O poveste cu români bucovineni în Marele Război

Invitat: prof. dr. Mugur Andronic, expert arheolog, romancier – Complexul muzeal Bucovina, Suceava

Articol de George Popescu, 28 Noiembrie 2016, 23:32

Volumul cu subtitlul - " Romanul soldatului bucovinen în primul război mondial şi în prizonierat (Italia şi Siberia) a apărut în a doua ediţie, în această toamnă, fiind lansat la Târgul „Gaudeamus – carte de învăţătură”, marcă înregistrată a Radiodifuziunii Române.

Este povestea unor români bucovineni chemaţi sub arme în vara anului 1914. Bucovina făcea parte din Imperiul Habsburgic din anul 1774, în urma anexării, iar la începutul conflagraţiei depindea administrativ de Austria, iar politic se chema că aparţine monarhiei duale austro-ungare, proclamată în anul 1867.

Eroii romanului, fii de ţărani sunt repartizaţi la două regimente, unul în Cernăuţi (în ucraineană Чернівці, transliterat Cernivți, în polonă Czerniowce, în germană Czernowitz, în rusă Черновцы, transliterat Cernovțî) , celălalt în Liov ( în ucraineană Львів, transliterat L'viv, în polonă Lwów, în germană Lemberg, în rusă Львов, transliterat L'vov) .

Aici în câteva săptămâni deprind tehnica mânuirii armelor şi armamentului, cât şi parcurgerea unui antrenament cât de cât necesar pentru plecarea în linia întâi.

Românii (transilvăneni şi bucovineni) şi polonii au constituit după câteva luni de conflict cele mai importante piese în agrenajul ofensiv al armatei imperiale, fiind şi cei mai rezistenţi şi docili.

Lupte grele s-au dat în Munţii Maramureşului, în Galiţia, în primul an de război, apoi bucovinenii au fost mutaţi pe frontul italo-austriac, în munţi, dificultăţile întâmpinate fiind cele mai mari din toată campania.

Personajele cărţii au fost constituite pe baza celor peste 90 de interviuri sau mărturisiri pe care autorul le-a colectat de-a lungul mai multor zeci de ani de la veteranii de război din aproape tot judeţul Suceava, dar şi din Transilvania (Bistriţa) şi Cernăuţi.

Din păcate pentru unii dintre românii bucovineni, războiul le-a apărut şi în formula prizonieratului la ruşi, destinaţia fiind aceiaşi şi pentru combatanţii din primul, cât şi pentru cei din al doilea război mondial : Siberia.

Siberia cu tot felul de privaţiuni, de la munca zi-lumină, fie vara, fie iarna la amenajări de drumuri şi defrişarea imenselor păduri virgine, minerit, lucrări agricole. Aici bucovinenii noştrii au suportat gerul rusesc cu temperaturi sub minus 40 de grade Celsius şi tot aici i-a prins pacea cu germanii şi izbucnirea revoluţiei bolşevice.

Într-unul din capitolele consacrate prizonieratului la ruşi, eroii bucovineni ai romanului „În umbra marilor imperii ucigaşe” de Mugur Andronic, sunt sfătuiţi de un ofiţer proaspăt trecut la roşii, să sprijine cauza revoluţiei bolşevice pentru a fi siguri de eliberarea lor.

Odiseea românilor bucovineni pe meleaguri străine continuuă cu hotărârea de a se întoarce acasă, însă drumurile de înnapoiere se întretaie cu cele ale războiului, singura variantă fiind înaintarea spre Oceanul Pacific, la Vladivostok şi un lung voiaj pe apă.

Desigur că aventura are un alt gust şi o mai mare putere de seducţie la vârstă tânără. Românii bucovineni, cei din romanul nostru, profită de iarna grea 1918-1919 şi traversează Marea Bering, spre Alaska, încercând să reediteze un vis al părinţilor lor de la 1900, drumul spre America.

Convinşi că războiul s-a încheiat, neavând nici o legătură cu ceea ce se întâmpla în Rusia Sovietică (un război civil de trei ani), dorinţa de a se întoarce la vatra lor a fost mai puternică.

Eroii romanului citat sunt deopotrivă suravieţuitorii unui mare război, dar şi cei care şi-au găsit sfârşitul pe fronturile conflagraţiei.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 28 noiembrie 2016 :