Regele Carol al II-lea al României. Între public şi privat
Invitaţi academicianul profesor universitar dr. Răzvan Theodorescu şi profesor universitar dr. Constantin Bălăceanu Stolnici.
Articol de George Popescu, 12 Octombrie 2010, 12:23
Considerat un rege aventurier până astăzi, regele Carol al II-lea a avut o de străbătut poate cea mai intensă şi nefastă perioadă din istoria României 1930-1940.
Tânăr rebel, a renunţat de trei ori a tron, de două ori pentru afaceri sentimentale şi morganatice, a treia oară din motive politice.
Apoi îl vedem în postura de Suveran după un întreg arsenal de maşinaţiuni cu sprijin din ţară.
Un monarh educat pentru vremea acea, însă impulsiv ranchinuos cu adversarii, amical şi generos cu cărturarii, cu oamenii de spirit.
Are şi astăzi adversari printre istorici şi oameni politici, fie şi postum, după cum are şi simpatizanţi.
România de pe timpul lui Carol al II-lea a experimentat şi boom-ul economic, dar şi drama înstrăinării prin forţă şi tratate politice a unor importante părţi din teritoriul naţional.
Aceasta este şi culpa cea mai grava ce i se impută lui Carol al II-lea, în afară de latura sa excentrică de cuceritor de femei.
Propunem în această seară o parcurgere a termenilor domniei Suveranului alături de doi iniţiaţi, academicianul Răzvan Theodorescu şi profesorul universitar Constantin Bălăceanu Stolnici.
Contribuţii editoriale:
Academician Eugen Simion despre "Fundaţiile regale Carol I" de Mirela Băzăvan.
Florin Muller despre "Instrucţia. Educaţia lui Carol al II-lea" de Claudia Maria Zidaru.
Credite:
Biblioteca Naţională a României - "Discursul regelui Carol al II-lea în faţa Parlamentului de la 8 iunie 1930 - Restauraţia".
Serviciul Patrimoniu al SRR - "Discursul regelui Carol al II-lea cu ocazia dezvelirii statuii lui Carol I la 9 mai 1939".
Audio:
