Petrecerea Sărbătorilor de Iarnă în oraşe, sec. XIX - XX
Invitaţi: Emanuel Bădescu, cercetător Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Romane Dan Dumitru Iacob, cercetător la Institutul de Cercetări socio-umane şi profesor asociat la Universitatea “Lucian Blaga”, ambele din Sibiu.
Articol de George Popescu, 13 Decembrie 2011, 10:27
Către sfârşitul secolului al XVIII-lea, cu ceva timp după Reformă, viaţa oraşelor în devenire capătă o altă imagine în timpul sărbătorilor de iarnă. În Europa Apuseană. La noi, peste 50 de ani mai târziu, apare şi bradul de Crăciun ca ornament central al sărbătorii, obiceiul darurilor către apropiaţi şi cunoscuţi, serile dansante, balurile, agapele, pentru cei din “lumea bună”, ori jocurile populare în translaţie de la sat la oraş prin crâşme şi bodegi, în locurite populate cu muncitori, mici negustori sau funcţionari, pentru cealaltă parte de “lume”.
Copiii sunt principalii beneficiari ai sosirii lui Moş Crăciun pentru a primi daruri, în schimbul dovezilor de cuminţenie şi efort, iar pentru părinţi e vremea investiţiilor, a schimbării hainelor pentru odrasle, aşa după cum şi anul se înnoieşte.
În ciuda iuţelii cu care statul capătă contururi laice cât mai mari şi mai precise, obiceiurile religioase nu sunt date uitării, continuând să fie întâlnite chiar şi la oraş, însă la marginile sale şi mai puţin în centru.
Sărbătorile de iarnă se diferenţiază în funcţie de poziţia socială, însă fiecare, fie că este bogat sau sărac, reuşeşte să-şi satisfacă un anume confort şi pace socială.
Momentele festive în afară de proximitatea religioasă marcantă în epocă sunt întregite de forme diferite de exprimare la oraş, cu libertăţi gastronomice şi plăceri trecătoare.
AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 12 decembrie 2011:
Ţările Române, Principatele Unite şi apoi România mică şi mare păşesc în tempoul cunoscut spre urbanizarea, cu nuanţe comerciale a sărbătorilor de iarnă.
Apare şi Revelionul, noaptea dintre ani, un alt element apusean care pătrunde cu timpul şi în spaţiul conservator-arhaic al satului românesc, în aceiaşi cadenţă a timpului.
Detaliile, elementele picantereşti, cât şi cauzele care produc astfel de efecte sunt studiate şi explicate atent în această ediţie de către invitaţii noştri.
Contribuţii editoriale : “Sărbătoarea Crăciunului şi cele de după Anul Nou la ţară”. Un interviu de Mirela Băzăvan cu doamna Laura Jiga Iliescu, cercetător la Institutul de etnografie şi folclor “Constantin Brăiloiu” din Bucureşti.
Ilustraţie muzicală : “Pluguşorul” interpretat de ţărani autentici din comuna Fundu Moldovei, Bucovina. Înregistrare din anul 1956.
Cristian Vasile, un reputat interpret al anilor 30-40 ai secolului trecut cu piesa “Păpuşica mea”.
Consultant ştiinţific : drd. Olga Sandu
Ne puteţi scrie pe adresa : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la : www.romania-actualităţi.ro
Următoarea ediţie a emisiunii Istorica va fi difuzată luni 9 ianuarie 2012.
Colaboratorilor şi ascultătorilor noştri le dorim un Crăciun şi An Nou după măsură, sănătate şi pace-n suflet !