„Pagini din istoria fotbalului românesc la Campionatul European”

Naţionala de fotbal a României adună până în prezent şase participări la turneele finale ale Campionatelor Europene de Fotbal, prin calificările obţinute la ediţiile din Franţa 1984, Anglia 1996, Belgia-Olanda 2000, Austria-Elveţia 2008, din nou în Franţa în 2016, iar acum în Germania – 2024.

Până în 1984, selecţionata României a fost aproape de a obţine biletele către turneele finale, însă abia în 1984, Mircea Lucescu a calificat reprezentativa “tricoloră” la Europeanul Francez.

La chiar prima ediţie a Campionatului European disputată în Franţa, România a avut un parcurs extrem de dificil, ratând calificarea în detrimentul puternicei naţionale a Cehoslovaciei, cea care avea să obţină medaliile de bronz.

Deşi a eliminat în mod surprinzător Turcia după o dublă manşă (3-0 la Bucureşti şi 0-2 la Istanbul), România n-a putut ţine piept redutabilei echipe pregătite la acea vreme de Rudolf Vytlacil.

Cehslovacia a câştigat la Bucureşti cu 2-0 şi s-a impus şi în returul de la Bratislava cu 3-0, Bubnik şi Bunernik retezând orice speranţă a tricolorilor de a prinde primele patru echipe, care urmau să facă deplasarea în Franţa.

Patru ani mai târziu, “tricolorii” aveau să se încline în fata Spaniei, ţara gazdă a turneului final din 1964. Ibericii au administrat romanilor un sec 6-0 la Madrid, astfel că returul de la Bucureşti, practic n-a mai contat. Cu toate acestea, România a obţinut o frumoasă victorie de palmares, 3-1 după un meci excelent făcut de Tătaru şi Gheorghe Constantin.

Nici la ediţia din Italia 1968 România n-a reuşit să obţină calificarea. Deşi a contat pe liderii generaţiei din acea vreme, Virgil Dridea, Mircea Lucescu, Nicolae Dobrin sau Ion Ionescu, România n-a avut constanţa necesară pentru o campanie perfectă.

Plasată într-o rundă preliminară cu 31 de echipe menită să califice doar patru dintre ele la turneul final după o serie de meciuri eliminatorii, România n-a putut trece nici măcar de prima fază a grupelor, unde după şase jocuri s-a clasat în spatele Italiei.

“Tricolorii” au obţinut în acea campanie de calificare victorii concludente în fata Elveţiei (4-2 la Bucureşti) şi Ciprului (5-1 la Nicosia, respectiv 7-0 la Bucureşti), dar au pierdut ambele meciuri cu favorita grupei, Italia (0-1 la Bucureşti şi 1-3 la Napoli) şi au fost zdrobiţi în returul cu Elveţia de la Zurich (1-7 pe Hardturm Stadion).

Patru ani mai târziu, România a fost mult mai aproape de prezenţa la Europeanul Belgian. De această dată, generaţia lui Dobrin, Dembrovschi, Iordănescu sau Lupescu, având experienţa Mondialului Mexican în spate, a reuşit să câştige grupa preliminară în faţa Ţării Galilor, Finlandei şi Cehoslovaciei.

Cu un golaveraj mai bun decât Cehoslovacia (pe care a învins-o la Bucureşti cu 2-1 după ce pierduse meciul tur cu 0-1), selecţionata României a făcut pasul spre faza următoare, eliminatorie.

Aici, tricolorii au fost „blocaţi” de Ungaria. A fost nevoie însă de o rejucare, după ce primele două meciuri se terminaseră nedecis (1-1 la Budapesta şi 2-2 la Bucureşti). Pe teren neutru, la Belgrad, în faţa unui public care a susţinut România, golul lui Szoke din minutul 90 a eliminat selecţionata română din cursa pentru turneul final din Belgia.

Nici la turneele finale din Iugoslavia 1976, respectiv Italia 1980, „tricolorii” n-au avut mai mult noroc.

