Radio România Actualitați
Emisiuni
Istorica
Un domnitor și o familie ilustră: Șerban Cantacuzino

Un domnitor și o familie ilustră: Șerban Cantacuzino

Invitat: dr. Sergiu Iosipescu, cercetător științific - Universitatea din București

Articol de George Popescu, 24 Mai 2016, 01:28

Zece ani de domnie înseamnă mult în Evul Mediu românesc.

Dacă mai punem la socoteală moștenirea pe care ne-a lăsat-o, exemplul personal de conducere a unui stat relativ mic aflat în calea intereselor a trei imperii, putem afirma că avem de-a face cu unul dintre domnitorii străluciți ai istoriei noastre medievale.

Șerban Cantacuzino născut în Țara Românească cu origini grecești ne-a demonstrat că se poate face politică pe o ghiață subțire, păstrând balansul între două Mari Puteri: Imperiul Otoman și Imperiul romano-german.

Fire dârză și autoritară, Șerban Cantacuzino s-a străduit să stabilizeze țara, în acest sens astăzi ni s-ar părea că puterea executivă s-a impus cu un exces de autoritate, însă cam așa se regăsea aproape fiecare stat din Europa.

Domnitorul s-a grăbit să regularizeze povara fiscală în așa fel încât taxele să nu capete valori mai mari față de veniturile reale ale masei țărănești.

Nici administrarea teritoriului și exploatarea resurselor naturale nu au fost lăsate deoparte, așa încât cei zece ani de domnie ai lui Șerban Cantacuzino la care putem adăuga și anii de domnie ai succesorului său - nepot al domnitorului în cauză – Constantin Brâncoveanu ajungem la o perioadă de relativă acalmie, stabilitate și pace de treizeci de ani.

AUDIO : emisiunea "Istorica", ediția din 23 mai 2016:

Șerban Cantacuzino a fost și un protector al culturii și artelor, dovadă sunt domeniile și impozantele construcții lăsate moștenire.

O atenție deosebită a acordat domnitorul și relației cu Biserica, element de osatură a administrației statului. Lăcașele de cult și înzestrarea lor cu susținere economică. Una dintre cele mai cunoscute a fost Mânăstirea Cotroceni, locul în care și-a salvat viața după mai multe tentative de suprimare din partea predecesorului său.

Biblia de la București sau a lui Șerban Cantacuzino este una dintre realizările culturale cele mai importante ale secoului în care a trăit.

Rolul și importanța domniei sale este însă reprezentată de subtilitatea cu care a reușit ca în timpul participării obligate la asediul Vienei în campania otomană a lui Mehmet al IV-lea să evite a purta un război împotriva creștinilor occidentali.

Dovezile sunt numeroase și ne arată un domnitor hotărât să treacă peste toate obstacolele pentru a sprijini cauza creștinătății, de a opri ofensiva invincibilei armate otomane în marșul său spre inima Europei creștine.

Transmiterea de informații esențiale pentru respingerea otomanilor și apoi ofensiva creștinilor, folosirea muniției false în reprizele de bombardament asupra Vienei, tărăgănarea lucrărilor de amenajare genistică au fost tot atâtea exemple ale solidarității celor doi domnitori români la eșuarea asediului Vienei în anul 1683.

Domnitorul Șerban Cantacuzino a încercat să-i convingă în tratativele secrete pe reprezentanții Ligii creștine (anti-otomane) ca viitorul statut al Țării Românești să-i confere suveranitate și libertăți atât față de Marile Puteri, cât și față de Sublima Poartă.

Sfârșitul neașteptat al domnitorului în anul 1688 va curma aceste acțiuni, succesorul său, Constantin Brâncoveanu va adopta un curs moderat al politicii de apropiere față de Europa creștină.

Contribuții editoriale : părinte dr. Florin Șerbănescu, consilier patriarhal despre odiseea Mânăstirii Cotroceni după anul 1980. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Nicu Tănase

Regia de montaj : Victor Mihăescu și Mirela Drăgan

Galerie foto :