„Unirea Basarabiei cu România. Căteva reflecţii”

După 106 ani, oamenii şi timpurile lor au corijat o mare nedreptate.

La 27 martie 1918, ora 11.00, în Chişinău, Sfatul Ţării vota majoritar unirea Republici Democratice Moldoveneşti cu România. O unire cu condiţii care a fost ridicată în noiembrie a aceluiaşi an prin repetarea votului, de data aceasta în favoarea unei depline uniri, necondiţionate.

Ne întrebăm cum s-a ajuns la aceasta. Condiţiile pentru unire au fost întrunite prin schimbarea rapidă de pe front, ca urmare a deschiderii de noi situaţii favorabile în urma derulării revoluţiei ruse – principiul autodeterminării până la despărţirea completă, enunţat de Lenin şi a poziţiei americane prin propunerile preşedintelui Wilson.

Apoi, insistenţa cu care Germania a cerut accelerarea încheierii păcii separate cu Rusia în primul rând şi apoi cu România a fost un alt factor favorabil.

Hotărârea deopotrivă a Puterilor Centrale şi Antantei de a limita efectele răspândirii ideilor bolşevice către vest la care adăugăm lipsa garanţiilor de securitate pentru tânăra republică moldoveană.

Hotărârea de neclintit a liderilor politici români în frunte cu Familia regală de a nu ceda în final repetatelor cereri ale inamicului şi credinţa în cuvântul Antantei că României i se va face deptate, după câştigarea războiului şi organizarea conferinţei de pace.

Ajutorul militar românesc pentru Basarabia şi pacificarea întregii ţări.

Voinţa şi rezistenţa în românilor basarabeni faţă de starea de anarhie şi circulaţie a ideilor şi acţiunilor revoluţionar-bolşevice ce se propagade în multe părţi ale Basarabiei şi chiar şi în România.

Rolul major al românilor basarabeni din armata Rusiei care au insistat pe lângă noul lider, Kerenski ca Basarabia să dobândească autonomie deplină.

Dorinţa majorităţii româneşti de a aparţine unui spaţiu etnic, politic şi cultural comun care să le satisfacă protecţie, ordine şi legalitate pentru o viaţă obişnuită.

Ediţia prezentă cuprinde câteva reflecţii asupra unirii Basarabiei cu România, mai puţină istorie şi mai multă meditaţie. (A se urmări fişierul audio)

AUDIO: Istorica, ediţia din 26 martie 2018

AUDIO: Unirea văzută de un istoric rus

Contribuţii editoriale: acad. Răzvan Theodorescu – Sesiune de comunicări ştiinţifice la Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, 20 martie 2018

E.S. dl. ambasador Miguel Maury Buendia, monsenior, Nunţiul Apostolic în România – Sesiune de comunicări ştiinţifice la Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, 20 martie 2018

Aurora Bujeniţă, supravieţuitoare a deportării în Siberia – documentar video „Marea Unire – România la 100 de ani” realizat de agenţia română de presă „Agerpres”.

D-na Elena Nandriş, primar al comunei Mahala, Ucraina - documentar video „Marea Unire – România la 100 de ani” realizat de agenţia română de presă „Agerpres”.

Dl. Victor Ignat, român basarabean - documentar video „Marea Unire – România la 100 de ani” realizat de agenţia română de presă „Agerpres”.

Acad. Ioan Aurel Pop - documentar video „Marea Unire – România la 100 de ani” realizat de agenţia română de presă „Agerpres”.

dr. Tatiana Pokivailova, istoric, Institutul de Slavistică al Academiei Ruse de Ştiinţă - Rusia sovietică şi Unirea Basarabiei cu România. O producţie de Alexandru Beleavschi, corespondent al Radio România la Moscova.

Documentarul realizat de AGERPRES poate fi vizionat de la această adresă: https://www.youtube.com/watch?v=tGFL9LwAEqQ

Regia de montaj : Cătălina Popescu şi Jeanine Georgescu

Regia de emisie : Claudia Buzică şi Dana Burcea

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro