„Operaţiunea 60 000”

Operaţiunea „60.000” este de fapt numele de cod dat de Comandamentul

român evacuării pe mare a trupelor sale, în cadrul retragerii germano-române din Crimeea (11 aprilie -13 mai 1944)

Numele de cod se referă la cei 65.000 de militari români care se aflau în Peninsula Crimeea, în compunerea Armatei 17 germane, la data începerii operaţiunii de evacuare.

La 9 aprilie 1944 sovieticii au declanșat ofensiva de recucerire a Crimeii, lovind Armata 17 germană, (compusă din 5 divizii germane și 7 divizii române), care s-a retras spre Sevastopol.

Imediat a fost pus în aplicare planul de evacuare (Acţiunea Adler), semnat de generalul de infanterie Allmendinger, comandantul Corpului 5 Armată german.

Planul cuprindea trei faze: a) alarmarea trupelor prin indicativul „Adler”

b) retragerea prin marșuri forţate din poziţiile de pe litoral spre Sevastopol;

c ) apărarea Sevastopolului, până la executarea transportului pe Marea Neagră.

La acea dată, în peninsula Crimeea se găseau, ca forţe române, 65.083 oameni, din care 2 433 ofiţeri, 2.423 subofiţeri, 60.227 trupă, precum și 27.472 cai, 1.811 autovehicule, inclusiv motociclete, 7.650 trăsuri hipo, 206 tunuri, 293 tunuri antitanc, 12 tancuri.

Toate aceste forţe erau grupate în două comandamente de corp de armată (Corpul de Munte și Corpul de Cavalerie), care subordonau Diviziile 1, 2, 3 Munte, respectiv Diviziile 6, 9 Cavalerie, 10 și 19 Infanterie.

Datorită faptului că evacuarea pe uscat necesita 3-4 săptămâni, a fost planifi- cată și executată cea pe cale maritimă și aeriană, ce s-a dovedit justă și corectă. Această operaţie militară combinată aero-navală de evacuare a trupelor germano-română, a fost una din primele de acest gen la nivel mondial.

Operaţiunea maritimă de evacuare a trupelor din Crimeea s-a desfășurat în două etape.

În prima etapă (14-27 aprilie), transporturile s-au efectuat fără pierderi însemnate de nave și personal.

A doua etapă (1-13 mai) a fost caracterizată prin reacţia viguroasă a forţelor sovietice și s-au înregistrat pierderi importante în nave și personal. Pe durata întregii operaţii au fost organizate 90 de grupuri și convoaie escortate care au adus în ţară 120.853 de persoane și 22.548 tone armament, muniţie.

Pierderile de oameni în timpul transportului pe mare au reprezentat aproximativ 9-10%; pierderile de tonaj reprezintă 19.048 TRB (respectiv 32% din tonajul total al Axei existent in Marea Neagră).

În ce privește trupele romane, numărul efectivelor aduse in ţară a fost de 42.200 militari (3.056 pe calea aerului), respectiv 90% din efectivul existent în Crimeea la 11 aprilie 1944.

Trupele române salvate din Crimeea (totalizand efectivele a 4 divizii), introduse în refacere, la dispoziţia Marelui Cartier General au participat ulterior, după 23 august 1944 la luptele împotriva Germaniei pe teritoriul României și în campania din Vest.

Distrugătorul Regele Ferdinand I Credit: https://amnr.defense.ro/pages/revista-document-buletinul-arhivelor-militare-rom%C3%A2ne

Reţinem din „Darea de seamă asupra operaţiunii de salvare următoarea statistică:

„FAZA I De la 14 aprilie până la 27 aprilie 1944 s-au evacuat din

Crimeea pe calea mării:

A. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi români: valizi – 18.483; răniţi – 2.296.

TOTAL: 20.779

B. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi germani: valizi – 24.499; răniţi – 4.995.

TOTAL: 28.394

C. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi slovaci valizi: 723

D. Voluntari ruși: 15.055; Prizonieri: 2.559; Civili evacuaţi: 3.748

TOTAL: 21.362

TOTAL GENERAL: 73.058”

Convoaiele germano-române au fost atacate în intervalul 14-27 aprilie 1944 de 14 atacuri de aviaţie inamică; 12 atacuri de submarine inamice; un atac de motocanoniere inamice; un atac de vedete torpiloare inamice.

Pierderile suferite de inamic, în timpul acestei faze, se cifrează la: 12 avioane doborâte de navele escortoare și navele de transport și aviaţia de însoţire; două submarine sigur scufundate; trei submarine avariate; o vedetă torpiloare scufundată.

