Servicii secrete americane în România. 1944-1948

Poate părea greu de crezut, dar sunt indicii temeinice ca Războiul Rece să fi început în România. Este una dintre concluziile pe care le lasă cititorului, volumul apărut la Editura Militară, în anul 2013, intitulat “Spionaj american în România. 1944-1948” de dr. Sorin Aparaschivei, un tânăr istoric care ne propune şi un alt punct de vedere asupra unor evenimente din istoria noastră contemporană.

Americanii s-au bucurat de un sprijin venit chiar din partea unor reprezentanţi ai statului român în timpul războiului - ne referim la perioada 1943-1944, când agenţi ai părţii adverse au fost capturaţi pe teritoriul României, însă nu au fost predaţi germanilor, aşa după cum s-a întâmplat în alte ţări ale Axei. Mai mult, tratamentul oferit acestora respecta întru-totul cerinţele Crucii Roşii Internaţionale şi a Convenţiei de la Geneva din anul 1907.

Activitatea de culegere de informaţii a serviciilor americane are un fundament mai vechi. Se baza pe legăturile de afaceri ale companiilor americane din industria petroliferă cu preponderenţă, companii ce lucrau cu personal autohton.

Foto: dr. Sorin Aparaschivei. Membri ai agenturii Serviciului Informativ American în România

Apoi orientarea politică anglofilă şi filo-franceză a clasei politice a cântărit foarte mult în formarea percepţiei că englezii , francezii sau americanii nu ne pot fi cu adevărat inamici, că alianţa cu Germania este una de conjunctură şi deci, temporară.

Aceasta nu înseamnă că simpatiile pentru germani au fost nesemnificative sau lipsite de importanţă pentru unii dintre concetăţenii noştri. Să nu uităm însă că, România a avut obiective politice la intrarea în război. Recucerirea teritoriilor pierdute în vara anului 1940. Obiective ce n-au fost parte a niciunui rabat.

Atât de bine amplasate au fost reţelele americane încât actul de la 23 august 1944 a avut parte de asistenţă anglo-americană însă cu consimţământul sovieticilor prin NKVD. Operaţiunea a purtat numele în arhivele americane de “Hammerhead”, într-o traducere liberă, “Berbecele”.

Până la 6 martie 1945, serviciile americane de informaţii au recuperat şi piloţii americani doborâţi, cât şi cea mai mare parte a arhivelor militare germane de pe teritoriul nostru, acestea din urmă mult mai rapid, până la intrarea sovieticilor în Bucureşti - 31 august 1944. În acelaşi tim au construit şi consolidat noi reţele informative. De altfel, această perioadă a fost şi cea mai fertilă pentru americani.

Foto: dr. Sorin Aparaschivei. Membri ai agenturii Serviciului Informativ American în România

După preluarea puterii de noul guvern al lui Petru Groza, situaţia s-a schimbat în favoarea sovieticilor. Aceştia au exploatat la maximum poziţia foarte avantajoasă în care se găseau.

La nivel politic, România se găsea plasată în sfera de influenţă a Moscovei cu acordul Marii Britanii şi SUA - acordul de procentaj încheiat între primul ministru britanic Churchill şi Stalin - în situaţia noastră aflându-se şi alte ţări de curând “eliberate” (Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, jumătate din Austria, la fel jumătate din Germania).

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 22 iunie 2015:

Contra-spionajul sovieto-român a dejucat de la 14 martie 1944 majoritatea planurilor avansate de serviciile americane de informaţii, fiind din ce în ce mai dificil atât pentru militarii şi diplomaţii Americii, cât şi pentru reţelele lor să mai activeze ca până atunci.

Americanii s-au bizuit în culegerea de informaţii în România pe decidenţii şi membrii celor două partide istorice - PNŢ şi PNL - pe marii proprietari industriali, pe bancheri, pe profesori şi ingineri, cât şi pe militari şi foşti ofiţeri comprimaţi( a se citi concediaţi), atât de la armată, cât şi din SSI (Serviciul Special de Informaţii) şi Siguranţa Statului, ori poliţie. Oamenii aceştia se aflau în pericol de a-şi pierde poziţia socială, averile şi chiar viaţa. A fost o luptă de genul poate neacademic exprimată “care pe care”.

Protestul opoziţiei politice cu ocazia zilei onomastice a regelui Mihai I, greva regală, anul electoral 1946 au fost principalele acţiuni organizate de serviciile de informaţii americane în România pe fondul debutului Războiului Rece, de răsturnare a guvernului de la Bucureşti, a stăvilirii extinderii zonelor de influenţă sovietice în Europa Centrală şi de Est.

Foto: dr. Sorin Aparaschivei. Membrii Asociaţiei Tinerilor creştini, organizaţie paravan a OSS (Oficiul -ministerul- pentru Operaţiuni Strategice, precursor al C.I.A.)

România - în opinia invitatului - nu a constituit scopul acestei dispute fără mănuşi între cele două supraputeri, ci mijlocul uneia de a opri extinderea sovietică la câmpurile petrolifere din Orient şi încercarea celeilalte de a consfinţi o nouă legea: URSS se opreşte acolo unde se află şi ultimul soldat al Armatei Roşii.

La 15 octombrie 1947 Misiunea militară americană şi-a încetat activitate în România, rămânând doar diplomaţii de la Legaţie. Colaboratorii români ai serviciilor secrete americane fie au scăpat cu fuga, fie au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi, mulţi dintre ei au fost executaţi. Moscova şi noua putere de la Bucureşti a finalizat până la sfârşitul anului 1948 această înfruntare în favoarea lor.

Foto: dr. Sorin Aparaschivei

Sigur că şi după această dată au avut loc acţiuni de recrutare sau de opoziţie, deseori cu arma în mână - a se vedea cazul luptătorilor din munţi - însă frecvenţa lor devenea din ce în ce mai firavă, presiunea sovietică acţionând din ce în ce mai apăsat.

În ciuda unui efort propagandistic uriaş exercitat de statele occidentale, prin care “popoarele captive” au fost încurajate la revoltă deschisă împotriva liderilor comunişti, aceleaşi state nu au fost convinse că e necesar să pornească un război împotriva URSS, pentru a elibera “popoarele captive”.

Contribuţii editoriale : dl. prof. univ. dr. Cristian Troncotă despre înfruntarea americano-sovietică la nivel de servicii de informaţii la debutul Războiului Rece. O convorbire consemnată de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55