În preliminariile pentru Europeanul din 1976, România n-a ieşit din prima grupă preliminară, fiind devansată de Spania.

La turneul final din 1980, primul la care au participat 8 echipe, România a fost eliminata de Spania, care a câştigat grupa a 3-a preliminară cu 9 puncte, unul mai mult decât Iugoslavia şi trei mai multe decât România.

Prima participare a românilor la un turneu final de Campionat European a fost adusă de Mircea Lucescu în calitate de selecţioner al unei generaţii care cuprindea fotbalişti ca Iorgulescu, Boloni, Ştefănescu, Cămătaru, Coraş sau Romulus Gabor.

România a câştigat grupa preliminară cu Suedia, Cehoslovacia, Italia şi Cipru, deşi pornea cu şansa a treia. De reţinut că naţionala română n-a pierdut în faţa campioanei mondiale, Italia niciunul dintre cele două jocuri, ba chiar a câştigat meciul retur de la Bucureşti cu 1-0.

La turneul final din Franţa, „tricolorii” au avut ghinion. Duelul cu Spania, Germania de Vest şi Portugalia s-a dovedit a fi mult prea dificil, iar România, deşi a pornit cu dreptul (1-1 cu Spania) a pierdut jocurile cu Germania de Vest şi Portugalia şi s-a clasat pe ultimul loc în grupă.

Au urmat apoi 12 ani de aşteptare până la următorul turneu final, pentru că România n-a reuşit să se califice nici la următorul Campionat European din Germania şi nici la cel din Suedia 1992.

Cu toate că în acest timp ţara noastră s-a confruntat cu uriaşe probleme politice după revoluţia din 1989 şi căderea regimului comunist, tricolorii au reuşit să se califice la Cupa Mondială din Italia 1990, însă generaţia lui Hagi a ratat la mustaţă prezenţa la Euro 1988 (din nou în faţa Spaniei), respectiv Euro 1992 (clasându-se în spatele Scoţiei şi Elveţiei. Cu cea din urmă a pierdut locul din cauza unui golaveraj negativ).

Numirea lui Anghel Iordănescu în funcţia de selecţioner a avut însă un efect extraordinar.

Contând pe aportul „generaţiei de aur” a fotbalului românesc condusă din teren de legendarul Gheorghe Hagi, Iordănescu a dus România la Mondialul din Statele Unite şi mai apoi la Campionatul European din Anglia 1996.

Chiar dacă a avut o grupă foarte dificilă în preliminarii, România a depăşit Franţa, Slovacia, Polonia şi Israel şi s-a calificat la Europeanul organizat în Albion.

Sorţii n-au ţinut însă partea „tricolorilor” şi au „aruncat” echipa României într-o grupă de foc contra Franţei, Spaniei şi Bulgariei.

România n-a obţinut niciun punct în Grupa B, pierzând toate meciurile (0-1 cu Bulgaria, 0-1 cu Franţa şi 1-2 cu Spania).

Patru ani mai târziu însă, România prindea trenul care ducea în Olanda şi Belgia pentru turneul final din 2000.

Primul turneu final din istorie organizat în parteneriat de două ţări vecine a adus României şi cea mai mare performanţă la Campionatul European.

Cu Hagi în teren şi Victor Piţurcă pe banca tehnică, România a câştigat grupa preliminară fără înfrângere devansând Portugalia, Slovacia sau Ungaria, însă a mers la turneul final cu un alt selecţioner, veteranul Emerich Jenei.

Deşi grupa a semănat teribil cu “grupa de foc” de la Europeanul din 1984, România a reuşit marea surpriză şi a eliminat Anglia şi Germania, calificându-se în sferturi alături de Portugalia.

Partida contra Angliei a rămas una memorabilă, „tricolorii” răsturnând după pauză avantajul englezilor şi calificându-se pentru sfertul cu Italia.

Din păcate, România a ratat semifinala cu Olanda, întrucât Totti şi Inzaghi au marcat pentru italieni şi au calificat „Squadra azzurra” în faza următoare, la capătul unui meci în care Hagi a fost eliminat.

Cu Iordănescu instalat din nou în funcţia de selecţioner, România n-a reuşit să treacă de Danemarca şi Norvegia în cursa pentru Portugalia 2004, clasându-se pe locul trei în Grupa B a preliminariilor.

Rotaţia cu Victor Piţurcă a funcţionat din nou patru ani mai târziu, când România a câştigat grupa preliminară cu Olanda, Bulgaria, Belarus, Albania, Slovenia şi Luxemburg şi s-a calificat la turneul final din Austria şi Elveţia 2008.

Însă din nou sorţii au fost nefavorabili cu selecţionata tricoloră: adversarii din grupă, Olanda, Italia şi Franţa trezeau fiori în orice alt rival.

România a jucat însă bine spre foarte bine la Europeanul organizat în comun de Austria şi Elveţia, dar a pierdut chiar meciul decisiv cu o reprezentativă a Olandei deja calificată în faza următoare.

În preliminariile pentru Euro 2012 a terminat în spatele Franţei şi Bosniei-Herţegovina şi a ratat participarea la turneul final din Ucraina şi Polonia.

Fără a avea o grupă foarte puternică, dar cu adversari precum Ungaria, Grecia sau Irlanda de Nord, România a terminat campania de calificare neînvinsă și fără gol primit în deplasare. Acesta se întâmpla înainte de 2016.

România a făcut parte din grupa F a preliminariilor alături de Irlanda de Nord, Ungaria, Finlanda, Insulele Feroe și Grecia. România a terminat grupa pe locul 2, în spatele Irlandei de Nord și în fața Ungariei. Tricolorii au strâns 20 de puncte în 10 meciuri (5 victorii, 5 egaluri) și au obținut calificarea în ultima partidă, în deplasare cu Feroe.

România a jucat meciul de deschidere la Euro 2016 în companiei țării gazdă, Franța. Tricolorii au făcut un meci solid surprinzându-i pe francezi, care erau mari favoriți înainte de meci. Am pierdut cu un scor strâns 2-1. Al doilea meci cu Elveţia a fost o remiză: 1-1, însă în al treila cu Albania, l-am pierdut la limită. Nu mai pierdusem cu naţionala Albaniei de 68 de ani.

Campionatul european de fotbal 2020 sau UEFA Euro 2020 s- desfăşurat de fapt anul următor din cauza restricţiilor impuse de organizatori, epidemia de Covid19. Turneul s-a desfăşurat pe 13 stadioane oraşe din Europa, printre care şi la Bucureşti, însă atât. Tricolorii au ratat calificarea la acest turneu final câştigat de echipa Italiei.

Vineri, 14 iunie 2024 începe în Germania a 17-a ediţiei a Campionatului european de fotbal. De această dată, echipa noastră se regăseşte printre cele calificate, jucând în grupă cu Ucraina, Belgia şi Slovacia.

Secvențe din Arhivele Radio România:

a. fragment cu Ion Ghițulescu, comentariu de la partida Italia-România, transmisie în direct, 26 noiembrie 1966, Napoli /1'05''

b. fragment din emisiunea de sport de după transmisia partidei România-Portugalia, Bucureşti, 8 septembrie 1999. Comentatori: Octavian Vintilă şi Radu Antofi din studio, Coca Cozma Teoharie de la stadionul Ghencea/1'20''

Contribuţii editoriale: dl. Nicolae Secoşan, comentator cunoscut şi jurnalist sportiv al Radiodifuziunii rememorează câteva momente de glorie ale echipei naţionale. Un interviu de Mirela Băzăvan

Regia de montaj: Alina Iaurum şi Florina Neda

Regia de emisie: Paula Vasile şi Costin Iorgulescu

AUDIO: emisiunea Istorica”, ediţia din 10 iunie 2024 (integral)

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.05 – 02.30.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro