Unirea Principatelor Române. Şase portrete

Simbolic, data de 24 ianuarie 1859 poate fi socotită ziua de naştere a statului român modern.

Planuri şi proiecte politice care au luat în discuţie refacerea unitară a României au fost consemnate prin documente şi mărturii cu multe sute de ani înainte de mijlocul secolului al XIX-lea.

Certitudinea actului Unirii Principatelor s-a împlinit în 1862, an de la care şi cele două ţări care au trăit despărţite atâta amar de vreme deveneau România prin recunoaşterea oficială a Marilor Puteri europene.

Până a se ajunge la acest act istoric fundamental al statului român modern a fost nevoie de oameni destoinici, curajoşi, uniţi dacă nu pentru multă vreme, măcar pentru acest ideal.

Posibilitatea apariţiei nucleului revoluţionar al înfăptuirii actului a avut ca sursă educaţia, credinţa şi ataşamentul faţă de valori umane recunoscute ca libertatea, egalitatea şi fraternitatea, principii ale Revoluţiei franceze.

Fără credinţa aceasta, probabil că proiectul n-ar fi fost dus la capăt aşa cum a ieşit în favoarea noastră în ciuda efortului depus de unele state care dominau politic şi economic continentul. Unirea Principatelor a fost şi o necesitate politică dorită şi sprijinită de cele mai multe din statele europene puternice în epocă.

La orice succes al nostru trebuie să luăm în considerare mai tot timpul, conjunctura politică externă, mai apropiată sau mai îndepărtată de graniţele noastre.

Anul 1859 a fost un an fast, aşa cum au fost şi cei de dinainte, cât şi după 24 ianuarie, noului stat român deschizându-i-se o perspectivă aproape excepţională, drumul spre emancipare.

Grupul celor care au luptat pentru acest ideal este numeros. Dintre aceştia am ales constrânşi de cronometrajul ediţiei numai şase dintre figurile importante ale desăvârşirii actului istoric:

Mihail Kogălniceanu, Ion Constantin Brătianu, Constantin Alexandru Rosetti, Vasile Boerescu, Costache Negri şi bineînţeles, Alexandru Ioan I sau Cuza, domnitorul.

Fiecăruia, invitatul nostru le-a găsit fie un citat care ne-ar putea edifica asupra măsurii rolului şi personalităţii sale, fie o scurtă descriere a meritelor şi acţiunilor unioniste ori chiar mai departe, aflat în slujba tânărului stat român.

Ca de fiecare dată, noi încercăm să vă stârnim interesul pentru lectură, poate şi pentru cercetare, cel puţin pentru cunoaşterea istoriei noastre, atât de bogat ilustrată prin exemple, modele, acţiuni şi personalităţi.

AUDIO : "ISTORICA", ediţia din 23 ianuarie 2017:

Regia de montaj : Dumitra Răduţă

Regia de emisie : Cristina Creţa şi Claudia Buzică

Galerie foto :

Principatele Ronâne, 1859. Credit : https://romaniabreakingnews.ro

Mihail Kogălniceanu (1817 - 1891)

Ion Constantin Brătianu (1821 - 1891)

C.A. Rosetti (1816 - 1885)

Vasile Boerescu (1830 - 1883)

Costache Negri (1812 - 1876)

Alexandru Ioan I - Cuza (1820 - 1873)

Împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, un sprijin de nădejde pentru Principatele Române (1808 - 1873)

Faţada hotelului "Concordia", locul unde în ianuarie 1859 s-a hotărât dubla alegere a lui A.I. Cuza ca domnitor. Credit: historia.ro

Placa de pe faţada hotelului care consemnează evenimentul. Credit: agerpres.ro

Serbările pentru inaugurarea statuii lui Cuza la Iaşi, 1912. Credit : http://curierul-iasi.ro/

Depuneri de coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Iași, prilejuite de centenarul Unirii Principatelor Romane (1959). Credit : agerpres.ro

Monumentul Unirii de la Iaşi. Credit : looms.ro

Adunările ad-hoc desfăşurate în 1857, pregătitoare ale actului Unirii Principatelor. Credit : http://www.slideshare.net/

Hora Unirii.Reproducere după Theodor Amann.

Fotoliu domnesc, azi la Muzeul Unirii din Iaşi. Credit : agerpres.ro

Medalie omagială dedicată domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Credit : allnumis.com

Bancnotă cu valoare nominală de 50 de lei emisă în anul 1966. Credit : bnr.ro