„România la J.O. – Los Angeles 1984”

România a obţinut rezultate excepţionale la Jocurile Olimpice de vară din 1984, de la Los Angeles, sportivii români situându-se pe locul al doilea în clasamentul pe medalii de aur şi pe locul al treilea în clasamentele pe puncte şi pe medalii.

O statistică simplificată a JO Los Angeles, 1984: 140 – ţări participante; 6 829 – sportivi în competiţie; 21 – sporturi la care s-a concurat; 2 – discipline exclusiv feminine au fost incluse în programul olimpic – gimnastica ritmică şi înotul sincron, cărora li s-au adăugat probele feminine de maraton şi de ciclism pe şosea.

Cei 127 de sportivi români au participat la competiţiile a 12 ramuri sportive şi 86 de probe, dintre care 56 masculine şi 30 feminine. S-au cucerit 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint şi 17 medalii de bronz, precum şi un total de 325,50 puncte.

Un bilanţ excelent, mai ales dacă avem în vedere faptul că, la toate ediţiile JO de dinaintea celor de la Los Angeles, sportivii noştri au câştigat în total 28 de medalii de aur, în timp ce la această ediţie a JO, dintr-o dată au devenit deţinătorii a 20 de titluri olimpice.

Peter Ueberroth, preşedintele Comitetului de organizare şi Nadia Comăneci, fostă campioană olimpică în calitate de invitat special al competiţiei, 26 iulie 1984, de la conferinţa de presă. Credit: gettyimages.com

Valoarea sportivilor care s-au deplasat la Los Angeles a fost deosebit de mare comparativ cu ultimele ediţii ale JO. Astfel, la JO 1984, 74,01%, din totalul sportivilor români participanţi s-au clasat pe locurile I-III, faţă de numai 31% la JO din 1980 şi 1976, 24% la JO din 1972 şi 27% la JO din 1968", subliniază Maria Bucur Ionescu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism, 1986).

Gimnastica artistică a devenit port-drapelul lotului olimpic naţional. Ecaterina Szabo a a câştigat patru medalii de aur şi una de bronz.

Ecaterina Szabo, multiplă campioană olimpică la gimnastică artistică. Aici la proba de sol. Credit: cosr.ro

Lotul naţional de gimnastică, la premierea cu aur, titlul olimpic, 1984. Credit: cosr.ro

Maricica Puică, a doua, cu tricou galben în finala pentru aur la proba de 3000m obstacole. Credit: cosr.ro

Atletismul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete, dintre care 8 au realizat cea mai bună performanţă a acestui sport din istoria participărilor la JO, câştigând în total 10 medalii: Doina Melinte - aur la 800 m şi argint la 1.500 m; Maricica Puică - aur la 3.000 m şi bronz la 1.500 m; Anişoara Cuşmir-Stanciu - aur la lungime; Mihaela Loghin - argint la aruncarea cu greutatea; Vali Ionescu - argint la lungime; Florenţa Crăciunescu - bronz la disc; Cristina Cojocaru - bronz la 400 m garduri şi Fiţa Lovin - bronz la 800 m.

Doina Melinte, aur la proba de 800m plat. Credit: cosr.ro

Cu acest palmares de excepţie, care a însumat 52 de puncte, atletismul românesc s-a situat pe locul cinci în lume între naţiunile participante la întrecerile atletice de la Los Angeles, înaintea unor ţări cu vechi tradiţii atletice, cum ar fi Canada, Finlanda, Franţa şi Australia.

Şi canotajul feminin a reprezentat o adevărată revelaţie. Româncele au câştigat, pe lacul Casitas, cinci din cele şase titluri olimpice feminine, cel de-al şaselea echipaj cucerind medalia de argint. La acestea se adaugă şi medaliile de aur şi de argint obţinute de cele două echipaje masculine româneşti, astfel că, în total, la cele opt probe la care s-a participat, s-au câştigat tot atâtea medalii, dintre care 6 de aur şi 2 de argint.

Echipajul de patru plus cârmaci, laureaţi olimpici. Credit: cosr.ro

Este cel mai bun rezultat înregistrat de canotajul românesc la întrecerile olimpice. În clasamentul general pe naţiuni, la canotaj, pe locul întâi, cu 53 de puncte, s-a situat SUA, iar pe locul al doilea România, cu 52 de puncte. Americanii au concurat la toate cele 14 probe masculine şi feminine, în timp ce canotajul românesc a concurat numai la 8 probe.

O altă ramură de sport care a avut o contribuţie importantă în punctajul României a fost cea de haltere. Din cei 10 halterofili care au intrat în concurs, 8 au câştigat medalii: 2 de aur, 5 de argint şi 1 de bronz. Nicu Vlad, cel mai valoros dintre halterofilii noştri, a câştigat medalia de aur şi a doborât trei recorduri olimpice - la smuls, aruncat şi la total.

Nicu Vlad, aur, haltere, categoria 90 kg.Credit:fanatik.ro

La kaiac-canoe, cu cele 39 de puncte acumulate, reprezentanţii noştri s-au clasat pe locul întâi în ierarhia mondială a probei.

Pentru a cincea oară participant la JO, multiplul nostru campion Ivan Patzaichin a cucerit, în echipaj cu Toma Simionov, două medalii: una de aur, la canoe dublu 1.000 m, şi una de argint, la canoe dublu 500 m. După JO de la Los Angeles, Ivan Patzaichin s-a retras din activitatea competiţională, însă a rămas în continuare în calitate de antrenor.

Ivan Paţaichin, la a cincea participare, din nou medaliat la J.O. !984. La sosirea pe aeroportul Otopeni, intervievat de RTVR. Credit: agerpres.ro

La lupte, cu 5 medalii, dintre care 2 de aur, şi cu încă doi luptători clasaţi pe locul al patrulea, greco-romanele au acumulat 33 de puncte, situându-se pe locul întâi în rândul naţiunilor participante la acest stil. Ion Draica şi Andrei Vasile au câştigat titlul olimpic.

Ion Draica, medaliat cu aur la lupte. Credit: cosr.ro

Înotul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de două sportive de clasa internaţională: Aneta Pătraşcoiu şi Carmen Bunaciu, concurente la probele de 100 m şi 200 m spate. Pătrăşcoiu a reuşit să se claseze a treia în proba de 200 m spate şi să câştige prima medalie din istoria participărilor înotului românesc la JO.

Carmen Bunaciu(stg.) şi medaliata cu bronz la proba de 200m spate, Aneta Pătrăşcoiu. Credit: cosr.ro

Szabo Vilmos, medalie de bronz cu echipa de sabie a României. Credit: cosr.ro

Doina Staiculescu, argint la gimnastică ritmică, individual. Credit: cosr.ro

Rezultate onorabile au obţinut şi judoka Mircea Frăţică şi Mihai Cioc, ambii fiind semifinalişti şi medaliaţi cu bronz.

Pentru a treia oară consecutiv la JO, tirul românesc a câştigat titlul olimpic, pistolarul de excepţie Corneliu Ion apărându-şi cu succes medalia de aur obţinută la ediţia precedentă, de la Moscova.

La handbal masculin, România a jucat finala mică şi a intrat în posesia medaliei de bronz, în urma victoriei asupra Danemarcei.

La box, un singur medaliat, Mircea Fulger, a ajuns până în semifinale, obţinând bronzul.

Revenirea în ţară a lotului olimpic al României. Credit: agerpres.ro

Emisiuni filatelice în onoarea sportivilor lotului olimpic al României de la Los Angeles, 1984. Credit: okazii.ro

Lista medaliaţilor români, potrivit cosr.ro:

AUR - Doina Melinte, atletism (800 m), Anişoara Cuşmir-Stanciu, atletism (săritura în lungime), Maricica Puică, atletism (3.000 m), Toma Simionov, Ivan Patzaichin, Canoe-2, 1.000 m, Valeria Răcilă, canotaj (skiff), Agafia Constantin, Nastasia Nichitov-Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Ştefan, toate Kaiac-4, 500 m, Olga Homeghi-Bularda, Chira Apostol, Maria Fricioiu, Florica Lavric, Viorica Ioja, toate canotaj (4+1), Elisabeta Lipă-Oleniuc, Marioara Popescu, ambele canotaj (2 rame fără cârmaci), Elena Horvat, Rodica Arba, ambele canotaj (dublu vâsle), Sofia Corban, Ioana Badea, Titie Maricica Ţăran, Anişoara Sohoran, Ecaterina Oancea, toate canotaj (4 vâsle cu cârmaci), Valer Toma, Petru Iosub, ambii canotaj (dublu vâsle), Ecaterina Szabo, gimnastică artistică (echipe, sărituri, sol, bârnă), Simona Păuca, gimnastică artistică (echipe, bârnă), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraş, Mihaela Stănuleţ, toate gimnastică artistică (echipe), Petre Becheru, haltere (cat. 82,5 kg), Nicu Vlad, haltere (cat. 90 kg), Ion Draica, lupte greco-romane (cat. 82 kg), Vasile Andrei, lupte greco-romane (100 kg);

