„Un tezaur mai puţin cunoscut – Arhivele Militare Naţionale”

Prin Înaltul-Decret no. 380 din 17 martie 1867 au fost înfiinţate arhivele militare.

Prima denumire a fost „Depozitul General al Războiului”, ca direcţie independentă. Acesta era format din Secţia I Harta României. Lucrări Topografice Interioare și Secţia a II-a Lucrări Istorice. Statistica Militară și Lucrări Regimentare.

De ce este important să deţinem – ca stat – arhive militare ? Fiindcă acestea reprezintă o parte din istoria noastră. În cazul de faţă o însemnată parte a istoriei noastre moderne şi contemporane.

Trebuie să ne aducem aminte că în ultimul veac şi jumătate, România a participat la câteva conflicte militare, dintre care două au fost mondiale, că armata română a fost garantul independenţei de stat şi a suveranităţii naţionale şi probabil că nu merită să trecem cu vederea faptele înaintaşilor noştri.

În fond, şi aici în arhivele militare se găsesc actele de identitate ale României moderne care ne pot spune cine suntem şi ce vrem.

Ce se cerea celor chemaţi să pornească această muncă dificilă de Sisif la 1867 ?

„ Clasarea și conservarea arhivelor privitoare la operaţii de război. Redactarea oricărei operaţii militare. Istoria regimentelor de la crearea lor și, în general, toate lucrările istorice. Adunarea tuturor documentelor necesare pentru istoria militară a românilor. Adunarea documentelor privitoare la statistica militară. Lucrări și opere publicate în străinătate. Examinarea și conservarea lucrărilor militare executate în fi ecare an de regimentele de infanterie și cavalerie. Conservarea bibliotecii și a arhivelor. Organizarea armatelor străine. Bibliotecile corpurilor. Școlile regimentare.” *

Mari lucrări au fost comandate Arhivelor militare. Dintre acestea, cronica războiului de reîntregire 1916-1919, participarea românească la al doilea război mondial, statutul de membru al Pactului de la Varşovia.

În depozitele arhivelor militare se mai găsesc acte, petiţii, jurnale de operaţiuni, rapoarte, dosare personale ale cadrelor militare, hărţi, fotografii, filme care ne ajută la înţelegerea evenimentelor la care Armata a luat parte în întregul său (comandament, ofiţeri, subofiţeri, maiştri militari, militari în termen, rezervişti şi personal civil).

Până în anul 1937, Serviciul Istoric al Armatei a reușit să adune 25.558 de dosare, 117 mape de hărţi, 2.091 de cărţi, 187 de exemplare ale „Monitorului Oastei” și 11.250 de registre diverse.

La 1 octombrie 1944, Serviciul Istoric al Marelui Stat Major mai dispunea de 45.864 de dosare, dintre care 35.807 priveau numai participarea Armatei Române la Primul Război Mondial (mai bine de 18.000 de dosare fuseseră distruse ca urmare a bombardamentelor). De asemenea, Biblioteca Serviciului dispunea de 3.365 de volume, alte 40.000 se refereau la Primul Război Mondial.

În timpul ultimei conflagraţii mondiale, avem un singur caz în care au fost distruse arhive militare ca urmare a unei acţiuni inamice. Două vagoane de tren, bombardate la Turnu Severin în noaptea de 15/16 aprilie 1944. Date şi informaţii care au fost refăcute postbelic după jurnalele de front ale unităţilor participante.

După război a mai fost înregistrat un accident: la 18 iulie 1962, la ora 15.40, în urma unei ploi torenţiale cu puternice descărcări electrice, la una din magaziile Depozitului de Arhivă Râmnicu Sărat s-a produs un incendiu. Din cele opt vagoane de arhivă existente în magazie, două vagoane au ars complet, două vagoane parţial, iar patru vagoane de arhivă au putut fi recuperate.

De asemenea trebuie să remarcăm că similar, ca şi la Ministerul de Interne, după ocuparea ţării de URSS, parte însemnată din arhivele militare, în special cele care priveau campania din Est au luat drumul Moscovei de unde nu s-au mai întors.

La 20 octombrie 1947, Biroul 1 Arhive Istorice din cadrul Serviciului Istoric al M.St.M. avea în subordine Depozitul de Arhive Istorice al M.St.M., care cuprindea circa 300.000 de dosare, jurnale de operaţii și lucrări. Acestea erau depozitate în două săli din localul Batalionului Depozit M.St.M. și în patru boxe și o cameră din cazarma Malmaison.

Această statistică este întregită de menţiunea că Arhivele Militare Naţionale, cuprinzând fonduri din perioada 1860-1960 – deci, o sută de ani - se ridica la 550 de vagoane, formată din dosare și 15 vagoane volante. Evident că s-au mai adăugat altele pe parcurs până în zilele noastre.

De la începutul existenţei sale, arhivele militare au trecut prin schimbări de cadre şi şefi, prin organizări şi reorganizări, prin modificări ale legislaţiei privitoare la păstrarea, conservarea şi utilizarea acestora.

Din noiembrie 1970 la Arhivele Militare Naţionale a început operaţiunea de microfilmare a celor mai importante documente.

În anul 2005, Serviciului Istoric al Armatei s-a îmbogăţit cu un număr de 120 unităţi arhivistice, prin preluarea fondului de arhivă de la Compartimentul Memorialistică al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război.

La 28 ianuarie 2005 a fost constituit Grupul de lucru pentru studierea acţiunilor Armatei în Revoluţia din decembrie 1989.*

Activitatea de cercetare știinţifică a specialiștilor din sistemul arhivistic militar s-a materializat în publicarea a numeroase culegeri de documente, dintre care amintim :

„Istoria Statului Major General Român. Documente. 1859 -1947” (Editura Militară, București, 1994)

„Șefii Marelui Stat Major Român. Destine la răscruce. 1941-1945” (Editura Militară, București, 1995)

„Istoria Statului Major General, 1859-2004. Istorie și transformare” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2004)

„Armata Română și Răscoala din 1907” (Editura Militară, București, 2008)

„Armata Română și Unitatea Naţională” (Editura Pământul, Pitești, 2008)

„Înzestrarea Armatei Române, vol. I şi II 1919-1935” (Editura Academiei Tehnice Militare, București, 2000)

prima Enciclopedie a Armatei României (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2009)

„Albumul Armatei României” (Editura Militară, București, 2009).

De asemenea, membrii consiliului știinţific al Serviciului Istoric al Armatei asigură apariţia trimestrială, din anul 1998, a revistei „Document - Buletinul Arhivelor Militare Române”, iar din anul 2009, a „Calendarului Tradiţiilor Militare”.

* http://smg.mapn.ro/SIA/Revista_075_2017.pdf

AUDIO : Istorica, ediţia din 28 august 2017

Regia de montaj : Flori Pencea şi Carmen Idriceanu

Regia de emisie : Monica Zaharia şi Ileana Băjenaru

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro