România - Polonia. O alianţă în destrămare (1938-1939)

Climatul politic de după primul război mondial a oferit o platformă generoasă pentru încheierea alianţelor defensive, pentru păstrarea păcii. România şi Polonia se găseau în calea propagării revoluţiei mondiale bolşevice şi figurau pe hărţile starategice ale Marilor Puteri ca zone tampon.

În martie 1921 România şi Polonia întăreau un “cordon sanitar” insistent cerut de Franţa, prin încheierea unui tratat bilateral dublat de convenţii militare ce le-a fi asigurat sprijin reciproc în cazul unei agresiuni armate a Rusiei Sovietice.

După acest model, cu multă stăruinţă, diplomaţia română a mai încheiat astfel de alianţe în special cu statele din proximitate. Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică. Formule politice şi diplomatice ce ar fi avut nevoie de timp pentru a se dezvolta şi de multă încredere.

Comportamentul politic al Marilor Puteri din perioada interbelică a uzat funcţia şi voinţa liderilor regionali, iar Acordul de la München - 29 septembrie 1938 - le-a anulat prin deciziile convenite de Germania şi Italia de-o parte, Franţa şi Marea Britanie de cealaltă parte.

Politica conciliatoristă sau încurajarea politicii de revizuire a Tratatelor de la Versailles a distrus sistemul de apărare colectivă al statelor mici din Europa.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 22 septembrie 2014:

Anii 1938-1939 au fost dificili şi pentru România şi pentru Polonia. Pe când România încă spera că aliatul său Polonia se va trezi din mirajul puterii regionale, că e foarte uşor să tratezi cu Germania sau URSS, Varşovia îndemna mai mult sau mai puţin discret Ungaria să profite de pe urma Acordului de la München şi să impună comunităţii internaţionale noua frontieră ungaro-polonă, în dauna Cehoslovaciei.

Această mişcare a ministrului polon de externe Jozef Beck a fost profund inamicală faţă de aliatul său, România. De altfel, Polonia mai invitase şi în trecut România să anexeze părţi de teritoriu din Rusia Subcarpatică (1919-1920).

Atât Budapesta cât şi Varşovia au presat la Bucureşti pentru ocuparea unor teritorii ce depăşeau şi cadrul istoric teritorial şi neutralitatea asumată de România în întreaga perioada interbelică.

În plus, România a avut graniţă cu Cehoslovacia ca şi cu Polonia între cele două războiae mondiale. Frontierea cu Cehoslovacia a fost importantă pentru susţinerea unor interese naţionale.

O cale comercială cu Germania fără a se găsi sub controlul unui stat adversar(Ungaria), necesară atât pentru export de cereale dar şi pentru produse petroliere. În această zonă de frontieră comună cu Cehoslovacia funcţionau o cale ferată şi o şosea ce legau direct Bucureşti de Praga.

O viitoare frontieră ungaro-polonă ar fi blocat pentru România şi importul de material militar comandat la uzinele Skoda.
Ceea ce a fost mai rău s-a întâmplat. După primul arbitraj de la Viena - primăvara anului 1939 - graniţa ungaro-polonă devine o realitate în urma ocupării întregii Cehoslovacii de către Germania.

România s-a găsit izolată, iar presiunile făcute de puterile momentului au condus la acceptarea unor compromisuri, în special în legăturile cu Germania(Acordul economic româno-german, martie 1939)

Abia după 17 septembrie 1939, Polonia şi-a dat seama cât de multe erori făcuse în numele unui vis de mărire a prestigiului său. Că rezultatele politicii sale externe se dovediseră cu totul nepotrivite şi au dus la desfiinţarea statului polon, de jure.

România a oferit partenerului său încă o dată, în septembrie 1939 dovada unei loialităţi de aliat. Permiterea tranzitului guvernului polon a unei mari părţi din armata poloneză şi a civililor refugiaţi către alte ţări neutre şi mai departe către ţările Coaliţiei Naţiunilor Unite. Cu această ocazie şi aurul Băncii Naţionale a Poloniei a urmat acelaşi traseu, fiind evacuat în Canada.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa: http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la:http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55