ARGINT - Mihaela Loghin, atletism (aruncarea greutăţii), Vali Ionescu, atletism (săritura în lungime), Doina Melinte, atletism (1.500 m), Ivan Patzaichin, Toma Simionov, Canoe-2, 500 m, Lucia Săuca, Camelia Diaconescu, Mihaela Armăşescu, Adriana Chelariu, Aneta Mihaly, Aurora Pleşca, Marioara Traşcă, Doina Bălan, Viorica Ioja, toate canotaj (8+1), Vasile Tomoioagă, Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, toţi canotaj (2+1), Ecaterina Szabo, gimnastică artistică (individual compus), Doina Staiculescu, gimnastică ritmică (individual compus), Gelu Radu, haltere (cat. 60 kg), Petre Dumitru, haltere (90 kg), Andrei Socaci, haltere (67,5 kg), Vasile Groapă, haltere (100 kg), Ştefan Tasnadi, haltere (110 kg), Ilie Matei, lupte greco-romane (cat. 90 kg), Aurora Dan, Elisabeta Guzganu, Rozalia Oros, Marcela Zsak, Monica Weber, toate scrimă (floretă echipe), Corneliu Ion, tir (pistol viteză);

BRONZ - Fiţa Lovin, atletism (800 m), Cristina Cojocaru-Matei, atletism (400 m), Maricica Puică, atletism (1.500 m), Florenţa Crăciunescu, atletism (aruncarea discului), Mircea Fulger, box (cat. 63,5 kg), Costică Olaru, Canoe-1, 500 m, Simona Păuca, gimnastică artistică (individual compus), Lavinia Agache, gimnastică artistică (sărituri), Dragomir Cioroslan, haltere (75 kg), Nicolae Munteanu, Adrian Simion, Dumitru Berbece, Vasile Stângă, Marian Dumitru, Cornel Durău, Mircea Bedivan, Vasile Oprea, Gheorghe Dogărescu, Iosif Boros, Gheorghe Covaciu, Maricel Voinea, Alexandru Folker, Alexandru Buligan, Neculai Vasilcă (toţi handbal), Anca Pătrăşcoiu, înot (200 m spate), Mircea Frăţică, judo (78 kg), Mihai Cioc, judo (open), Vasile Puşcaşu, lupte libere (cat. 100 kg), Marin Mustaţă, Ioan Pop, Cornel Marin, Alexandru Chiculiţă, Vilmos Szabo, toţi scrimă (sabie echipe), Ştefan Rusu, lupte greco-romane (cat. 74 kg), Victor Dolipschi, lupte libere (+100 kg).

În anul 1984, Războiul Rece era în plină desfășurare, iar tensiunile dintre Est și Vest erau ridicate. După boicotul Jocurilor Olimpice de la Moscova din 1980 de către Statele Unite și alte țări occidentale, Uniunea Sovietică a răspuns iniţial că va participa pentru a demonstra prin rezultate, statutul de supra-putere şi nivelul înalt de reprezentare, dar în final decizia a fost de neparticipare.

Uniunea Sovietică și-a anunțat decizia de a nu participa la Jocuri pe 8 mai 1984, fiind urmată de Bulgaria și de Republica Democrată Germană pe 10 mai, apoi, pe rând, de aproape toate statele satelite.

România a fost singura țară din zona de influență a Uniunii Sovietice care a refuzat să participe la boicot. Ca urmare, sportivii români au fost priviți cu multă simpatie pe arenele olimpice americane.

În perioada 2 iulie-16 septembrie 1984, Moscova a lansat o versiune alternativă a Jocurilor Olimpice cunoscută sub numele de Jocurile Prieteniei.

Aceste jocuri au fost configurate ca o paralelă a Jocurilor Olimpice, chiar completate cu propria lor flacără și o ceremonie de deschidere completă.

Ministrul român al sportului din epocă, Haralambie Alexa, a declarat că decizia României a fost luată independent de restul blocului estic, deoarece ca țară, au fost întotdeauna mândri de această independență.

La acea dată, România s-a angajat să păstreze contactul cu restul lumii, participarea la Jocurile Olimpice fiind modalitatea prin care putea fi realizat.

Decizia finală a aparţinut preşedintelui Ceauşescu care a intuit atât obţinerea unei imagini favorabile a ţării, cât şi obţinerea de avantaje financiare şi de altă natură, enumerate de invitata ediţiei.

Pentru Peter Ueberroth, preşedintele Comitetului de organizare a J.O. Los Angeles și colaboratorii săi, eforturile persistente în favoarea acceptării invitaţie de participare a României au fost încununate de succes.

S-au plătit 60 de mii de dolari din partea Comitetului American Olimpic şi alte 60 de mii din partea CIO (Comitetul Internaţional Olimpic), bani care au asigurat deplasarea şi cazarea sportivilor noştri pe durata evenimentului.

În schimb, americanii au cerut ca gimnasta Nadia Comăneci,retrasă din activitatea competiţională cu puţin timp în urmă, să devină marca vizibilă a competiţiei.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 22 iulie 2024 (integral)

Regia de montaj: Carmen Idriceanu şi Alina Iaurum

Regia de emisie: Mirela Drăgan și Cornel Moroianu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.05 – 02.30.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro