Opinia publică şi Războiul reîntregirii. Primele luni

„ E adevărat că, atunci când am intrat în acţiune, cunoşteam inferioritatea noastră în ceea ce priveşte aviaţia, făcusem mereu şi în timpul neutralităţii şi din momentul iscălirii tratatului, apel Aliaţilor să ne trimită de urgenţă avioanele trebuincioase.

Primisem nenumărate făgăduieli, dar atâta tot. Prin bombardarea îndrăzneaţă a Capitalei de către Zeppelin, eram de la început puşi în chip brutal în faţa dovezii a acestor lipsuri ale pregătirii noastre militare, ceea ce a contribuit a crea o atmosferă de demoralizare tocmai când era mai mare nevoie decât oricând de a menţine ridicat moralul ţării

A trebuit să treacă multe săptămâni şi să suferim multe bombardamente, pentru ca Aliaţii să ne pună în sfârşit la îndemână mijloacele unei apărări aeriene” - I.G. Duca – Amintiri politice, vol II. Credit: dacoromanica.ro

Opinia publică din Vechiul Regat avea într-o proporţe covârşitoare vederi pro-antantiste, intrarea în război alături de statele Antantei( Marea Britanie, Franţa, Rusia, Italia, Japonia şi SUA) pentru obiectivul politic principal, eliberarea Transilvaniei.

Opinia publică a avut o conotaţie aparte în epocă. Când ne referim la ea trebuie să considerăm voinţa exprimată în primul rând de ştiutorii de carte sau alfabetizaţi. În Vechiul Regat, procentul de neştiutori de carte trecea de 60 la sută

Să ne amintim că o propagare a mesajelor pro sau contra intrării în război se putea face numai prin ziare, telegrafic şi prin viu grai la adunări, conferinţe, întruniri. Lipsea radioul, pentru a nu mai vorbi de legături rapide aşa cum avem astăzi la dispoziţie.

Chiar şi aşa, opinia publică şi-a păstrat convingerea că trebuie să luptăm pentru cauza românilor din provinciile istorice aflate sub steag străin.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 5 septembrie 2016:

Pentru a căpăta răspunsuri la starea oscilantă a suportului popular pentru cauza naţională e nevoie de o cercetare mai adâncă cu instrumentele psihologiei colective şi sociologiei, o întreprindere care nu a suscitat suficient interes, nici astăzi la noi.

Cert este că înfrângerea de la Turtucaia – socotită şi un dezastru naţional – a contrabalansat starea morală a românilor din Vechiul Regat, aducând populaţia într-o stare de confuzie, chiar panică şi teamă.

Referitor la înfrângerea de la Turtucaia, explicaţiile au fost date şi converg fără tăgadă că în afara erorilor umane ale unor comandanţi militari români de pe teren, a unei dotări insuficiente în tehnică militară, responsabilitatea în cea mai mare parte a aparţinut Aliaţilor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile din Convenţia politică şi militară semnată la 4/17 august 1916.

Un rol determinant l-a avut Rusia Imperială care a întârziat strategic alimentarea liniilor cu militarii promişi, cât şi întârzierea cu care au livrat armament şi tehnică, alteori l-au oprit pentru propriile necesităţi, sosite din Franţa, via ruta arctică.

De altfel, după război, responsabilii politici şi militari ai Antantei au recunoscut erorile lor în relaţia cu România, precizând că „românii au făcut tot ceea ce era posibil pe front şi acasă pentru cauza noastră”

Declararea stării de război şi desfăşurarea operaţiunilor militare pe teren a schimbat felul de viaţă al românilor. Regimul circulaţiei s-a înăsprit, economia făcea eforturi să se adapteze de la profilul de pace la război, au apărut interdicţiile. Viaţa culturală şi divertismentul au dispărut din agenda orăşenilor, cîrciumile şi restaurantele luxoase au fost închise, deopotrivă, a apărut cenzura pentru ziare şi întruniri publice, rechiziţii de automobile şi trăsuri, de cai şi animale de şeptel. Resursele au fost îndreptate către efortul de război.

Crucea Roşie şi societăţi particulare de binefacere au început colecta de efecte reformate (cămăşi, izmene, încălţăminte, pânzeturi, medicamente) necesare îngrijirii răniţilor care începuseră să vină de pe front.

În această împrejurare a probat şi capacitatea de intervenţie a personalului sanitar, însă capacităţile de cazare s-au dovedit insuficiente pe tot parcursul campaniei noastre.

Medicii şi surorile, infiermierele au făcut eforturi de multe ori peste puterea lor salvând vieţi omeneşti, în condiţii precare de dotare şi aprovizionare cu tehnică medicală.

La acestea s-a adăugat după octombrie-noiembrie, apariţia unei epidemii de tifos exantematic foarte violentă care secera vieţile mai rapid decât o făceau mitralierele germane.

Ar fi necinstit dacă nu am insista că şi pe Frontul de Vest, ori în Galiţia sau în Macedonia s-au consumat aceleaşi situaţii descurajante şi dificile.Mai mult, pe aceste fronturi pierderile au fost aproape de neimaginat. Războiul are legile sale , diferite de cele din timp de pace.

Contribuţii editoriale : dl. dr. Corneliu Andonie, istoric, Muzeul Militar Naţional despre ravagiile epidemiei de tifos exantematic. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Alexandru Balaban

Regia de emisie : Izabel Jerdea şi Ileana Băjenaru

Galerie foto:

Bucureşti în timp de pace I Credit: http://altmarius.ning.com/

Bucureşti pe timp de pace II. Credit: http://altmarius.ning.com/

comunicat oficial al autorităţilor militare. Credit:http://www.marelerazboi.ro

de pe front. Credit:http://www.marelerazboi.ro/ şi dr. Corneliu Andonie, Muzeul Militar Naţional

Regina Maria îi citeşte unui rănit . Credit : http://www.marelerazboi.ro/ şi dr. Corneliu Andonie, Muzeul Militar Naţional

răniţi şi infirmiere într-un spital de campanie. Credit: http://www.marelerazboi.ro/ şi dr. Corneliu Andonie, Muzeul Militar Naţional

primul ajutor pe front. Pansarea răniţilor. Credit: http://www.marelerazboi.ro/ şi dr. Corneliu Andonie, Muzeul Militar Naţional

post de prim-ajutor pe Valea caşinului. Credit:http://www.marelerazboi.ro/ şi dr. Corneliu Andonie, Muzeul Militar Naţional

dintr-un spital de campanie. Credit: dr. Corneliu Andonie, Muzeul Militar Naţional

Crucea Roșie (grup de medici militari români, între care și dr. Ioan Cantacuzino, marcat cu X). Credit:http://www.marelerazboi.ro

ravagiile tifosului exantematic. Spitalul din Dorohoi. Credit: dr. Corneliu Andonie, Muzeul naţional Militar

Colette Lahovary, soră de caritate. Credit: http://www.marelerazboi.ro

Regina Maria şi gen. Traian Moşoiu la un spital de campanie. Credit:http://www.marelerazboi.ro

adresă pentru automobilele sanitare. Credit:http://www.marelerazboi.ro

bilet de circulaţie a persoanelor. Credit: http://www.marelerazboi.ro

coperta unei cuvântări a profesorului Nicolae Iorga. Credit:http://www.marelerazboi.ro

refugiaţi români. Credit: www.marelerazboi.ro

reacţii după război la D.D. Pătrăşcanu. credit:http://www.marelerazboi.ro

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro