Un veac de la Trianon – versiune exclusiv online

La 4 iunie 1920 se semna de către Ungaria cu toate celelalte state participante la Primul Război Mondial un document care punea capăt prin ratificarea ulterioară a stării de război între părţi.

De asemenea, tratatul consemna şi viitoarea graniţă a Ungariei cu statele vecine, inclusiv cu România.

Negocierile privind delimitarea fruntariilor şi lucrul efectiv pe teren al specialiştilor s-a întins până în anul 1925.

Prin semnarea Tratatului de la Trianon a fost recunoscută şi voinţa exprimată de reprezentanţii românilor transilvăneni de unire cu România-Vechiul Regat.

Tratatul de la Trianon nu este un tratat de tip bilateral între Ungaria şi România, ci un tratat care urmează principiul şi consecinţa celorlalte tratate generale încheiate între statele aliate şi asociate cu statele adversare şi învinse în Primul Război Mondial.

Unirea Transilvaniei cu România a urmat calea deja consumată de celelalte două provincii istorice locuite majoritar de români: Basarabia şi Bucovina.

La rândul lor, acestea au nutrit aceeaşi dorinţă şi voinţă de a se reuni cu Ţara-mamă printr-o procedură similară.

Configuraţia viitorului stat naţional şi independent Ungaria a fost decisă de Consiliul celor „Patru”: Marea Britanie, Franţa, Statele Unite ale Americii şi Italia.

De la 4 iunie 1920, Ungaria devenea odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, subiect de drept internaţional. Cu alte cuvinte îşi începea drumul de stat independent, suveran şi recunoscut de comunitatea mondială.

Tratatul de la Trianon conţine patru părţi. Prima parte include Pactul Ligii Națiunilor (parte comună pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

Partea a doua (articolele 27-35) definește frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în secțiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România și Ungaria).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Partea a treia (articolele 36-78), intitulată "Clauze politice pentru Europa", conținea o serie de clauze privind, pe de o parte, cadrul bilateral al relațiilor dintre Ungaria și statele vecine, recunoașterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziții referitoare la cetățenie, protecția minorităților naționale.

Partea a patra (articolele 79-101), intitulată "Interesele Ungariei în afara Europei", conținea prevederi referitoare la renunțarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) și China.

Partea a treia a tratatului a împrumutat largi extensii din Tratatul cu Austria de la Saint Germain în care este stipulată protecţia minorităţilor din ţările succesoare monarhiei austro-ungare.

Avem două articole ce precizează concret modelul de protecţie acordat:

„Art. 7. România se obligă a recunoaște ca supuși români, de plin drept și fără o formalitate, pe evreii locuind în țară pe teritoriile României și care nu pot a se prevala de nici o altă naționalitate.”

„Art. 11. România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităților secuilor și sașilor, în Transilvania, autonomia locală, în ce privește chestiunile religioase și școlare.”

În anul 1923 odată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii a Regatului României Mari, aceste prevederi deveneau constituţionale şi deci, obligatorii.

Foto:

Delegaţia română: ministrii Nicolae Titulescu şi Ion Cantacuzino semnând Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920. Credit: digi24.ro

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 8 iunie 2020 (18' 35'')

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.