„Viaţa de după puşcăria politică”

Istoria orală este o metodă destul de recentă, adoptată de cercetătorii din domeniu ce fructifică o recompunere a evenimentelor, desigur istorice, ce conferă o prioritate accentuată interviului luat subiectului sau subiecţilor.

Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că nu toate evenimentele istorice sau reconstituirile tablourilor istorice beneficiază de acte scrise, de documente autentificate şi probate. De aceea, apelul la jurnale, memorii şi în cele din urmă la depoziţii luate martorilor evenimentelor sunt utilizate ca surse în cercetarea istorică, însă surse cu caracter limitat.

Meteodologia cu care lucrează cercetătorul este hotărâtoare şi oferă o perspectivă mai bună când sprijină afirmaţii sau concluzii pretabile spaţiului public.

Cam atât pentru moment despre istorie orală. Ediţia de faţă s-a bizuit de o astfel de cercetare şi a avut ca scop accesul public la experienţele personale descrise sub formă de interviu de către deţinuţi politici din România ca şi de rudele şi apropriaţii lor.

Pe scurt, sub egida IICCMER (Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) cele două volume publicate sub titlul „Vieţi în umbra trecutului” * ne introduce în lumea celor pedepsiţi pentru „delictul de gândire”, a dramelor celor care au devenit victime ale unui sistem represiv, a relaţiilor viciate între rude, prieteni şi cunoştinţe, o lume bazată pe frică, intimidare, ameninţare şi pedepsire, a universului carceral şi a lumi şi vieţii dincolo de închisoarea politică.

Această enumerare nu este una ce conţine termeni abstracţi, ci reprezintă o realitate a vieţii de după război în România. Cu oameni declaraţi indezirabili, e adevărat o minoritate, de-o parte şi cu o majoritate care şi-a acceptat soarta condusă de partidul unic şi ajutorul străin, de ocupaţie.

19 + 22 de interviuri în care apar rude de diferite grade ale celor care au fost judecaţi, condamnaţi şi închişi pe motive politice.

Sunt prezentate dificultăţile şi suferinţele prin care au fost nevoiţi să treacă atît deţinuţii politici, cît şi membrii familiilor acestora, respectiv cîteva sute de mii de persoane. Editorii probează că arestarea şi condamnarea unui „duşman al poporului” avea efecte şi asupra părinţilor, soţiei/soţului şi copiilor.

De asemenea, sunt bine reprezentate interferenţele autorităţilor statului cu destinele celor socotiţi adversari şi implicit luaţi „în vizor” de Securitate – braţul înarmat al cuceririlor revoluţionare, aşa după cum se afirma în epocă.

O atenţie deosebită a fost acordată – invitatul ediţiei ne-a oferit câteva exemple - modului în care toate acţiunile îndreptate împotriva suspecţilor s au repercutat asupra evoluţiei lor sociale, profesionale, economice pe termen mediu şi lung, unele identificabile chiar şi în prezent, dar şi încercările de a ieşi din zona marginală a societăţii.

Interviurile realizate şi apoi transcrise şi acceptate ca parte documentară în logica cercetării au reflectat problemele cu care s au confruntat deţinuţii politici în timpul detenţiei şi după eliberare.

Dificultăţile de a şi continua studiile, de a şi găsi un loc de muncă, de a şi întemeia o familie sau de a o păstra pe cea de dinainte de arestare.

Printre problemele de după eliberare ilustrate în volumele amintite şi reluate în ediţia de faţă a emisiunii „Istorica” se numără şi încercările autorităţilor de compromitere a acestora în faţa apropiaţilor şi a altor deţinuţi, tentativele şi metodele folosite la racolarea unora dintre ei ca informatori şi modul în care s a derulat colaborarea lor cu Securitatea.

Este evidenţiat şi rolul celor rămaşi acasă, al perseverenţei lor de a lua legătura cu cei închişi, dar şi la despărţire ori divorţ ca soluţie pentru a scăpa de şicanele şi marginalizarea din partea autorităţilor, la urmărirea copiilor şi a altor membri ai familiei, precum şi la problemele pe care le au avut aceştia.

Sunt pagini de viaţă reală, de experienţe, de întrebări câteodată nerostite şi răspunsuri ferme, de caractere tari, dar şi de lipsuri morale şi trădări neaşteptate.

* Editura „Polirom”vol. I, anul 2017, 333 pagini, vol. II, 2021, 384 pagini

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 19 septembrie 2022 (integral)

Regia de montaj: Radu Sima şi Florina Neda

Regia de emisie: Costin Iorgulescu şi Mirela Drăgan

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro