„Serviciul antitero al României Socialiste”

Până în decembrie 1989, publicul larg nu avea cunoştinţă de U.M. 0620 sau Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă. Nici măcar membrii familiei acestora nu cunoşteau obiectul activităţii soţilor ori părinţilor, ci doar că lucrau în Ministerul de Interne.

Un secret bine păzit o bucată de vreme.

USLA se ocupa în principal de :

- asigurarea securităţii pasagerilor şi aeronavelor în zbor şi la escale de scurtă durată(cursele externe şi interne în totalitate)

- controlul antiterorist şi antideturnare la aeroporturile Otopeni şi Băneasa

- paza şi apărarea unor ambasade, reprezentanţe străine şi domicilii ale membrilor corpului diplomatic acreditat în România

- culegerea de informaţii în domeniul strict limitat al activităţii de prevenire şi combatere a acţiunilor teroriste

- executarea controlului tehnic de securitate la imobilele şi încăperile destinate cazării unor anumite personalităţi sau delegaţii străine, ori în locurile ordonate de superiori

- asigurarea gardării şi securităţii familiei prezidenţiale, a unor înalte oficialităţi ori delegaţii străine care vizitează ţara în colaborare cu Direcţia a V-a

- sprijin pentru pregătirea antiteroristă a cadrelor din teritoriu, control şi îndrumare asupra activităţii de prevenire a acţiunilor teroriste

- intervenţia pentru lichidarea acţiunilor teroriste atunci când se produc

Credit: edituracetateadescaun.ro

La începutul anilor '70 fenomenul terorist lua amploare, apropiindu-se de graniţele României.

Atentatul terorist de la Jocurile Olimpice de la Munchen din anul 1972, executat de către organizaţia palestiniană teroristă „Septembrie Negru” asupra lotului olimpic israelian şi soldat cu 11 victime, genera premisele pentru ceea ce avea să devină terorismul în lume. Incidentele teroriste din Europa erau din ce în ce mai frecvente.

Urmare a recrudescenţei fenomenului terorist în lume, din anul 1974 se poate vorbi de o preocupare accentuată a ţării noastre ce a avut ca rezultat constituirea unei structuri specializate, căreia i-au fost încredinţate spre gestionare responsabilităţi antiteroriste.

Contextul operativ al anilor 70 reţine efortul autorităţilor de a forma şi dezvolta conceptual o componentă acţională dedicată gestionării ameninţărilor la adresa securităţii aviatice.

Astfel, a luat naştere Grupul Operativ Şoimii, antrenat să descopere potenţialele surse de pericol şi, după caz, să elimine producerea unor atacuri teroriste pe durata zborurilor, atât pe cursele interne, cât şi pe cele internaţionale ale companiilor româneşti de aviaţie.

Ca urmare a evidenţierii, la vremea respectivă, a unor focare de ameninţări teroriste care vizau România, direct sau indirect, structura nou creată a cunoscut o nouă evoluţie din punctul de vedere al concepţiei, organizării şi funcţionării.

29 mai 1974 este considerată data înfinţării primei structuri de prevenire şi luptă antiteroristă la nivel naţional.

Din perspectivă istorică, data de 19 noiembrie 1977 consemnează prima intervenţie specializată a grupului de luptători antiterorişti, la Ambasada Egiptului din Bucureşti.

Acțiunea antiteroristă s-a desfăşurat în scopul apărării vieţii şi integrităţii personalului diplomatic existent în clădire, în urma ocupării de către un grup de studenţi arabi a sediului acesteia.

La mai puţin de o lună, la 15 decembrie 1977, dar la trei ani după primele activităţi incipiente, avea să se înfiinţeze Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă – USLA.

Odată cu înfiinţarea acestei structuri, se deschide o nouă etapă în dezvoltarea preocupării ţării noastre în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului.

În decursul activităţii sale, USLA s-a confruntat cu numeroase încercări de pătrundere în spaţiu naţional a unor membri sau simpatizanţi ai diferitelor mişcări teroriste, în scopul comiterii unor atentate.

Profesionalismul celor implicaţi în prevenirea şi combaterea acestor acte a condus la contracararea acestora, de cele mai multe ori, fără producerea de victime din rândul populaţiei nevinovate.

Astfel, în decembrie 1984, în faţa Hotelului Bucureşti din Bucureşti, organizaţia disidentă palestiniană Al Fatah – Consiliul Revoluţionar, condusă de Abu Nidal, a comis un atentat terorist, soldat cu moartea unui diplomat iordanian.

Victima atentatului a fost un funcţionar al Ambasadei Regatului Haşemit al Iordaniei la Bucureşti, Azmi Al Mufti, iar implicaţiile negative ale acestei acţiuni au fost amplificate de faptul că diplomatul era rudă cu regele Hussein.

Atentatul a fost executat de către un student iordanian de naţionalitate palestiniană, Ahmad Ali Al-Hersh, aflat de mai mulţi ani în România şi care până în acel moment nu se făcuse remarcat cu nici o preocupare suspectă.

În fapt, acţiunea teroristă a reprezentat finalizarea unui îndelungat proces, la care au mai participat şi alţi membri ai grupării, unul dintre ei furnizând arma crimei , altul indicându-i lui Al-Hersh locul unde este ascunsă aceasta, iar ultimul transmiţând ordinul de trecere la atac.

De asemenea, anterior executării atentatului, au fost făcute ample verificări ale traseelor de deplasare folosite de victimă, studierea împrejurimilor hotelului Bucureşti, stabilirea obiceiurilor lui Azmi Al Mufti.

Atentatul s-a înscris în campania desfăşurată în acea perioadă de către Abu Nidal, pe numele real, Sabri Khalil al-Banna, fondator al Mişcării palestiniene Fatah.

Acţiunea a fost îndreptată împotriva reprezentanţilor oficiali ai Iordaniei, la cererea şi cu sprijinul Siriei, stat care se afla în conflict cu regimul de la Amman.

Autorităţile române au luat măsuri privind pedepsirea atentatorului şi limitarea repercusiunilor negative ale acţiunii asupra relaţiilor româno-iordaniene, reuşindu-se evitarea apariţiei unei crize diplomatice între cele două state.

La 26 mai 1985, în parcarea complexului studenţesc Grozăveşti, două elemente teroriste arabe – opozante ale regimului de la Damasc – au plasat mecanisme explozive sub autoturismele aparţinând unor lideri ai organizaţiei studenţilor sirieni din România, de orientare pro-guvernamentală.

După dezamorsarea primului dispozitiv – capcană, cel de-al doilea mecanism disimulat în caroseria autovehiculului a produs o puternică deflagraţie, ceea ce a făcut ca doi dintre specialiştii echipei pirotehnice ai USLA să-şi piardă viaţa. Este vorba de lt-col. Alecsandru Donner şi cpt. Ion Vidrean.

În acest caz, opiniile sunt împărţite. Unii specialişti susţin că lipsa aparaturii, mijloacelor şi tehnicii de lucru au dus la tragicul deznodământ, pe când ceilalţi îi învinovăţesc pe şefii ierarhici de presiunea exercitată pentru rezolvarea rapidă a cazului.

La 22 decembrie 1989, întregul efectiv de cadre al USLA s-a pus în slujba revoluţiei, structura fiind trecută în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Cu toatea acestea, conform documentelor de arhivă şi a cercetării istorice, această mişcare nu a fost paşnică.

Noul ministru al Apărării, gen. Nicolae Militaru, documentat de contraspionajul românesc ca agent al GRU – structură sovietică de informaţii, în epocă, trecut în rezervă în anii '80, a profitat de noua conjunctură pentru a-şi încheia socotelile cu adversarii săi, ordonând realizarea unei reviste de front pe stadion a efectivelor USLA chiar în zilele revoluţiei.

Lichidarea fizică a efectivelor după modelul Sibiu a fost împiedicată de liderul organismului politico-militar de după răsturnarea administraţiei Ceauşescu, Ion iliescu. Acesta fusese avertizat de fostul secretar de stat de la Interne, gen. Iulian Vlad.

Credit: intelligence.sri.ro

Lista membrilor USLA căzuţi la datorie:

Colonel (post-mortem)
TROSCA Al. GHEORGHE (1989)

Locotenent-colonel (post-mortem)
COTUNA Al. EUGEN – TRANDAFIR (1989)

Sublocotenent (post-mortem)

ANDREI I. ȘTEFAN (1989)

Sublocotenent (post-mortem)
COSTACHE I. ION (1989)

Sublocotenent (post-mortem)
MUICARU C. ION (1989)

Sublocotenent (post-mortem)
NEAGOE Șt. TEODOR(1989)

Sublocotenent (post-mortem)
OPREA I. EMIL(1989)

Sublocotenent (post-mortem)
SURPĂȚEANU P. C-TIN – FLORIN (1989)

Înfiinţarea – la 26 martie 1990 – a Serviciului Român de Informaţii, ca instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională, a permis transferul responsabilităţilor privind activitatea antiteroristă de sub autoritatea Ministerului Apărării Naţionale şi includerea acestora în sfera preocupărilor Serviciului.

Astfel că, la 4 aprilie 1990, USLA a fost preluată de către SRI iar la 1 iulie 1990 a fost reorganizată sub titulatura Brigada Antiteroristă – BAT.

Contribuţii editoriale: dl. dr. Silviu Moldovan, şef al Direcţiei Cercetare a CNSAS cu o scurtă recenzie a volumului „Nici un atentat ! Organizarea antiterorismului în România 1948-1989” de Florian Banu şi Luminiţa Banu lansat şi la Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu”, Bucureşti

Regia de montaj: Cristina Sganţă

Regia de emisie: Izabel Jerdea şi Oana Popescu

AUDIO: emisiunea Istorica”, ediţia din 1 iulie 2024 (integral)

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.05 – 02.30.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro