„Viaţă cotidiană în Primul Război mondial – scene dintr-o expoziţie”
Invitată : d-na dr. Cristina Elisabeta Constantin, şef Secţie Documentare, Muzeul Militar Naţional
Articol de George Popescu, 24 Octombrie 2017, 11:19
Un spaţiu expoziţional încearcă să reconstituie nu numai cadrul, dar şi un dram din atmosfera epocii pe care o propune curatorul. A vorbi prin expunerea de obiecte, efecte, fotografii şi înscrisuri de viaţa cotidiană atât din liniile frontului, cât şi din spatele lor e destul de dificil.
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” vă invită cel puţin până la sfârşitul anului să parcurgeţi un astfel de drum înapoi în timp pentru a vă da seama de ce fel de viaţă au avut predecesorii noştri în vreme de război şi peste câte încercări au trecut pentru a împlini un ideal naţional.
Este posibil ca expoziţia „Viaţă cotidiană în Primul Război mondial” să fie aibă un program prelungit de vizitare şi în luna ianuarie a anului viitor.
Efortul vizual recuperator ne propune o abordare din câteva puncte strategice, am putea spune , ale vieţii în prima linie şi în spatele frontului.
Locuirea a fost precară, evident că nu a fost „ca la mama-acasă”, însă nu trebuie să uităm că deseori acoperişul însemna cerul liber, fie iarnă, fie vară, cu ploi reci ori zile geroase. Militarii români de rând au dat încă o dată dovadă de stoicism, de rezistenţă fizică, însă nici ofiţerii de campanie n-au dus-o prea bine.
Să reţinem că în urma pierderilor din anul 1916, corpul ofiţeresc din prima linie provenea din rezervişti, cei mai mulţi învăţători de ţară.
Spitalele şi lazaretele ofereau condiţii mai bune de locuit. În tranşee, situaţia cred că vă este cunoscută. Cu sârmă ghimpată, locaşuri de tragere, inundabile, cu şobolani, umezeală, păduchi.
Hrănirea unor mase mari de oameni este tot atât de dificilă pe timp de pace ca şi pe timp de război. Cu atât mai mult, conflictul amplifică necesităţile, dar şi lipsurile. Militarii care au făcut războiul ştiu ce mănâncă azi, dar nu şi mâine. Deseori, marmitele cu mâncare soseau cu întârziere, iar bucătăriile de campanie deveneau ţinte preferate în condiţiile unui război poziţional, static, de tranşee. Astfel că, de multe ori, soldatul român consuma hrană rece sau din ceea ce găsea pe teren. Invitata noastră ne-a relatat şi cazul în care se încerca conservarea cărnii de porc.
Odihna militarilor a fost cea mai deficitară chestiune de pe tot frontul. Desigur că se schimbau liniile pentru refacere în spatele frontului, însă tensiunea luptelor care alternau ziua şi noaptea, cu timpul duceau la uzura psihică a combatanţilor.
În ciuda acestor condiţii grele ale traiului primar, despre o viaţă cotidiană se poate vorbi pe timp de război, însă restricţiile sunt mult mai numeroase ca în timp de pace. În spatele frontului militarii aveau de luptat cu menţinerea ordinii şi disciplinei, cu o curăţenie exemplară care nu întotdeauna putea fi conservată.
Bolile molipsitoare nu au lipsit nici pe parcursul desfăşurării campaniilor. Dacă un militar avea noroc şi scăpa de moartea prin glonţ, cel mai probabil nu putea scăpa de tifos sau febra recurentă care au făcut ravagii în iarna anilor 1916-1917 pe frontul din Moldova, atât printre militari, cât şi printre civili.
Scrisorile ajunseseră singurul mijloc de comunicare cu cei de-acasă. Acestea au constituit de cele mai multe ori un sprijin moral efectiv şi eficient pentru păstrarea sănătăţii mentale a combatanţilor.
Credinţa şi misiunea preoţilor militari în rândul militarilor români a fost un alt punct de reazăm pentru supravieţuirea pe parcursul campaniilor. Marile sărbători ale anului creştin au fost onorate chiar şi de membri familie regale, aceste momente rare de comuniune sufletească au servit şi ele cauza.
Atunci când companiile de teatru ori soliştii profesionişti lipseau dintr-un loc sau altul al frontului, mijlocul de relaxare, în special al militarului de rând român rămânea jocul, hora fiind cea mai întâlnită. Desigur aceasta se regăsea în perioadele de acalmie de pe front.
Un vizitator al expoziţiei de la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” poate descoperi mult mai multe detalii pentru alcătuirea unui tablou al situaţiei din epocă.
AUDIO : „Istorica”, ediţia din 23 octombrie 2017
Expoziția organizată de Muzeul Național de Istorie a României poate fi urmărită de aici :
Contribuţii editoriale : d-na Mirela Florian, coordonator de proiect la Muzeul Naţional al Ţăranului Român cu o scurtă descriere a unui demers recuperator pentru partea mai puţin cunoscută a istoriei noastre: scrisorile de pe frontul Marelui Război. Un interviu de Mirela Băzăvan.
Regia de montaj : Mădălina Coman şi Liviu Batală
Regia de emisie : Claudia Buzică şi Monica Zaharia
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualităţi.ro