Legendă:

NMS = Nava Maiestăţii Sale
UJ = Vânător de submarine
Rb = R-boot = Nava de siguranţă AA, AS şi dragaj de mine
MFP = PTA = Ponton de transport armat
KFK = Vânător de submarine uşor
KT = Nava de transport
Sb = S-boot = Vedeta torpiloare

Pierderile proprii suferite pe timpul transportului pe calea apei sunt următoarele:

1) PERSONAL

Circa 500 ofiţeri, subofiţeri și soldaţi români și germani pierduţi pe timpul atacurilor aeriene, din cauza avarierii vasului „Alba Iulia” și a scufundării șlepului „Leo”. Circa 500 prizonieri și voluntari ruși, uciși de bombe de avioncu ocazia repetatelor atacuri asupra vasului „Alba Iulia”.

2) MATERIAL

a. Scufundate de aviaţia inamică: tancul „Ossag” de 2.790 T.R.B., sub pavilion german, cu 200 tone păcură trimisă la Sevastopol pentru reaprovizionarea distrugătoarelor tip ,,M”; șlepul „Leo”, pavilion german, aducea din Crimeea 800 soldaţi români și germani și 200 prizonieri. Lovit de bombe de avion în plin și scufundat.

b) Nave avariate: vasul „Ardeal”, avariat în portul Sevastopol la 17 aprilie prin incendiu la bord; vasul „Alba Iulia”, avariat grav la 18 aprilie în urma a cinci atacuri de aviaţie de bombardament inamică; vasul „Oituz”, avariat ușor de aviaţia de bombardament inamică la data de 17 aprilie 1944; vasul „Danubius”, avariat ușor la pupa, în urma a patru atacuri de aviaţie de bombardament inamice.

Toate aceste vase au fost aduse în apele românești și puse în reparaţie.

c ) Dintre navele escortoare au fost avariate: N.M.S. „Regele Ferdinand I ”, avariat la intrarea în Sevastopol la 23 aprilie în urma a cinci atacuri de aviaţie de bombardament inamică. Avariile la tancurile de păcură și ulei au fost ușoare și nu au pus nava în indisponibilitate; P.T.A. 404, avariat la 26 aprilie din cauza vremii rele; înapoiat la Constanţa și intrat în reparaţie; P.T.A. 406, avariat la 26 aprilie 1944 în urma a repetate atacuri de aviaţie inamică; părăsit de echipaj a fost găsit în zorii zilei de 27 aprilie 1944 și remorcat la Sevastopol de 2 R-Boot-uri germane în aceeași zi. Aduse la Constanţa la 7 mai și început repararea; K.T.U.J. 103 german, avariat la 23 aprilie în urmaa 8 atacuri de aviaţie inamică. Nava adusă la Constanţa și intrată în reparaţie; K.T.U.J. 104 german, torpilat la 27 aprilie la ieșirea Sevastopol de vedete torpiloare inamice. Nava a evitat trei torpile și a fost lovită de a patra, care i-a cauzat avarii grave, dar nu i-a compromis flotabilitatea. A fost remorcat la Sevastopol în aceeași noapte. La Sevastopol reparat provizoriu spre a putea fi adus la Constanţa. Scufundat la plecarea din Sevastopol prin bombardament de artilerie la 9 mai 1944.

III. Din totalul personalului evacuat s-a pierdut pe timpul traversării 0,15%.

Din tonajul total angajat în operaţiunea de evacuare a Crimeei s-au pierdut circa 3.000 B.R.T., ceea ce echivalează cu o proporţie de 8%. Din tonajul sub pavilion român nu s-a pierdut niciun vas. Vasele avariate sunt în reparaţie.

Rada portului Sevastopol, 1944. Credit: https://amnr.defense.ro/pages/revista-document-buletinul-arhivelor-militare-rom%C3%A2ne

IV. FAZA a II-a

Din 27 aprilie 1944-13 mai 1944, operaţiunea de evacuare a capului de pod Sevastopol s-a făcut sub presiunea foarte puternică a inamicului.

În acest interval s-au evacuat pe calea mării:

A. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi români: valizi – 13.812; răniţi – 1.266.

TOTAL: 15.078

B. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi germani: valizi – 21.960; răniţi – 7.032.

TOTAL: 28.992

C. Voluntari ruși: 336; Prizonieri: 52; Civili evacuaţi: 3.367.

TOTAL: 3.755

TOTAL GENERAL: 47.825

Echipajul distrugătorului Ferdinand I sau "Asul de pică" al Marinei Militare Române. Credit: https://amnr.defense.ro/pages/revista-document-buletinul-arhivelor-militare-rom%C3%A2ne

V. Personalul și materialul de mai sus au fost aduse de la Sevastopol ambarcat pe toate navele de transport și de escortă române și germanedin Marea Neagră organizate în 3 grupări și convoaie escortate.

Inamicul a fost deosebit de activ, atât în zona Sevastopol – Chersonez, cât și în mare. Convoaiele noastre au fost atacate neîntrerupt de aviaţia de bombardament și torpiloare inamică, cât și de artileria terestră din zona Sevastopol.

Mai slabă a fost reacţia forţelor de suprafaţă, dintre care au apărut în zona Chersonez numai circa 8 vedete rapide, care au atacat de 5 ori convoaiele fără rezultat, fiind respinse de focul navelor. Submarinele sovietice, grupate în zona centrală pe drumul Sevastopol – Constanţa, au atacat de patru ori convoaiele noastre, avariind vasul „Firutz”.

PIERDERILE PROPRII, pe timpul de la 9-13 mai 1944, se cifrează:

A. PERSONAL

Circa 10.000 ofiţeri, subofiţeri și trupă, pierduţi pe vasele „Totila” și „Theya”, dintre aceștia circa 4.000 români.

B. MATERIAL

NAVE DE COMERŢ SCUFUNDATE

a) Sub pavilion român: vasul „România”; vasul „Danubius”; vasul „Durostor”6.

TOTAL TONAJ: 4.598 tone, adică 26% din tonajul comercial român angajat.

b) Sub pavilion german: vasul „Theya”; vasul „Totila”; vasul „Prodromos”; vasul „Helga”; vasul „Geyserich”; 3 remorchere; șlepul „Basarabia”; șlepul „Var”.

TOTAL TONAJ: 11.196 tone

c) NAVE DE COMERŢ AVARIATE:

„Firutz” sub pavilion german; „Tissa” sub pavilion german ungar; „Budapesta” sub pavilion german ungar.

TOTAL AVARIAT: 8.848 tone

d) NAVE DE RĂZBOI

SCUFUNDATE

Germane: K.T.U.J. 104; U.J. 2304; U.J. 2313; U.J. 310; 3 șalupe.

e) NAVE DE RĂZBOI

AVARIATE : N.M.S. „Regele Ferdinand ” – român; N.M.S. „Dacia”; „Rosita” – german; U.J. 2314 – german; U.J. 110 – german; U.J. 2310 – german; U.J. 317 – german; K.T.U.J.103 – german.

Tributul luptelor duse în peninsula Crimeea de armatele roomână şi germană. Credit: historia.ro

VI. PIERDERI DE PERSONAL

LA NAVELE DE RĂZBOI ROMÂNE

a) N.M.S. „Regele Ferdinand”: morţi – 9 marinari; un elev școală navală; 2 elevi Școala de Submaiștri; răniţi – 2 ofiţeri; 26 marinari.

b) N.M.S. „Dacia”: morţi – un ofiţer (S.M.R.); 2 marinari; răniţi – un ofiţer; un maistru; 2 subofiţeri; 18 marinari.

c) N.M.S. „Ghiculescu”: dispărut – un marinar; rănit – un marinar.

ÎN TOTAL, în operaţiunea de evacuare a Crimeei de la 14 aprilie-13 mai 1944, s-au transportat pe mare:

A. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi români: valizi – 32.295; răniţi – 4.262.

TOTAL: 36.557

B. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi germani: valizi – 46.459; răniţi – 12.027.

TOTAL: 58.486

C. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi slovaci: valizi – 723.

TOTAL: 59.209

D. Voluntari ruși: 15.39; Prizonieri: 2.581; Civili evacuaţi: 7.115

TOTAL: 25.087

TOTAL GENERAL: 120.853

E. MATERIALE

Muniţie și armament: pentru germani – 10.684 tone; pentru români – 400 tone

TOTAL: 11.164 tone

Diverse materiale: pentru germani – 1.093 tone; români – 291 tone.

TOTAL: 1.384 tone

TOTAL GENERAL: 22.548 tone

VII . PIERDERI TOTALE PE TIMPUL

TRANSPORTURILOR

Circa 4.000 români, morţi din cauza bombardamentelor aeriene și cu ocazia scufundării vaselor „Totila”, „Th eya”, șlepul „Leo” și avariei vasului „Alba Iulia”.

