Război pe unde radio. Propagandă şi dezinformare

O armă redutabilă pentru convingerea publicului în sensul cerut de autori, iniţiatori, adversari este dezinformarea.

Pe lângă aceasta anunţul repetitiv, direcţionat şi clamat ca adevărul gol-goluţ, urmat de părţi relative de adevăr faptic reprezintă un exerciţiu de propagandă. Astăzi termenul este folosit aproape exclusiv pentru a denumi acţiuni negative.

În timpul războiului, propaganda a fost folosită de toţi combatanţii, la nivel de stat şi constituia o formă de încurajare împotriva defetismului şi a capitulării în faţa inamicului.

Propaganda şi dezinformarea au avut nenumărate instrumente: de la zvonul sau şoapta transmisă pe cale orală până la mijloace de difuzare în masă: presa scrisă şi radioul.

Propaganda pe unde radio a fost deosebit de eficientă. Rapidă, penetrantă, greu de combătut.

Ministerul român al propagandei – da, România a avut un astfel de minister pe timpul războiului – a fost la fel de eficient ca şi celelalte servicii din ţările aflate în conflict.

În cadrul acestui minister a funcţionat şi Direcţia Ascultare radio care evident se ocupa cu actul propagării pe unde radio, inclusiv prin posturile naţionale de radio.

Serviciul a fost atât de bine organizat încât după bombardamentele germane de la 24-26 august 1944 asupra Capitalei şi Văii Prahova, când studiourile de radio din Bucureşti au fost scoase din funcţiune, emisia a fost mutată în reţeaua posturilor mici amplasate în diverse puncte geografice ale ţării, emisie pe unde scurte (Radio România Bod, Dacia România, Bucegi şi Piatra).

După lovitura de stat de la 23 august 1944, posturile străine de radio ce emiteau şi în limba română, fie că sprijineau cauza noastră sau dimpotrivă şi-au intensificat acţiunile de propagandă.

BBC, Radio Moscova, Radio Atlantic, agenţia Reuter, postul de radio american din Europa combăteau pe acest front nevăzut pe cei de la radio Berlin, Donnau, Ilse II, Transocean, Budapesta. Toate pentru a determina populaţia din România şi autorităţile să continue lupta de-o parte sau de alta.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 16 mai 2016:

Dezinformarea , armă de război după Vladimir Volkoff în Tratat de dezinformare şi iniţiere măsurii de contra-propagandă:

- identificarea temelor adversarului

- atacarea punctelor slabe

- orchestratorii propagandei adverse nu trebuie atacaţi direct, când sunt puternici

- atacarea şi desconsiderarea adversarului

- ridiculizarea adversarului

- dezvăluirea climatului de forţă

Dezinformarea se practică şi după următoarele criterii:

- negarea faptelor

- inversarea faptelor

- amestecul dintre adevăr şi minciună

- modificarea motivului

- estomparea; generalizarea

- utilizarea părţilor inegale

(Mihai Solescu – Dezinformarea, Revista Academiei Forţelor Terestre 3/2000)

Contribuţii editoriale : dl. Călin Hentea, specialist în istoria propagandei şi dezinformării despre nivelul şi mijloacele de influenţare din ziua de azi. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Alexandru Balaban

Regia de emisie: Izabel Jerdea şi Raluca Goga

Galerie foto :

Foto: coperta unei reviste militare. Credit: historia.ro

Foto: afiş de film "Escadrila albă", o producţie Italia. Credit. rockabily.ro

Foto: propaganda prin presa scrisă. Anul 1940. Credit: inliniedreapta.ro

Foto: timbrele poştale serveau şi ele cauza. Credit: en.wikipedia.org

Foto: afiş de propagandă. URSS. "Ceasul tău se apropie". Credit: pinterest.com

Foto: apel la vigilenţă. Afiş american de propagandă. Credit:darkroastedblend.com

Foto: sigla postului de radio militar american din Europa. Litere cu neon în centrul Berlinului, după război. Credit:commons.wikipedia.org

Foto: apel la vigilenţă. Afiş al Coaliţiei Naţiunilor Unite, bilingv, engleză-rusă. Credit: darkroastedblend.com

Foto: aparat de radio german pentru audiţie pe front. Credit: tomahawkfilms.com

Foto. afiş german de propagandă. Credit: pinterest.com

Foto: un alt exemplu al propagandei de război, adresat italienilor. Credit:pinterest.com

Foto: şi pentru germani, păstrarea vigilenţei a fost unul dintre scopurile principale pe timp de război. Credit:pinterest.com

Foto: după 23 august 1944, în România, prezenţa sovietică a fost ilustrată din plin de expunerea propagandistică.

Credit: tourocomunism.com

Foto: "frăţia de arme româno-sovietică" într-o reprezentare propagandistică a epocii. Credit: tourocomunism.com

Foto: cum ilustrau ziarele din epocă, actul de la 23 august 1944. Credit. ro.wikipedia.org

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro