Sfârşitul războiului în Europa şi România. Percepţii

Cel de-al doilea război mondial a fost cu siguranţă unul dintre cele mai sângeroase conflicte militare din istorie. Şi pentru România , însă şi pentru Europa.

Un război pe două fronturi pentru noi, cu o campanie de peste trei ani în Est şi alte nouă luni în Apus. Istoriografia consemnează termenii daţi celor două desfăşurări ale armatei române, conform surselor din epocă. « Războiul sfânt » în Est şi « Războiul drept » în vest.

8-9 mai 1945 pentru România a însemnat o victorie amară. Am redobândit conform armistiţiului din 12 septembrie 1944 încheiat cu Coaliţia Naţiunilor Unite din care făcea parte şi URSS, Transilvania de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena şi am pierdut Basarabia, Bucovina de Nord, ţinutul Herţa şi Cadrilaterul din ceea ce fusese pentru 22 de ani, România reîntregită.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 12 mai 2014:

8-9 mai 1945 a mai însemnat instaurarea unei păci pe continent, implicit şi pentru România, iar pe de altă parte a deschis o tragedie pentru ţara noastră, încă nevindecată complet. Instalarea unui regim de ocupaţie militară, apoi a unuia totalitar.
Tot la capitolul pierderi avem o statistică înfricoşătoare :

-campania din est: 71.585 de morţi, din care 3.113 ofiţeri, 1.823 de subofiţeri şi 66.649 de soldaţi;

-campania din vest: 21.053 de morţi din care 859 de ofiţeri, 776 de subofiţeri ţi 19.400 de soldaţi.

Total în cele două campanii: 92.620 de morţi, din care 3.372 de ofiţeri, 2599 de subofiţeri şi 86.049 de soldaţi.

La aceştia se adaugă 333.966 de răniţi (243.622 în Est şi 90.344 în Vest.) şi 367.976 de dispăruţi, cei mai mulţi prizonieri, din care 309.533 în Est şi 58.443 în Vest).

Cifrele totale se ridică la 794.562 militari (624.740 în Est şi 169.822 în Vest.)

Ziua Victoriei este celebrată diferit, chiar şi la 69 de ani de încheierea ostilităţilor.

Occidentalii o fac la 8 mai, data când s-a semnat capitularea necondiţionată a Germaniei naziste şi aliaţilor săi, iar URSS şi apoi Rusia consoderă că la 9 mai se cuvine cinstirea acestui sacrificiu. Dictatorul sovietic, I.V. Stalin a insistat pentru Ziua Victoriei, varianta 9 mai şi din interese propagandistice, dar şi datorită unei realităţi a timpului.

URSS pierduse în acest război peste 25 de milioane de oameni, militari şi civili, de departe cea mai mare pierdere dintre toate statele combatante.

În ediţia de faţă, invitatul nostru, dl. prof. Petre Otu a prezentat şi câteva scurte referinţe biografice privind situaţia a doi generali ai Armatei Române : Hugo Schwab şi Gheorghe Avramescu, cel din urmă fiind încă un caz complicat şi controversat.

Primul s-a sinucis la 24 august 1944 pentru a nu fi capturat de sovietici.

Generalul Hugo Schwab figura pe o listă a criminalilor de război, întocmită de sovietici, cel de-al doilea – motivul anchetei oficiale - a fost ucis în timpul unui raid aviatic german, însă circulă şi ipoteza uciderii sale de către organele de informaţii sovietice. Mai multe detalii în fişierul audio al emisiunii.

Contribuţii editoriale : dl. gen. (retragere) Gheorghe Răucea, preşedinte al Asociaţiei veteranilor de război, filiala Prahova despre partea sa de război, după 23 august 1944. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:

http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro