Ocupaţia sovietică din Bucovina de Nord (1940-1941)
Invitat : conf. dr. Pavel Moraru - Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu.
Articol de George Popescu, 01 Aprilie 2015, 11:41
La fel ca şi în Basarabia, Bucovina de Nord nu a fost recunoscută ca parte integrantă a României Mari de către Moscova. Situaţia Bucovinei de Nord a urmat după raptul teritorial din 28 iunie 1940 aproape acelaşi scenariu al ocupaţiei sovietice.
Foto: ocuparea Bucovinei de Nord de Armata Roşie.
Iniţial o ocupaţie militară, cu legi extraordinare militare ca pentru o situaţie de război, apoi încorporarea provinciei în Republica Sovietică Socialistă Ucrainieană şi aplicarea modelului politic şi social sovietic.
Noul NKVD local a cerut şi a primit ajutor suplimentar în oameni şi resurse pentru a trece la deznaţionalizare şi epurare etnică a românilor din Bucovina de Nord. Arestarea fruntaşilor români bucovineni a fost o constantă a primei perioade de ocupaţie. Membrii ai Sfatului Ţării, primari, prefecţi, profesori, medici, funcţionari, poliţişti, învăţători au fost pe rând neutralizaţi prin arestare, condamnare şi deportare.
Foto: dezarmarea miltarilor români după cedarea Basarabiei şi iBucovinei de Nord
Ţăranii cu stare au fost despuiaţi de avere şi trimişi să muncească şi să trăiască în extremităţile URSS, inclusiv în Siberia sau în stepele Asiei, la mii de kilometru depărtare de locul natal.
Tinerii educaţi în sistemul românesc interbelic de învăţământ au fost condiseraţi la rândul lor periculoşi pentru noul regim sovietic din Bucovina de Nord, drept urmare mare parte din aceştia au fost deportaţi sau trimişi să se reeduce în lagăre de muncă din interiorul URSS.
Foto: refugiaţi din provinciile ocuptae sosesc în România
Tragedia românilor bucovineni a fost asemenea românilor din Basarabia.
Din punct de vedere politic, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa - partea de nord a judeţului Hotin - nu a figurat în înţelegerea germano-sovietică cunoscută sub numele de “Pactul Ribentropp-Molotov” din 23 august 1939.
Cu toate acestea Germania a consfiinţit ca URSS să ocupe provincia, chiar dacă la Berlin, acţiunea Moscovei a fost primită cu surprindere.
Un tratament aparte al sovieticilor pentru românii bucovineni a constat în aplicarea de represalii.
Foto: locul (astăzi) în care au fost executaţi bucovineni în încercarea de-a trece în România.
În dorinţa celor din urmă pentru a trece în România, sovieticii au organizat mai multe diversiuni şi ambuscade soldate prin uciderea cu sânge rece a mii de români.
Astfel s-a întâmplat la Fântâna Albă, Lunca, Crasna, Igeşti. Numai la Fântâna Albă au pierit nevinovaţi trei mii de români.
Invitatul nostru a sintetizat perioada sovietică de ocupaţie a Bucovinei(1940-1941) în patru puncte pe care găsiţi expuse în fişierul audio al ediţiei.
Contribuţii editoriale : d-na Maria Toacă, redactor al ziarului “Zorile Bucovinei” din Cernăuţi şi soarta populaţiei româneşti din Bucovina de Nord între anii 1940-1941. Un interviu de Mirela Băzăvan.
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 30 martie 2015:
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de AICI.
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de AICI.