Circa 7.000 germani, prizonieri, evacuaţi, pierduţi pe timpul traversadei și din cauza scufundării vaselor de mai sus.

TOTAL 11.000 oameni.

Pierderi de oameni pe timpul traversadei reprezintă un procent de 9-10%.

Pierderi de tonaj român și aliat reprezintă în total 19.084 T.R.B. și un procent de 32% (există 46.250 B.R.T. sub pavilion german, român și ungar). Pierderi de tonaj comercial sub pavilion român se cifrează la 26%. Navele avariate și aduse în porturi reprezintă un procent de 40% din tonajul total.

Tonajul comercial român avariat și reparabil reprezintă un procent de 46% din totalul existent.

VIII. Operaţiunea de evacuare a Crimeei s-a terminat în ziua de 18 mai. Ultimele trupe au fost ambarcate în cursul primelor ore ale dimineţii de 12 mai. În incursiunea făcută de 3 vedete torpiloare germane în noaptea de 12/13 mai, a mai fost găsit un detașament german răzleţ de 7 ofiţeri și 50 soldaţi, care a fost ambarcat pe una din vedete și adus la Constanţa, în cursul zilei de 13 mai 1944.

În noaptea de 13/14 mai s-a trimis un grup de 3 vedete torpiloare germane pentru verificare și pentru culegerea ultimelor resturi ce s-ar mai găsi în zona Chersonez.

IX. Domnul Mareșal Ioan Antonescu, Conducătorul Statului a transmis Marinei în cursul zilei de 11 mai următorul Ordin de Zi nr. 60:

„Marina Regală Română și-a îndeplinit ca oricând datoria în neobosita ei activitate de până acum.”

Marina Regală Română a primit felicitări din partea marelui amiral Karl Dönitz, comandantul Kriegsmarine, şi a viceamiralului Helmuth Brinkmann, comandantul forţelor germane în Marea Neagră, pentru modul în care a operat în timpul evacuării.

Germanii au fost foarte surprinşi de faptul că românii şi-au riscat până şi distrugătoarele la Chersones.

Majoritatea comandanţilor de nave au primit Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a: cpt. cdor. Alexandru Dumbravă, comandantul distrugătorului NMS Mărăşeşti, lt. cdor. Titus Samson, comandantul distrugătorului NMS Regele Ferdinand, lt. cdor. Gheorghe Roşescu, comandantul distrugătorului NMS Regina Maria, lt. cdor. Anton Focă, comandantul puitorului de mine NMS Amiral Murgescu, lt. cdor. Constantin Costin, comandantul canonierei NMS Sublocotenent Ghiculescu Ion, lt. cdor. Ioan Iftimescu, comandantul canonierei NMS Locotenent comandor Stihi Eugen şi cpt. Radu Constantinidi, comandantul canonierei NMS Căpitan Dumitrescu Constantin.

Comandantul Forţei Navale Maritime Române, contraamiral Horia Macellariu, a primit Marea Cruce a Ordinului Steaua României şi Crucea de Cavaler a Crucii de Fier, fiind singurul ofiţer de marina român care a primit această înalta decoraţie germană. El primise deja Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a din 1943.

Operaţiunea a fost un succes ţinând cont de condiţiile în care s-a desfăşurat. Distanţă între Constanţa şi Sevastopol era de 220 de mile şi traversarea dura în medie 24 ore.

Sprijinul aerian a fost slab, iar după pierderea ultimului aerodrom de la Chersones, a devenit inexistent, facilitând mult succesul aviaţiei de bombardament şi asalt sovietice.

Din fericire, Flota Sovietică a Marii Negre s-a limitat la a folosi doar submarinele şi vedetele torpiloare pentru atacuri împortiva convoaielor, neriscand navele de suprafaţă de teamă atacurilor bombardierelor germane.

Este evident că o evacuare din timp a Armatei 17 ar fi dus la salvarea mai multor soldaţi din cei 220.000 cât erau în peninsula în aprilie

Contribuţii editoriale: dl. dr. Dan Dragoş Sichigea, specialist în istorie contemporană al Muzeului Marinei Române despre efortul de război al submarinelor noastre angajate inclusiv în timpul operaţiunii de retragere din peninsula Crimeea. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Florina Neda

Regia de emisie: Cristina Creţa şi Claudia Buzică

AUDIO: emisiunea Istorica”, ediţia din 27 mai 2024 (integral)

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.05 – 02.30.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro