„ Vasile Lascăr – excelenţa unui ministru”

Clasica afirmaţie „ timpuri extraordinare nasc oameni extraordinari” este contrazisă de opera unui om politic, vremelnic ministru într-un timp istoric care nu a fost neapărat excepţional. Adică, n-au fost întrunite cel puţin trei condiţii de excepţionalitate.

„Rotativa guvernamentală” funcţiona potrivit algoritmului impus de regele Carol I, lupta politică nu se deosebea cu mult faţă de ceea ce trăim astăzi, însă e drept persistenţa moralei a fost vizibilă.

Ce era ministerul de interne la 1900 ? O disipare a unităţii de funcţionare în nenumărate servicii conduse de nenumăraţi şefi. Un buget cu multe găuri negre, un personal pestriţ: lângă angajaţi merituoşi, mulţi trândavi şi amatori de învârteli. O poliţie în slujba partidului de la guvernare şi mai puţin pentru nevoia cetăţeanului.

Vasile Lascăr, ministrul de interne în perioadele 1897-1897 şi 1902-1904 s-a străduit şi a reuşit să ofere prin legea iniţiată personal şi aprobată cu concursul colegilor de partid o altă organizare şi o imagine a ministerului de interne.

Unitate şi funcţiuni. Ambele prin învăţare, instruire, recompense şi pedepse, prevenţie.

Ofiţerii de poliţie obligaţi să fie absolvenţi ai facultăţilor de Ştinţe Juridice, iar subofiţerii ai unei şcoli de poliţie şi nu împănarea aparatului cu rude, prieteni ocazionali, de conjunctură şi interes ai oamenilor politici.

S-au curmat prin adoptarea şi punerea în aplicare a acestei legi plocoanele, „fitilurile”, bârfa, de multe ori incompetenţa profesională, tantiemele, avantajele, îndeosebi în timpul campaniilor electorale, dar şi în răstimpul dintre acestea.

Poliţistul în uniformă, instruit, disciplinat şi inamovibil a apărut în colţul străzii pentru a-şi exercita principala sa funcţiune. De a proteja statul român şi pe cetăţenii săi.

Desigur că o dată cu schimbarea partidului la guvernare au venit şi modificările convenabile şi cerute asupra acestei legi. Până la 1929 s-a tot modificat legea Vasile Lascăr, însă spiritul a rămas pentru două generaţii.

Vasile Lascăr a avut intuiţia sau flerul de a studia atât timp cât a fost ministru dosarul personal al fiecărui angajat din Ministerul de Interne, făcând acolo unde era cazul necesarele modificări.

Şefii Poliţiei de mai târziu au fost tot alegerea lui Vasile Lascăr, aşa încât Direcţia Generală a Poliţiei şi Siguranţei Statului înfiinţată la un an după dispariţia sa a fost corolarul muncii sale de reformare a unui minister uriaş, însă cu o funcţionare optimă.

AUDIO: „Istorica”, ediţia din 10 iulie 2017

Contribuţii editoriale : dl. Dan Falcan, istoric specializat al oraşului Bucureşti, muzeograf la Muzeul „Victor Babeş” şi portretul poliţistului de la 1900. Un interviu de Mirela Băzăvan.

"Vasile Lascăr - reformatorul Poliţiei Române" de dr. Florin Şinca, 2017, 200 pag.

Regia de montaj : Cătălina Popescu

Regia de emisie : Costin Iorgulescu şi Victor Mihăescu

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro