„Nicolae Iorga – Jurnal, anii 1938-1940”

"Istorica" din 15 şi 22 iulie 2019 (ediţie dublă)

Emisiunea noastră a găzduit în câteva rânduri eforturile de reconstituire a vieţii şi activităţii savantului român, Nicolae Iorga. Tutorele acestei întreprinderi este dl. prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu.

Ultimii doi din viaţa istoricului Nicolae Iorga reprezintă reproducerea însemnărilor de zi cu zi, unele foarte concise, altele explicative, însă toate puse sub semnul unei tristeţi, chiar a unui dramatism pronunţat în concordanţă cu vremurile evocate.

De această dată, restituirea este îngrijită de nepotul lui Nicolae Iorga, dl. prof. univ. dr. Andrei Pippidi şi publicată în volumul de 365 de pagini la editura „Humanitas”.

Prima însemnare reprodusă din jurnalul inedit al profesorului Iorga datează din 25 februarie 1938. Ultima din 26 noiembrie 1940. Cu o zi înainte de asasinarea sa.

Soluţiile politice persoanele ale regelui Carol al II-lea; instituirea regimului de autoritate monarhică sau Dictatura regală; noua Constituţie; dispariţia vieţii parlamentare; apariţia partidului-unic; recrudescenţa autorităţilor statului împotriva Mişcării Legionare; activităţile ilegale ale celor din urmă; ameninţăriile şi injuriile aduse profesorului Iorga; ocuparea Austriei de Germania nazistă; Pactul de la München şi problema sudetă; arestarea, detenţia şi moartea liderului Mişcării Legionare sunt subiectele ce revin insistent în însemnările autorului pentru anul 1938.

„Afacerea Viorel V. Tilea” şi garanţiile de securitate franco-britanice pentru România; ocuparea integrală a Cehoslovaciei şi dezmembrarea acesteia; concentrările de trupe la frontiera din Răsărit şi Apus; tratatul economic româno-german şi consecinţele acestuia; armata, apărarea independenţei de stat şi înarmarea; Frontul Renaşterii Naţionale şi slăbiciunile sale; lupta politică şi consilierii regali; deciziile ezitante ale Suveranului; Pactul Ribbentropp-Molotov şi reacţiile clasei politice; vulerabilităţile politicii interne din Basarabia; izbucnirea războiului şi neutralitatea României; criza polonă şi tranzitul rămăşiţelor armatei polone prin România; presiunile Germaniei de a ne schimba alianţele; primele ameninţări reale pentru Transilvania din partea Ungariei; războiul „ciudat” de pe Frontul de Vest, asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu sunt subiectele tratate pe larg în „Jurnalul ultimilor ani” de Nicolae Iorga corespunzătoare anului 1939.

Incoerenţa politicii regelui Carol al II-lea; ezitările şi amânările onorării promisiunilor franco-britanice; cererea României către Germania pentru sprijin tehnic şi deplasarea unei misiuni militare permanente; securitatea zonelor petrolifere; căderea Parisului şi capitularea Franţei; contactele cu Turcia; ultimatumul sovietic şi anexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord; Consiliile de Coroană; cedarea Transilvaniei de Nord şi a Dobrogei de sud; criza dinastică; impopularitatea regelui şi abdicarea; statul naţional-legionar; măsurile punitive ale noii admnistraţii împotriva celor care au sprijinit regimul carlist; presiuni pentru scoaterea din învăţământ şi viaţa publică a lui Nicolae Iorga; întreruperea publicării ziarului „Neamul Românesc”; constrângerile financiare ale profesorului Iorga; deshumarea celor 13 fruntaşi legionari executaţi în noiembrie 1938; înteţirea ameninţărilor cu moartea ale Mişcării împotriva istoricului Nicolae Iorga sunt subiectele ce ţin filele însemnărilor din anul 1940.

Densitatea mare a informaţiei cuprinsă în aceste însemnări, precum şi caracterul excepţional al anilor marcaţi prin însemnări pentru viitorul sau soarta României ne-au îndemnat să realizăm două ediţii succesive asupra acestei apariţii editoriale cu un nou potenţial pentru cercetarea istorică.

Aşadar şi dumneavoastră, ascultători şi lectori deopotrivă aveţi la dispoziţie ambele ediţii ale emisiuni, a doua parte fiind prezentată în avans.

Contribuţii editoriale: dl. prof. univ. dr. Andrei Pippidi cu consideraţii şi note personale asupra volumului „Jurnalul ultimilor ani. 1938-1940” de Nicolae Iorga. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţiile din 15 şi 22 iulie 2019 (integral : 56’06’’)

Regia de montaj: Oana Sandu, Giani Georgescu şi Alina Iaurum

Regia de emisie: Valentin Ciobanu şi Lucian Flencheş

Foto:

Nicolae Iorga aşa cum arăta în anul 1889. Credit: upload.wikimedia.org

în anii primului război mondial. Credit: rador.ro

omagiul botoşănenilor. Credit: http://stiri.botosani.ro/stiri/cultura/zilele-nicolae-iorga-botosani-17-18-iunie-2015-.html

Nicolae Iorga la Paris. Universitatea Sorbona. Credit: gallica.fr

Nicolae Iorga în mijlocul publicului său. Credit: radioiasi.ro

în funcţia de consilier regal. Credit: agerpres.ro

Regele Carol al II-lea şi profesorul Nicolae Iorga la expoziţia Luna Bucureştilor. 1938. Credit: fototecaortodoxiei.ro

la Parlament, votul cu bile. Credit: agerpres.ro

în ipostaza înregistrării pe peliculă cinematografică. Credit: europafm.ro

captură peliculă, Nicolae Iorga citeşte corespondenţa la casa din Vălenii de Munte, jud. Prahova. Credit: https://www.trinitas.tv/nicolae-iorga-autor-al-marii-uniri-episodul-2/

Istoricul Nicolae Iorga în vizită la Detroit, SUA. Credit: https://medelean.wordpress.com/2017/02/24/romanii-din-america-vazuti-de-n-iorga-in-anul-1930/nicolae-iorga-la-detroit/

decupaj din ziarul "Neamul românesc", articolu l"Ce este un hotar?" Credit: roncea.ro

Casa natală, astăzi memorială a lui Nicolae Iorga. Credit: https://descoperanordest.ro

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.roşi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.