Regele Ferdinand I prin 237 de scrisori
Invitat:lect.dr. Sorin Cristescu - Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti
Articol de George Popescu, 29 Septembrie 2015, 14:39
Socotite izvoare marginale, scrisorile pot arăta în afara faptelor şi acţiunilor unui om, fie că este de Stat ori unul comun, obişnuit, starea sufletească de moment sau planuri personale în legătură cu viaţa sa şi a celor apropiaţi lui.
O resursă pe care un cercetător sau un cititor şi el la fel de obişnuit o foloseşte pentru a-şi îmbogăţi experienţa personală sau să-şi satisfacă o curiozitate moderată.
În cazul regelui Ferdinand I cele 237 de scrisori publicate prin strădania unui editor dispus să-şi sacrifice 13 ani pentru a le descifra, traduce şi prezenta publicului poate însemna cu adevărat o muncă eroică.
Scrisorile regelui Ferdinand I sunt culese şi prezentate în trei volume* , în această vară a apărut primul volum, al doilea în curând şi ultimul probabil anul viitor.
Foto: biblioteca regelui (vedere parţială) din Palatul Cotroceni, actualul Muzeu naţional.Credit: Mirela Băzăvan
În abordarea epistolară, Suveranul povesteşte despre rigoarea cu care trebuie să se obişnuiască în ţara adoptivă, despre rolul rezervat de unchiul său - Carol I - despre intemţiile sale care priveau ocuparea unui loc şi rost mai aproape de treburile ce au legătură cu conducerea statului ca viitor rege şi poate mai puţin cu ceea ce i se rezervase: pregătirea oştirii.
Să nu credem că viitorul rege nu ar fi fost preocupat şi de altceva. În scrisorile sale se găsesc din belşug descrieri ale călătoriilor sale fie în ţară ( în insula Brăilei sau în sudul Dobrogei, la Vârciorova sau pe cursul Dunării) fie în străinătate cu deosebire în Anglia şi Germania.
AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 28 septembrie 2015:
Conţinutul scrisorilor sale lasă să se înţeleagă şi relaţia ce s-a stabilit şi consolidat între prinţul moştenitor şi principesa Maria, viitoarea regină. O legătură pe care regele Ferdinand a cultivat-o ca pe o fundaţie solidă a familiei sale, dintr-o iubire generoasă într-o prietenie pe viaţă odată cu trecerea timpului.
Regele Ferdinand ne apare în toată corespondenţa sa ca un om blând în comparaţie cu severitatea unchiului său, admirator al artelor frumoase şi al purtătoarelor acestora, natură enciclopedică, pasionat al limbilor străine în aceiaşi măsură cu cercetarea florei româneşti din Carpaţi.
Se mai păstrează câteva ciorne pe baza cărora au fost trimise în numele său scrisori pe adresa unor miniştri sau instituţii în stilul inconfundabil al rigorii cancelariale germane, însă la obiect.
Foto: interior al Palatului Cotroceni, reconstruit de regina Maria. Credit: Mirela Băzăvan.
Puţinătatea corespondenţei cu miniştrii săi în vremea când era rege rezidă şi din felul retras al său , mai puţin deprins să devină cu orice chip popular sau foarte cunoscut de supuşi, dar în aceiaşi măsură şi cu slăbiciunea pe care o avea în faţa soţiei sale şi a primului-ministru, un om providenţial la rândul său pentru Vechiul regat ca şi pentru România reîntregită.
Foto: pian păstrat în bune condiţii, Muzeul Naţional Cotroceni. Credit: Mirela Băzăvan
Familia sa şi relaţiile cu aceasta ocupă un loc important în corespondenţa ce ne-a rămas de la Ferdinand I. Grija sa pentru familie ca şi pentru Coroană şi viitorul ţării transpare în numeroase scrisori.
Relaţia cu prinţul Carol, viitorul rege Carol al II-lea are parte de o bogată ilustrare în scrisori, cel mai adesea, stăruie o mare nemulţumire că purtările prinţului sunt într-o mare neconcordanţă cu uzanţele Curţii şi cu dorinţa părinţilor săi. Un reproş pe care mai târziu bătrânul rege Ferdinand l-a păstrat până la moarte.
* “Scrisorile regelui Ferdinand al României”. Editor : Sorin Cristescu. Editura “Cetatea de Scaun”, Târgovişte, 2015, 452 pagini.
Contribuţii editoriale : d-na dr. Ştefania Dinu, muzeograf la Muzeul Naţional Cotroceni despre pasiunile regelui Ferdinand I. Un interviu de Mirela Băzăvan.
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-
actualitati.ro/Categorii/istorica-55