Târguri şi oraşe în secolul al XIX-lea

S-ar putea crede că ţările din Est ar fi fost mai puţin atrase de prefacerile aduse de veacul al XIX-lea – al naţiunilor.

Decalajele economice desigur că nu au putut fi surmontate, însă dorinţa irezistibilă pentru nou şi modernitate a cuprins şi Ţările Române.

Practic, debutul a survenit după anul 1831 în Moldova şi Ţara Românească, ceea ce nu înseamnă că oraşele n-au avut parte de tentative reuşite pentru coagularea lor din târguri în aşezări urbanizate.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 11 iunie 2013:

Regulamentele organice transpuse în practică au creionat primele semne ale civilizaţiei orăşeneşti, împreună cu instituţiile sale.

Întârzierea dezvoltării oraşelor în ansamblul său a avut drept cauze „atârnarea ţării” – lipsa independenţei, atât a Moldovei, cât şi a Ţării Româneşti. Transilvania a avut până la 1867 un statut de provincie autonomă faţă de Regatul Ungariei, apoi a intrat în componenţa noului stat monarhic constituit dualist austo-ungar.

Lipsa capitalurilor şi a unei forţe de muncă specializate, statutul de piaţă de desfacere şi mai puţin de piaţă de producţie au îngreunat evoluţia târgului către stadiul de oraş.

Şi nu în ultimul rând, deopotrivă, populaţia ruralizată şi boierii, aceştia din urmă cel puţin în primele două decenii ale veacului au rămas indiferenţi la fenomenul de modernizare urbană aflat în desfăşurare în Europa apuseană.

Aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea, cele două principate unite sau România ca regat condus de Carol I şi care număra 7 milioane jumîtate de locuitori avuseseră o evoluţie de invidiat.

Explozia demografică susţinuse această desfăşurare de forţe.

Apoi certitudinea că ceea ce se obţinuse cu precădere după cucerirea independenţei de stat nu mai poate fi pierdut sau risipit, oferea multă coeziune şi direcţie dezvoltării oraşelor.

Bucureşti, Iaşi, Craiova, Galaţi ori Brăila îşi schimbaseră nu doar imaginea , ci şi felul de a aborda realităţile.

Se năştea acum o puzderie de oraşe , fiecare cu funcţiile sale economice şi sociale distincte.

Un plan al administraţiei care a funcţionat onorabil în ceea ce priveşte ritmul realizării infrastructurii (aducţiune de apă, transport public, salubrizare, lucrări de asanare a bălţilor şi mlaştinilor, construirea de spitale şi şcoli, pază a urbei), dar şi potenţarea unor ramuri economice.

Comerţul a devenit înfloritor, s-a intensificat migrarea forţei de muncă calificate din Transilvania către sud, a meşterilor şi meşteşugarilor din Vestul Europei.

Cum arăta un invitat al ediţiei, România ajunsese „un El Dorado” pentru orice străin interesat să investească şi să respecte legile ţării-gazdă.

În acest secol XIX, putem enumera câteva tipuri genetice de oraş : oraşe-târguri, oraşe-port, oraşe întemeiate pe baza resurselor locale, fie resurse de suprafaţă, fie de subsol.

Consiliile judeţene şi comunale capătă mai multă putere acum, faţă de epoca feudală, când prerogativele administrării zonelor locuite revenea domnitorului şi birocraţiei de la Curte.

Cu toate aceste progrese din viaţa oraşelor au rămas în continuare decalaje mari faţă de Apus, iniţiativele şi planurile de modernizare se succedau cu o viteză mică, populaţia era plătită slab faţă de efortul muncii depuse, nivelul tehnologic a fost mult mai redus în Vechiul Regat, faţă de Transilvania care beneficiase cu mult mai devreme de binefacerile Revoluţiei industriale occidentale.

Veacul al XIX-lea a făurit între prefacerile sale şi conştiinţa civică a locuitorilor exprimată de nenumărate ori prin formule paşnice sau mai dinamice. A pregătit terenul pentru o consolidare a unor valori noi pentru acest spaţiu teritorial şi politic, consolidare ajunsă realitate până în preajma primului război mondial.

Contribuţii editoriale : dl. prof.dr. Teodor Nicoară, director al Şcolii Doctorale în istorie, civilizaţie, cultură a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj despre semnificaţiile vieţii urbane în Transilvania şi dl. conf. dr. Nagy Robert, tot de la Universitatea Babeş-Bolyai, însă cu accente ale culturii urbane occidentale în Transilvania. Interviuri realizate de Mirela Băzăvan.

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta şi pe Internet, în direct şi în reluare de la adresa : www.romania-actualitati.ro