„Odessa 1941 – o campanie prea lungă”

După triumful eliberării Basarabiei şi Bucovinei de Nord, drumul Armatei Române semăna cu un cântec de sirenă.

Decidenţii politici şi militari ai României din epocă sperau ca oraşul-port Odessa să fie cucerit în mai puţin de două săptămâni de la asedierea sa.

Pe teren situaţia a fost diferită. Apărarea inamicului a fost organizată aproape impecabil în cercuri concentrice, cu amplasamente de artilerie grea, mitraliere şi un corp de militari obişnuiţi cu dificultatea frontului şi a războiului.

Ieşirea liberă la Marea Neagră a sovieticilor a constituit un avantaj care tradus în termeni militari a însemnat serioase pierderi pentru români.

În lunga campanie pentru cucerirea Odessei, armata Română şi-a putut măsura capacităţile de luptă. Până la Odessa, noi n-am dezvoltat o gândire militară şi politică de cucerire de noi teritorii, atuul nostru fiind o bună organizare şi susţinere a unor linii defensive.

Armata noastră a avut un corp de ofiţeri relativ bine pregătit – vorbim de cel profesionist – însă pregătirea militarului român s-a situat sub standardele unui război modern. Trupa a fost alcătuită din ţărani, cu o slabă educaţie şi cultură, însă foarte rezistenţi fizic după cum se va dovedi în anii următori la Stalingrad, Cotul Donului sau în Stepa Kalmucă.

Deficienţele înregistrate în înzestrarea Armatei noastre aproape că repetau episoadele care au generat atâtea suferinţe, frustrări şi pierderi din Primul război mondial. Artileria grea nici de data aceasta n-a avut parte de o înzestrare convenabilă unui raport superior inamicului, la formaţiunile de blindate situaţia a fost şi mai precară.

În Marea Neagră aveam un submarin şi cîteva distrugătoare, iar armamentul de infanterie nu a fost echilibrat, găsindu-se multe tipuri de armament şi muniţie aferentă.

Armata Română a luptat la Odessa ca şi în celelalte părţi cu ceea ce timp de 20 de ani hotărâseră politicienii şi regele. Abia către sfârşitul anului 1939 sub presiunea declanşării celui de-al doilea război mondial, decidenţii politici români hotărăsc să investească mai mult în industria de apărare.

Cu un an înainte, ocuparea parţială a Cehoslovaciei, iar după 15 martie 1939, integral a lipsit Armata Română de o bună dotare derulată prin contractele cu firma Skoda.

Multă vreme, clasa politică românească s-a bizuit pe alianţele tradiţionale şi pe o îndelungată perioadă de pace.

Pentru noii lideri ai României după 6 septembrie 1940 nu a fost uşor să repare în câteva luni ceea ce nu se făcuse temeinic în mai bine de 20 de ani.

Odessa, un proiect sau miză efectiv românească a costat peste 17 mii de militari pierduţi, 63 345 răniţi, 11 471 dispăruţi. Armata Română a mobilizat pentru Odessa aproape toate efectivele pregătite pentru front : 380 de mii de militari din 400 de mii.

Nu numai trupa a avut de pierdut, dar şi corpul ofiţeresc. Înlocuirea acestora cu ofiţeri rezervişti în unele locuri a înrăutăţit situaţia frontului, aşa încât se ajunsese ca prin poziţiile avansate unii militari români să tragă către cei din spate, sporind confuzia.

Decizia mareşalului Antonescu de a forţa cucerirea Odessei – în ţară, principalele gazete dădeau ca sigură ocuparea acesteia, când de fapt, abia la 16 octombrie a fost într-un final îndeplinită – s-a bazat şi pe o motivaţie psihologică, victoria rapidă sau „din mers” cum se mai spunea în epocă să consolideze alianţa cu Germania şi încrederea Armatei că poate obţine mult mai mult în marşul său spre Est.

Erorile comise de comandamentul român pentru o campanie care a durat mai mult de trei luni pentru un oraş-port sunt descrise mai bine de invitatul ediţiei.

O victorie a Armatei Române la Odessa, însă o victorie amară, scump plătită.

AUDIO : „ISTORICA”, ediţia din 9 octombrie 2017

Contribuţii editoriale : gen.(rez) Dragomir Teodor Gheorghe , veteran de război despre participarea noatră în prima parte a campaniei militare din Est. Un interviu de Mirela Băzăvan.

dr. Alesandru Duţu, istoric militar despre pierderile Armatei noastre în cea de-a doua conflagraţie mondială.

Regia de montaj : Mariana-Jeanina Georgescu şi Carmen Nicolau

Regia de emisie : Mariana Băjenaru şi Ileana Băjenaru

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualităţi.ro