„Primele alegeri parlamentare în România Mare (noiembrie 1919)”

Odată cu adoptarea prin lege a votului universal în noiembrie 1918, desfăşurarea scrutinului electoral capătă dimensiuni şi amplitudini noi.

Alegerile au fost evidenţiate şi de existenţa unor promisiuni regale. Suveranul, Ferdinand I evocase în primăvara anului 1917 posibilitatea certă ca ţăranii să primească pământ, apoi cei care suferiseră de pe urma războiului să primească recompense financiare.

Votul universal era o schimbare majoră faţă de dreptul electiv anterior bazat pe avere şi poziţie socială care îngrădea în Vechiul Regat o participare deplină şi numeroasă. După noiembrie 1918, un mandat de deputat putea fi obţinut prin votul a 50 de mii de cetăţeni sau de 125 de ori mai mulţi comparativ cu anul 1914.

Parlamentul României Mari număra peste 550 de deputaţi şi 200 de senatori, printre aceştia din urmă aflându-se şi senatori de drept. Un Total de aproape 800 de parlamentari, destul de numeroasă alcătuirea, însă atât populaţia, cât şi teritoriul ţării după unirea provinciilor româneşti cu Vechiul regat, se dublaseră.

Câteva caracteristici ale scutinului electoral desfăşurat în 2-4 noiembrie pentru Adunarea Deputaţilor şi 7-9 noiembrie 1919 pentru Senat, alegeri amânate din considerente obiective de şase ori:

• vot universal cu bază largă de reprezentare a electoratului (Bărbaţii aveau drept de vot odată cu împlinirea vârstei de 21 de ani. Femeile nu votau)

• au fost singurele alegeri parlamentare care n-au fost câştigate de guvernul organizator. Celelalte scrutinuri au respectat regula nescrisă.

• aceste alegeri au avut rata cea mai mică de abuzuri, influenţări şi incidente de vot.

• alegerile s-au desfăşurat după trei legislaţii diferite: în Vechiul regat, Basarabia şi Transilvania.

- distribuirea mandatelor ca şi mecanismul de vot a fost mult prea complicat pentru alegătorul de rând, neobişnuit cu sistemul.

- ţărăniştii lui Ion Mihalache au câştigat detaşat, ca de altfel şi Partidul Naţional din Transilvania, tot un partid care-şi avea bazinul de vot în lumea rurală. Peste numai şapte ani, cele două partide vor fuziona, rezultând PNŢ.

• alegătorul de rând a putut vota în cunoştinţă de cauză şi a reuşit să trimită în Parlamentul României Mari şi deputaţi din rândurile lor.

Regia de montaj: Corina Andriţoiu şi Monalisa Leonte

Regia de emisie: Izabel Jerdea şi Valentin Ciobanu

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 2 martie 2020 (integral: 34' 39'')

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.