„Povestea unei enciclopedii”

A spune că realizarea, întocmirea unei enciclopedii e o acţiune uşoară, simplă, la îndemână ar fi la fel de neadevărat precum ne arată logica enunţului şi semantica termenului.

Iată că avem un nou instrument de lucru. O constatare care îi bucură pe istorici, pe cercetători dar şi partea publicului care e mai mult decât entuziastă şi doritoare de mijloace care să-i satisfacă pasiunea pentru istoria naţională.

Apărută la Editura Univers Enciclopedic Gold şi Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Bucureşti, 2022 (1661 pag. format A4)

Enciclopedia „Centenarul războiului de întregire şi al Marii Uniri”, din care am primit exemplarul de semnal, însumează o bibliografie vastăpe măsură a cărţilor, studiilor, articolelor şi a manifestărilor ştiinţifice dedicate evenimentului Marii Uniri precum şi monumentele, însemnările, medaliile comemorative realizate în perioada 2014 – 2020.

Pentru realizarea Enciclopediei au colaborat 21 instituţii ale statului român şi peste 60 istorici, istoriografi din toate zonele geografice ale ţării.

Autorii care au triat şi sistematizat materialul bibiografic, în număr de opt reprezentând regiunile istorice ale României dintr-un alt format politic şi geografic sunt într-o ordine alfabetică:

Vasile Ceobanu (Sibiu, Braşov, Mureş, Alba)

Bogdan Ceobanu (Moldova – Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vrancea şi Galaţi)

Valentin Ciorbea (Muntenia şi Dobrogea)

Mihai Drecin (Bihor, Maramureş, Satu Mare, Cluj, Sălaj)

Ion Giurcă (Bucureşti şi Oltenia)

Corneliu Pădurean (Arad, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş)

Anatol Petrencu – Republica Moldova şi Bucovina de Nord)

Ion I. Solcanu (Covasna, Harghita plus activitatea de coordonare)

După anul 1920, timp de mai bine de două decenii nu s-a încumetat nimeni să ducă la bun sfârşit o astfel de lucrare monumentală cu toate că încercări au fost. Negreşit, această operă nu poate fi făcută de o singură persoană şi mai cere în plus şi cheltuieli destul de piperate.

O primă tentativă de colectare la un loc a tuturor elementelor bibliografice, (a cărţilor, studiilor, publicaţiilor referitoare la 1918) a avut loc în 1940.

După război, activitatea de inventariere a tuturor titlurilor şi a lucrărilor a revenit Institutului de istorie a C.C. al P.C.R. şi Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti care au reuşit editarea în 1969 la o jumătate de secol de la evenimente a contribuţiilor bibliografice privind Unirea Transilvaniei cu România, semnate de Constantin Nuţu şi Mircea Tomescu. Au mai fost şi alte încercări în 1968, 1970, 1975.

Ultima încercare a rezultat o încorporare parţială a fost în 2018 cu titlurile din mass-media: „Ziarele româneşti despre Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei”, vol. I – V.

Actuala Enciclopedie, s-a bizuit totuşi şi pe încercările anterioare luând în seamă cam tot ceea ce s-a încercat şi întreprins până la aceasta.

Lucrarea cumulează informaţii bibliografice din toate straturile sociale şi consemnează izvoare şi surse documentare din cele mai diferite oferindu-i o vastă densitate pentru un cercetător sau simplu cititor.

Principalul avantaj vorbind în termeni practici este că pe baza acestei enciclopedii se poate realiza mult mai uşor un acces sigur şi repertoriat la surse pentru elaborarea diverselor intenţii de comunicare publică venită din lumea istoricilor. Fie că vorbim de dizertaţii, fie de comunicări ştiinţifice ori de volume mai consistente ce tratează subiectele enciclopediei.

Prefaţa, studiile introductive ale celor trei părţi, dar şi unele părţi destul de generoase apar şi în limbi de circulaţie internaţională: franceză, engleză şi germană. Un detaliu care poate fi luat în calcul de străinii care doresc să ne cunoască evenimentele definitorii ale modernizării statului român.

Cel care a propus şi a tot încurajat colaboratorii pentru reuşita încercării este dl. prof. univ. dr. Ion Solcanu, de la Universitatea „A.I. Cuza” din Iaşi, capitală a României în cei mai grei ani ai Marelui Război: 1916-1918.

Domnia sa este cunoscut şi pentru: „Artă şi societate romanească”, 2012; „Şcoala românească în judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail pe durata reîntrupării la Principatele Romane, 1857-1878”, 2013; „Ioan Hudiţă”, 2015; „Un erou din Războiul de Întregire a României, Regimentul 9 Vânători”, 2018, aceasta din urmă onorată cu Marele Premiu comandor „Virgil Alexandru Dragalina” al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, ediţia a V-a, 2018.

Această iniţiativă aproape singulară a beneficiat de suportul financiar al companiei „Dedeman, respectiv a patronilor acesteia, domnii Dragoş şi Adrian Pavăl

Enciclopedia va lua calea bibliotecilor academice şi universitare, a celor din şcoli, către municipalităţi, dar şi în oraşe mai mici, spre ambasadele României în străinătate, dar şi pentru marele public ori pasionaţi de istorie şi cele două evenimente.

Mai multe detalii, altele decât cele prezentate de invitaţii ediţiei puteţi consulta la următoarea adresă: https://www.enciclopedie-centenar-2014-2020.ro

AUDIO: emisiunea „Istorica” din 25 martie 2024 (integral)

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Georgeta Ruse

Regia de emisie: Cornel Moroianu şi Izabel Jerdea

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321