„ O şcoală şi o parte din istoria ei ”

Se împlinesc 60 de ani de la deschiderea Şcolii Superioare de ofiţeri de aviaţie de la Boboc, judeţul Buzău.

Şcoala de la Buzău are o vechime mai mare, fiindcă începuturile sale se confundă într-o oarecare măsură cu debutul aeronauticii româneşti.

La 1 aprilie 1912 lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj. Am fost a doua ţară din lume care s-a gândit la aşa ceva, după Marea Britanie.

Cei peste 80 de piloţi brevetaţi până la finele Marelui Război trecuseră şi prin al doilea război balcanic.

În timpul Marelui Război, şcoala s-a tot mutat în funcţie de evenimentele de pe front la Tecuci, Bârlad, Botoşani şi Odessa. Din ultima locaţie, aviatorii s-au întors cu bine, dar aparatele lor au fost confiscate de regimul bolşevic.

În perioada interbelică, la Cotroceni, în Bucureşti a funcţionat şcoala pregătitoare de ofiţeri naviganţi, la Tecuci, şcoala militară de pilotaj şi antrenament, iar la Buzău şcoala de perfecţionare pentru piloţi de război.

După primul război mondial ca urmare a eforturilor depuse pe câmpurile de bătălie, mulţi piloţi şi personal navigant au fost decoraţi cu „Virtutea Aeronautică”, primind şi loturi de pământ în urma reformei agrare. Noii proprietari au considerat că e mai de folos să doneze terenurile lor pentru a se constitui o şcoală de aviaţie cu tot ceea ce este necesar, domeniul fiind de mare viitor în epocă.

Astfel că, în 1929 fostele terenuri ale prim-ministrului Alexandru Marghiloman au ajuns să servească la Ziliştea-Boboc locul de formare a multor generaţii de piloţi. O noutate, pista de la Boboc era în întregime betonată pentru un rulaj cât mai bun al avioanelor.

Şcoala de la Ziliştea-Boboc a devenit operaţională în 1939 în pragul declanşării celui de-al doilea război mondial. De-aici au plecat în iunie 1941 echipajele româneşti care au executat misiuni de bombardament la nord şi sud de Chişinău în campania din Basarabia. Anterior, la Boboc au fost găzduite pentru antrenament unităţile de aviaţie germane ale lui Ernst Udet , vânătoare şi bombardament.

Piloţii români de la Boboc, Buzău au fost în prima linie de apărare a teritoriului naţional împotriva raidurilor anglo-americane începând cu primăvara anului 1943 şi apoi multe luni în 1944.

De asemenea, piloţii de la Boboc au participat la misiuni de luptă atât pe frontul din Est, cât şi pe cel din Vest, în funcţie de ordinele primite.

Conform deciziei Comisiei Aliate de Control, nici nu se încheiase bine războiul că, şcolile militare de aviaţie au fost desfiinţate. Rolul preponderent în deciziile Comisiei Aliate de Control, organul politico-militar de ocupaţie a României a fost deţinut de partea sovietică.

În 1948, învăţământul militar de aviaţie a fost reorganizat după un model de import în garnizoanele Sibiu, Mediaş şi Tecuci.

Piloţii socotiţi necorespunzători din punct de vedere politic au fost trecuţi în rezervă. Acolo unde nevoia de cadre bine pregătite a fost mare au fost păstraţi cu maxime măsuri de siguranţă, piloţii din şcoala veche ca instructori şi profesori.

În 1953, Şcoala militară de aviaţie no. 1 de la Tecuci a primit numele de Şcoala de ofiţeri de aviaţie „Aurel Vlaicu”, iar în 1958 şi-a mutat sediul pe aerodromul Boboc, devenind, Şcoala Superioară de ofiţeri cu durata de patru ani. Şcoala oferea o pregătire de clasă piloţilor militari şi civili, personalului navigant şi auxiliar.

Şcoala de la Boboc, Buzău a pregătit piloţi militari pentru zborurile supersonice cu aparatele sovietice de import, cele mai cunoscute fiind MiG.

Înainte de decembrie 1989, la Boboc, Buzău au fost instruite promoţii de piloţi pe avioane româneşti IAR 93 şi 99.

Tot în perioada vechiului regim, specialişti, profesori şi piloţi au fost trimişi în Angola pentru a organiza acolo o şcoală pe modelul celei de la Boboc-Buzău, unde s-au obţinut rezultate foarte bune, certificând câteva promoţii de piloţi africani.

După mai multe reorganizări, în perioada post-decembristă, la 1 august 2003, Şcoala de aplicaţie pentru aviaţie îşi schimbă denumirea şi lărgeşte profilul în Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene cu trei categorii de arme: aviaţie; artilerie antiaeriană şi rachete sol-aer şi radiolocaţie.

La 1 septembrie 2008 după o nouă reorganizare, şcoala se transformă în Centrul de Instruire pentru Forţele Aeriene.

Un alt merit al centrului de excelenţă de la Boboc-Buzău este atribuit şi piloţilor civili, angajaţi de companiile de linie comercială care s-au dovedit unii dintre cei mai înzestraţi şi calificaţi, răspândiţi şi astăzi prin lume.

Contribuţii editoriale: dl. George Rotaru, director al Aero-Clubului României şi liderul formaţiei „Şoimii României” despre oferta Aerocluburilor din ţară pentru amatori şi profesionişti. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: Istorica, ediţia din 16 iulie 2018

Regia de montaj : Carmen Nicolau şi Jeanina Georgescu

Regia de emisie : Victor Mihăescu şi Claudia Buzică

Emisiunea „ Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro