"Primul parlament al României Mari"

După adoptarea hotărârilor privind Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România, documentele respective au fost predate, într-un

cadru solemn, Regelui Ferdinand, care le-a ratificat prin decrete-lege, deve-

nind astfel efective.

În baza modificărilor aduse Constituţiei României în iulie 1917, la 28 noiem- brie 1918 a fost adoptat decretul-lege pentru reforma electorală, care îns-

cria introducerea pentru prima dată a votului universal, egal, direct, secret şi

obligatoriu pentru toţi cetăţenii români majori.

Introducerea votului universal a avut ca rezultat creşterea spectaculoasă

a numărului de alegători prin mutarea centrului de greutate al vieţii electo-

rale de la oraş la sat.

80% din populaţia României trăia la sate, ţărănimea a devenit principala ma-să electorală, ceea ce a determinat şi schimbarea modului de desfăşurare a

campaniei electorale. Dacă până la război, în regimul votului pe colegii, erau

înscrişi aproape 100.000 de alegători cu vot direct (vot cenzitar), după ado- ptarea legii electorale numărul acestora a crescut la câteva milioane în alege-rile parlamentare interbelice.

Un deputat era ales, înainte de adoptarea noii legi, de 400 de cetăţeni, în 1920 era ales de 50.000 de cetăţeni, adică de 125 de ori mai mulţi.

Primele alegeri desfăşurate pe baza votului universal din istoria României moderne au avut loc în perioada 3-6 noiembrie 1919 fiind administrate de un guvern de tehnocraţi în fruntea sa fiind gen. Arthur Văitoianu.

Rezultatul alegerilor a adus câteva prefaceri majore peisajului politic cunoscut în vremea Vechiului Regat. Liberalii şi-au păstrat bazinul, însă conservatorii au plătit scump poliţele războiului, chiar dacă unii dintre aceştia, conservatori democraţi conduşi de Tache Ionescu au fost de partea antantiştilor.

Conservatorii vor primi lovitura fatală după aplicarea legii de expropiere a proprietăţiilor în cadrul reformei agrare promisă de Suveran.

Au câştigat partidele din noile provincii reunificate, numai din Transilvania venind pe băncile noului parlament peste 160 de aleşi. Proporţional şi Basarabia şi Bucovina au trimis în noul parlamnt reprezentanţi la fel de iscusiţi şi unionişti

Nu trecem cu vederea nici prezenţa reprezentanţilor minorităţilor naţionale, care încă de la început prin legea electorală aveau drept de reprezentare: maghiari, germani, evrei, ruşi, ucrainieni, turci, tătari, ţigani, armeni, greci.

Membrii minorităţilor naţionale din Basarabia, Bucovina şi Transilvania au devenit cetăţeni români în 1918, odată cu ratificarea Unirii prin decrete regale. În vechiul Regat, toţi evreii născuţi în România au primit cetăţenia română prin decretul-lege din 30 mai 1919.

Ca reprezentant al minorităţii evreieşti, Iancu Meilic Meilicshon, a luat cuvântul în şedinţa din 12 decembrie 1919, apreciind că alegerile parlamentare „au fost conduse cum se cade, cu libertate şi oricine a vrut să vină să voteze a şi votat”.

Acesta a menţionat că a fost ales „nu numai de poporul evreiesc, ci şi de poporul ţărănesc român”. Ca parlamentar, a fost rugat ”să ne capeţi dreptate şi bunătate pentru tot poporul, nu numai acela al majorităţii, ci şi pentru al minorităţii”. „Eu, ca evreu, pot să vă făgăduiesc că voi fi cetăţean al României, cu dreptate întotdeauna faţă de dumneavoastră”.

Reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, care au candidat pe liste proprii au obţinut următoarele rezultate: în Adunarea Deputaţilor – Partidul Naţional Democrat Maghiar – Secuiesc – 8 mandate, Gruparea Saşilor – 8 mandate, Gruparea Şvabilor – 6 mandate. În Senat: Gruparea Şvabilor – 3 mandate.

La acestea se adaugă cele obţinute pe listele partidelor româneşti şi în calitate de candidaţi independenţi.

În momentul semnării de către generalul Constantin Coandă a tratatului cu Austria (10 decembrie 1919), care conţinea şi tratatul minorităţilor, acestea erau deja reprezentate în cei mai important organ politic al României.

Lucrările celui dintâi Parlament al României întregite au fost inaugurate în zi-

ua de 20 noiembrie 1919, în sala Ateneului Român, într-o atmosferă înălţă-

toare, plină de entuziasm, în prezenţa unui numeros public şi a diplomaţilor

aflaţi la Bucureşti.

Demnitarii basarabeni, bucovineni şi transilvaneni au ajuns în Capitală cu două trenuri speciale, la 18 noiembrie 1919, fiind cazaţi în 26 de hoteluri. Astfel, Iuliu Maniu a locuit la Hotelul Bulevard, iar Mitropolitul Vladimir a avut la dispoziţie un apartament la Hotelul Palace.

O parte a opiniei publice nu a fost însă mulţumită de scrutin, contestând modul de organizare, caracterizat de "injusteţi, favoritism şi minciuni", care a viciat rezultatul alegerilor.

Aleşii s-au deplasat la Mitropolie, la 19 noiembrie 1919, unde au asistat, începând cu ora 10 a.m., la serviciul divin, oficiat de Pimen, Mitropolitul Moldovei. Nu au lipsit membrii guvernului, conduşi de premierul Văitoianu şi generalii armatei române Presan, Coanda si Cristescu.

Având în vedere numărul ridicat al parlamentarilor, prima şedinţă a Parlamentului s-a ţinut la Ateneul Roman. Majoritatea demnitarilor s-au deplasat la Ateneu cu autovehiculele, excepţie facând ţărăniştii care au preferat să meargă pe jos.

Spaţiul din interiorul Ateneului a fost însă limitat, o parte dintre invitaţi înghesuindu-se la intrare în loji.

Regele Ferdinand a ieşit din Palatul Regal la 11 a.m., deplasându-se spre Ateneu. Din cauza stării de asediu nu a fost ovaţionat de populatie.

Trotuarele din jurul Palatului au fost interzise circulaţiei, iar până la Ateneu au fost postati soldaţi.

La 11.30 a.m., Regele Ferdinand şi Regina Maria au intrat în sala Ateneului, fiind întâmpinaţi cu rafale de aplauze şi strigate de "Trăiască România !".

Suveranul şi-a citit discursul, declarând deschisă sesiunea parlamentară şi menţionând că nu trebuie uitaţi militarii care, prin eroismul şi jertfele de pe câmpul de luptă, au întregit România.

„Gândul nostru cel dintâi”, se spunea în continuare, „trebuie să fie la cei care,

prin truda, prin vitejia şi prin jertfele lor, au luptat pentru întregirea neamului”

Elogiind virtuţile poporului, ale ostaşului român, care şi-a găsit răsplata în în- făptuirea idealului naţional, mesajul insista pe credinţa că preocuparea fundamentală a noului timp istoric al ţării trebuie să fie „înalta datorie de a pune aşezământul viitor al patriei pe temelii solide”, în care toţi românii erau chemaţi să-şi pună râvna pentru „dezlegarea problemelor interne şi externe care ne stau în faţă”

A urmat deplasarea parlamentarilor la statuia lui Mihai Viteazul, unde au depus o coroană de flori.

În aceeaşi zi, începând cu ora 3 p.m., demnitarii şi-au ales preşedinţii. 500 de deputaţi s-au reunit în sala Ateneului, iar cei 250 de senatori au lucrat la Mitropolie.

După primele şedinţe consacrate validării mandatelor de senator, pe 28 noi-

embrie a fost ales ca preşedinte al Senatului Paul Bujor, profesor la Universi- tatea din Iaşi.

În cuvântul de deschidere a lucrărilor Adunării Deputaţilor, prezidată de de- canul de vârstă Vasile Stroescu, fruntaş al luptei românilor basarabeni pentru Unire, se remarca faptul că „cel dintâi factor care a lucrat la unitatea români- lor a fost însuşi poporul românesc”.

La aceeaşi dată de 28 noiembrie, deputaţii l-au ales ca preşedinte al Adunării pe Alexandru Vaida-Voevod, care considera, îndiscursul rostit cu acest prilej, că acest for parlamentar „este expresia voinţei ferme a poporului român de a-şi înfăptui un stat cu adevărat democratic prin alcătuirea unor aşezăminte democratice fără de care nici progresul nu este cu putinţă, nici existenţa

României nu ar fi asigurată în mijlocul celorlalte state democratice”.

În aceiaşi zi de 28 noiembrie, guvernul condus de generalul Arthur Văitoianu, a cărui misiune principală de a organiza primele alegeri parlamentare după Marea Unire fusese îndeplinită, şi-a prezentat demisia.

Noul guvern, format de coaliţia „Blocului parlamentar”, îl va avea ca premier pe Alexandru Vaida-Voevod, numit în această funcţie chiar în ziua 1 decem-brie 1919, adică exact la împlinirea primului an de la Marea Unire.

Reuniunea aleşilor din primul parlament al României Mari a fost caracterizată şi printr-o unitate de păreri şi convingeri asupra noului drum de urmat de către naţiunea română în favoarea consolidării şi conservării Marii Uniri.

Contribuţii editoriale: Pr. Liviu Nechita, consilier patriarhal cu o scurtă istorie a edificiului ce a adăpostit Adunarea Deputaţilor şi primul parlament al României Mari. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Interviul integral cu pr. Liviu Nechita, consilier patriarhal

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 20 noiembrie 2023 (integral)

Regia de montaj: Eugenia Ivanov şi Mădălina Niculae

Regia de emisie: Mirela Drăgan şi Denisa Colţea

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro