Subteranele Bucureştiului – o scurtă incursiune

Chiar dacă nu e Paris sau nu seamănă cu capitala Franţei, Bucureştiul are istoria sa. O istorie cu nenumărate necunoscute în evoluţia sa de-a lungul secolelor.

Oraşul ca aşezare urbană are mai multe vieţi. Una dintre acestea e şi viaţa sa ascunsă, ferită de privirile ale celor mai curioşi ori indiscreţi.

Este certificat că Bucureştiul a avut (în măsura în care au putut fi desfăşurate cercetări arheologice) tuneluri, canale şi pivniţe. Din nou, mai mult sau mai puţin cunoscute.

Lipsa dovezilor documentate, certe şi presiunea pe care o exercită accesul la poveşti, legende şi răstălmăciri ne aduce în faţa unor mari incertitudini punctuale.

Se cunosc câteva intrări ale unor tuneluri care n-au servit numai de locuri pentru adăpostirea recoltelor de cereale, sare sau vin, ci şi pentru scopuri defensive ori pentru salvare.

Zona „Răzoare – Drumul Sării” sau Centrul vechi sunt intersectate de căi subterane folosite cândva şi pentru comunicare ori executarea unor atacuri prin surprindere.

În absenţa unor documente scrise clare, putem să ne folosim şi de interpretare, însă în termeni moderaţi.

După opiniile invitatului ediţiei, Bucureştiul a fost şi principalul beneficiar al podgoriilor din jurul său, astfel că unele construcţii subterane au folosit în mod exclusiv pentru această destinaţie, de cramă.

Pe de altă parte, fie unii domnitori, fie revoluţionari din epocă, cazul cunoscut al lui Ion C. Brătianu, ministru de interne în timpul Guvernului Provizoriu de la 1848 când s-a servit efectiv de aceste drumuri puţin cunoscute, ne îndreaptă conexiunile logice spre o utilizare frecventă a acestora, atât în timp de pace, dar mai ales în timp de conflict.

Tunelurile au fost cunoscute şi de cei din tabăra opusă. Banda lui Tunsu, un infractor celebru în secolul al XIX-lea găseşte foarte folositoare această metodă de evaziune din calea poterelor arnăuţeşti.

Depozitele strategice de alimente constituiau o rezervă mai scumpă ca aurul pe timpul invaziilor ori perioadelor de secetă, acestea fiind mai puţin secrete şi mai straşnic păzite de tentative de efracţie.

Bucureştiul subteran este prea puţin cunoscut, surprizele pot apărea în lipsa unei cartografieri exemplare, însă nici interesul pentru exploatarea turistică a subteranelor nu are prea mulţi adepţi la Primăria Capitalei.

În acest fel, exagerările sau invenţiile, scornelile care circulă pe Internet sunt justificate, însă în loc să ne lămurească, mai mult ne induc o stare de confuzie.

Noile descoperiri ale oraşului subteran aparţin de-acum, cutezătorilor.

Contribuţii editoriale : dl. Dan Falcan, istoric cunoscut al perioadei moderne a oraşului Bucureşti despre o posibilă paralelă între adâncurile Parisului şi ale Bucureştiului. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: Istorica, ediţia din 13 noiembrie 2017

Regia de montaj : Oana Sandu şi Corina Andriţoiu

Regia de emisie : Raluca Goga şi Izabel Jerdea

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST(colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualităţi.ro