 la câte un film.

Realizator: L-am ascultat pe veteranul de război Benjamin Varga. Atunci când am vorbit cu domnia sa avea 105 ani. La telefon se află autorul apariţiei editoriale a anului, după părerea multor specialişti, cartea se numeşte "Rusia 1917. Soarele însângerat. Autocraţie, revoluţie şi totalitarism", Ioan Stanomir. Este cu noi, în această dimineaţă, prin telefon. Bună dimineaţa, domnule Stanomir!

Ioan Stanomir: Bună dimineaţa!

Realizator: S-au scris multe recenzii pe lângă cartea dumneavoastră şi aş cita una dintre ele: 'Pentru Ioan Stanomir, istoria rusă a ultimului veac este inseparabilă de amprenta spiritului lui Lenin'. Şi, de asemenea, se mai spune, 'autorul survolează istoria Rusiei pentru a încerca să dezlege cea mai mare, ceea ce un mare specialist în domeniu, Martin Malia, a numit enigma rusă şi, pe de altă parte, pentru a pune în lumină condiţiile care au făcut posibile lovitura de stat din 7 noiembrie 1917 şi instaurarea totalitarismului'. Am vrut foarte mult să ne auzim, în această dimineaţă, la "Jurnal Militar", chiar şi numai pentru două-trei minute, pentru că Revoluţia Bolşevică a fost o chestiune ascunsă noilor generaţii, mai ales cei care au făcut şcoală în timpul comunismului; au ştiut cu totul altceva şi cred că, iată, este un moment bun să încercăm să facem lumină şi să citim cărţile care, iată, se scriu în libertate.

Ioan Stanomir: Da. Vă mulţumesc foarte mult! Cartea mea nu este propriu-zisă o carte de istorie, este mai mult o încercare, aşa cum spuneţi, de a înţelege condiţiile şi circumstanţele care au fost responsbile pentru Revoluţia Bolşevică. Da, aveţi dreptate! Revoluţia Bolşevică a fost un mit fondator al comunismului, un mit fondat pe mistificare, pentru că nu a existat o mare revoluţie, ci o lovitură de stat planificată şi executată de un grup politic a cărui ambiţie era dominarea Rusiei şi, mai apoi, dominaţia globală, în numele unei idei.

Realizator: Noi ne-am lovit, mai ales în istoria militară, de acel moment foarte important pentru noi ca naţie cu vestitul, importantul an 1917, cu vestitele bătălii de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, când ne-am lovit, spuneţi dumneavoastră acolo că de fapt revoluţia a fost în februarie şi nu atunci când a fost lovitura de stat, în noiembrie. Cum consideraţi că am avut noi tangenţă, ca popor, ca armată, cu această Revoluţie Bolşevică în desfăşurare, în luna august, de exemplu, în 1917?

Ioan Stanomir: Între februarie şi noiembrie, practic, se produce dezagregarea lentă a Armatei Ruse, deja la bătăliile la care aţi făcut referire Armata Rusă nu mai era în stare perfectă operaţională, iar bolşevicii au profitat de această prăbuşire a moralului, de prăbuşirea disciplinei şi a ierarhiei pentru a face din soldaţi o armată politică. Este clar că România a avut tangenţe, de la început, cu Revoluţia Bolşevică şi că pe noi ca naţiune şi că pe alte naţiuni din Europa Centrală şi de Est regimul comunist ne-a afectat în mod direct şi dramatic.

Realizator: Cum vi se pare, de fapt eu ştiu cum vi se pare, dar aş vrea să spuneţi pentru oamenii care ascultă, astăzi, la Radio România Actualităţi, cum vi se pare Rusia de astăzi, pentru că se scrie că lui Stanomir i se pare Rusia de astăzi o combinaţie între ţarism şi nostalgie sovietică.

Ioan Stanomir: Rusia de astăzi este o ţară care nu şi-a ascuns niciodată ostilitatea faţă de naţiunile din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România. Regimul de la Moscova a avut nenumărate declaraţii inamicale şi ostile la adresa noastră, deşi România nu a provocat în niciun fel ostilitatea Rusiei. Regimul de astăzi în Rusia este un regim neliber, un regim autocratic şi un regim revizionist, care îşi propune să lichideze ordinea instaurată prin autodeterminarea popoarelor din Europa Centrală şi de Est.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru...

Ioan Stanomir: Cu mare plăcere!

Realizator: ... că aţi acceptat să intraţi în direct şi vă aştept în studio, la un moment dat, să dezvoltăm acest subiect. Avem speranţe înalte, aşa cum sună şi ultima piesă pe care o vom asculta acum, Pink Floyd - "High Hopes". Vă salut regulamentar, ca de obicei! Cu voi vă veţi revedea sâmbăta viitoare, de la aceeaşi oră, 9:30. Audiţie plăcută!