„Pledoarie pentru Marea Unire”

Pizmaşii, rău-voitorii, intriganţii au susţinut chiar de la momentul naşterii sale că România Mare este în mare parte rodul unui noroc porcesc. Pentru a vedea în viitor, trebuie să ne întoarcem în trecut.

Încă din anul 1908, Ionel Brătianu prefigura planul politic pentru acţiune în favoarea unirii teritoriilor locuite de români din monarhia austro-ungară.

Reformele preconizate: agrară şi electorală veneau ca o întărire a statului pentru a suporta şocul reunificării dar şi pentru a putea face o ofertă completă.

Sigur, nu e de neglijat întorsăturile provocate de Marele Război, în care prăbuşirea Imperiului Ţarist a căzut ca un trăznet, punându-i în dificultate pe Aliaţi, inclusiv România angajată în război tocmai pe garanţiile care ne veneau din proximitatea teritorială cea mai avansată.

N-am putea afirma concluziv că norocul a fost de partea României, ci mai degrabă erorile făcute de adversari au ajutat priceperea şi curajul unor oameni de stat şi politici să atingă obiectivele proprii care erau şi ale ţării.

Fraţii Brătianu, regele Ferdinand, regina Maria, Nicolae Iorga, Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, I. Gh. Duca reprezentând Vechiul Regat, Ion Nistor, Daniel Ciugureanu, Ion Inculeţ, Arthur Văitoianu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida Voevod, Iancu Flondor, Ştefan Ciceo-Pop, Iuliu Maniu din provinciile reunite au făcut parte alături de Miron Cristea şi Iuliu Hossu din grupul unionist cel mai consecvent şi despre care se poate spune că a constituit motorul acestui proiect politic căruia îi datorăm şi astăzi cea mai sinceră recunoştinţă.

Chiar dacă rolul lor a fost perceput contrar intereselor unioniste, susţinând o altă direcţie politică şi alte viziuni cu privire la România Mare nu putem trece cu vederea influenţa şi argumentaţia unor oameni politici la fel de destoinici ca PP Carp, Titu Maiorescu şi nu în ultimul rând Alexandru Marghiloman cu un rol important în discuţiile privind unirea Basarabiei cu România, rol de reconsiderat prin prisma cercetării arhivistice avansate.

Dificultăţilor întâmpinate pe parcursul campaniilor din anul 1916, a ocupaţiei a trei sferturi din ţară, a epidemiei de tifos, a păcii separate cu Puterile Centrale şi mai greu le-a fost acestor artizani ai Marii Uniri recunoaşterea noastră ca aliaţi de nădejde în Marele Război şi încuvinţarea sau realizarea promisiunilor teritoriale făcute înainte de angajarea noastră în conflict.

Programul de reconstrucţie politică a Europei prezentat de preşedintele american W. Wilson a fost potrivit intereselor românilor din imperiile aflate în dezintegrare, însă comportamentul delegaţiei americane la Conferinţa de pace de la Paris faţă de România a fost diferit. Mari greutăţi am întâmpinat şi din partea Aliaţilor europeni: Franţa şi Marea Britanie.

În acest moment intervine clarviziunea şi hotărârea, intransigenţa arătate de Ionel Brătianu care a rezistat atacurilor concentrice din partea Marilor Puteri.

Chiar dacă a fost obligat să demisioneze din fruntea delegaţiei noastre, ceilalţi oameni politici români au reuşit să obţină satisfacţie în faţa Consiliului Suprem Aliat.

Cu Rusia Sovietică relaţiile au fost încordate încă de la început. La 13/26 ianuarie 1918, ţara vecină rupea relaţiile cu România, disputa fiind legată de prezenţa militară românească în Basarabia şi intenţia de a exporta bolşevismul la noi.

Dacă Polonia a fost ţara care a zăgăzuit expansiunea Rusiei Sovietice prin nord-vest a bolşevismului către inima Europei, România a procedat identic în 1919, opunându-se aceleaşi tendinţe în faţa Republicii Sfaturilor din Ungaria.

Pentru noi, starea de război s-a încheiat în martie 1920, demobilizarea s-a făcut în august şi a fost nevoie ca Marea Unire să fie apărată militar, pe calea armelor, obţinând recunoaşterea acestui extraordinar act politic al reunificării.

Marea Unire avea neapărată nevoie de consolidare, abia de-aici înainte urma un povârniş şi mai înalt şi greu de trecut.

Bibliografia Centenarului Marii Uniri: http://www.tipomoldova.ro/carti/colectia-centenar

Regia de montaj: Carmen Nicolau şi Elena Batală

Regia de emisie: Mirela Drăgan şi Victor Mihăescu

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 2 decembrie 2019

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.