Portret de erou. Ecaterina Teodoroiu

Eroii ca şi jerfele lor aparţin poporului din care provin. Şi nu pot fi confiscate de personaje sau grupuri politice ori ideologice.

Imaginea Ecaterinei Teodoroiu a fost venerată între cele două războaie. Această imagine se identifica cu sacrificiul unei naţiuni ajunsă la apogeul măreţiei sale, trecută printr-un cumplit război de reîntregire, în care n-au lipsit doverile de patriotism şi dragoste de ţară, chiar dacă urmaşilor de astăzi, acestea li se par cuvinte sau definiţii puţin cunoscute sau dacă mai reverberează la auzul lor.

Fiecare timp istoric are propria sa amprentă. Ecaterina Teodoroiu îl poartă pe al său, însă în aceiaşi măsură îi suntem şi datori pentru onorarea faptelor sale, fapte ce s-au înscris în mod real în istorie şi nu sunt rezultatul unei închipuiri.

Sunt în viaţă aproape două generaţii care n-au cunoscut războiul şi în consecinţă e mult mai dificil de a le cere acestora să cinstească faptele înaintaşilor lor. Însă nu constituie defel o circumstanţă atenuantă, forţând puţin termenul.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 13 ianuarie 2014:

Ecaterina Teodoroiu s-a născut pe 14 ianuarie 1894 în satul Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu și a decedat pe 22 august 1917, eroic pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti.

A fost primul grad de sublocotenent român deţinut de o femeie.

Educaţia sa a fost împlinită după şcoala primară de urmarea cursurilor de la şcoala româno-germană din Târgu Jiu şi ciclul liceeal, la Bucureşti. O performanţă nu pentru că era fată, ci pentru că puţini ajungeau la o astfel de performanţă, cel puţin cei plecaţi din mediul său, în epocă.

În paralel, Ecaterina Teodoroiu sau după numele real Cătălina Vasile Toderoiu, a urmat cursurile unei şcoli de infirmiere.

De asemenea a avut o prezenţă activă în rândurile cohortelor „Păstorul Bucur” şi „Domnul Tudor” – celule ale Cercetăşiei.

Desigur că dacă n-ar fi fost războiul, Ecaterina Teodoroiu ar fi urmat un alt drum, ar fi supravieţuit într-o funcţiune civilă ca oricare alt conaţional.

August 1916 o găseşte ca membră a Cercetăşiei - la declararea războiului pentru România, toţi cercetaşii aveau funcţiune auxiliară pe lângă Armată – şi infirmieră la spitalul din Târgu Jiu.

În luptele de la Filiaşi şi Târgu Jiu, Ecaterina Teodoroiu a fost remarcată în mai multe rapoarte militare.

Rănită în două rânduri, prizonieră – datorită prezenţei de spirit, cu un revolver ascuns, Ecaterina Teodoroiu îşi împuşcă santinela germană şi se eliberează, alături de comandantul plutonului şi parte din camarazii săi, capturaţi – apoi este evacuată alături de părţi ale Armatei Române în retragere, la Iaşi.

După perioada de refacere cere cu insistenţă revenirea pe front, însă este temporizată de eforturile de pregătire ale Armatei pentru susţinerea celei de-a doua campanii – cea din Modova, anului 1917.

Trebuie adăugat că, faptele sale de vitejie pe câmpul de luptă au fost răsplătite în două rânduri, fiind decorată cu „Virtutea Militară”, clasa a II-a şi înaintată la gradul de sublocotenent onorific cu solda de 400 de lei pe lună.

Propunerea spre decorare şi avansare a beneficiat în urma rapoartelor superiorilor săi şi de atenţia Casei regale, a celor doi Suverani, Ferdinand I şi Regina Maria, foarte mişcată de faptele Ecaterinei Teodoroiu.

Ecaterina Teodoroiu nu a fost însă scutită de neînţelegerea din jur a unor bărbaţi şi a fost subiectul unei anchete ce privea relaţia sa cu sublocotenentul George Mănoiu, fiind acuzată că avea în cadrul Armatei o ţinută nedemnă de haina militară.

Rezultatele anchetei au exonerat-o pe Ecaterina Teodoroiu, nevinovăţia sa fiind probată cu documente.

În încleştarea cu inamicul, de la Dealul Secului, lângă Focşani – trecuse de miezul lunii august 1917 – parte a luptelor intense de la Mărăşeşti, pe fondul respingerii unui contra-atac, Ecaterina Teodoroiu este împuşcată mortal , în inimă cu două gloanţe de mitralieră.

La 24 august 1917 este citată cu ordin de zi pe regiment pentru faptele sale, inmormântată cu onoruri în apropiere, ca mai târziu , în 1921 , osemintele să-i fie mutate la Târgu Jiu, în faţa sediului Primăriei. Locul este marcat de prezenţa unui cenotaf realizat în anul 1934 de Miliţa Petraşcu.

Cultul eroilor din Primul Război Mondial o aminteşte pe Ecaterina Teodoroiu, alături de alte femei – e drept puţine – ca pildă de devotament şi vitejie în slujba apărării patriei. Nume de străzi sau monumente funerare au fost dezvelite în mai multe localităţi din ţară, după încheierea războiului.

Contribuţii editoriale : doamna Sabina Lupu, stră-nepoată a eroinei, ghidul nostru la Casa memorială dedicată din Târgu Jiu. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa: www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa: http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.