Nicolae Ceauşescu. O biografie în trei volume

Un sfert de secol la conducerea ţării. Lider al partidului unic, preşedinte al Republicii, şef al Armatei, într-un cuvânt puteri cumulate şi nelimitate asupra instituţiilor statului român şi implicit asupra poporului.

Trilogia propusă de invitata ediţiei este o încercare de a oferi cititorilor/ascultătorilor un prag al cunoaşterii unei epoci în care fie au trăit ca tineri, ori adulţi, dar în egală se adresează şi celor care s-au născut după anul 1990 şi care sunt stăpâniţi de dorinţa de a cunoaşte istoria de dinaintea venirii lor pe lume.

“Nicolae Ceauşescu - Tiranul” (alte două volume s-au referit la viaţa şi activitatea lui Ceauşescu de la primele apariţii publice: “Ucenicul partidului” şi “Fiu al poporului”) tratează evoluţia dictatorului român începând cu anul 1971 şi se încheie cu capturarea, judecarea şi condamnarea la moarte a cuplului prezidenţail de către noile autorităţi.

În vara anului 1989, Ceauşescu critica societatea de consum capitalistă şi o făcea vinovată de decalajele dintre statele bogate şi cele sărace. A fost şi un protest al său împotriva politicii promovate de Gorbaciov, dar şi o promisiune făcută lui însuşi că regimul pe care-l conservase de-atâta vreme nu va fi abolit. România ca orice ţară a avut şi vulnerabilităţi. De la cele economice până la cele de sistem.

AUDIO: emisiunea "Istorica" , ediţia din 18 mai 2015:

Erodarea imaginii publice a lui Nicolae Ceauşescu a fost accelerată de îndelungatul exerciţiu al puterii. Al exercitării puterii. Aparatul propagandistic - în opinia invitatei noastre - a funcţionat sau a fost gestionat din cale afară de slab. Zilnic afişând imaginea cuplului în diferite ipostaze ( la birou, pe câmp, în fabrici, pieţe publice, în şcoli sau acasă prin intermediul presei). Acestea au dus la o supra-saturare a populaţiei, slăbind şi anulând în cele din urmă suportul popular. E drept că de la un vârf de popularitate obţinut în vara anului 1968 şi până în vara anului 1989 a fost cale lungă.

O perioadă în care Nicolae Ceauşescu a transpus o parte din planurile de dezvoltare economică şi socială ale fostei conduceri sub Gheorghiu Dej, însă şi o maximizare a propriei egocentricităţi în materie de reformă.

România se găsea la începutul anilor ‘80 în rândul ţărilor cu economie în curs de dezvoltare, fiind recuperate câteva decalaje la nivel macro de la război. Însă nici alte state din regiune n-au stat pe loc.

Probabil, după autorul volumelor anunţate, că una dintre greşelile mari săvârşite de Nicolae Ceauşescu a fost proiectarea supra-dimensionată a capacităţilor de producţie şi de creaţie ale României sau supralicitarea forţelor proprii.

Nevoia de bani pentru a construi o economie preponderent industrial-agrară a făcut ca dictatorul să se îndrepte către cei care ofereau bani mulţi. Către statele occidentale, chiar dacă Bucureştiul făcea parte dintr-o organizaţie concurentă economic, politic şi militar (CAER şi Pactul de la Varşovia).

Nicolae Ceauşescu şi regimul său a avut politici distincte şi deseori la prima vedere opuse în cele două câmpuri: înăuntru şi în afara ţării. (Istoricul american Larry Watts explică destul de argumentat că România a avut una dintre cele mai liberale politici externe din tot Blocul de Est faţă de lumea occidentală, inclusiv faţă de SUA.)

Planificarea pe termen îndelungat a priorităţilor de ţară şi angajarea acesteia în planuri de dezvoltare de mare anvergură (asigurarea independenţei energetice, export de tehnologie românească şi cunoştinţe pentru folosirea ei, exinderea pieţelor de desfacere şi producţie) a fost o decizie plătită scump. Din cauza concurenţei care nu agreea această mişcare de amploare şi mai apoi de impredictibilitatea proceselor economice de pe o piaţă liberă.

Inundaţiile din anii 1970 şi 1975, cutremurul din 1977 au cauzat mari pierderi de bunuri şi bani. Numai pagubele cutremurului au fost socotite la 7-10 miliarde de dolari. Peste acestea, odată cu crearea breşei polone în Blocul de Est, Ceauşescu s-a văzut împiedicat şi mai târziu refuzat să mai aibă acces la finanţare de mari dimensiuni şi dobânzi preferenţiale mici de către statele creditoare.

Expansiunea industrială cerea preţuri mari pentru propria existenţă. Criza petrolului şi scumpirea materiilor prime în lume au impus o raţionalizare a consumului pentru a putea plăti dobânzile la credite (la un moment dat, numai dobânzile plătite s-au ridicat la 4 miliarde de dolari) A urmat degradarea nivelului de trai şi apariţia a nenumărate interdicţii de consum. Decizia de a plăti integarl datoria exernă a României a amplificat şi mai mult greutăţile ce apăsau pe populaţia activă. (Un alt invitat al ediţiei, dl. prof. univ. dr. Ion Alexandrescu ne-a descris împrejurările şi tehnicile de negociere a împrumuturilor făcute de statul român la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional)

După plata integrală a datoriei externe - martie 1989 Ceauşescu propunea alte proiecte de investiţii ce necesitau noi surse de finanţare.

Climatul politic şi economic se schimbase în lume. Cele două supra-puteri ale lumii, SUA şi URSS căzuseră de acord că a sosit momentul pentru a înlătura ameninţarea militară între ele şi a oferi mai multe grade de libertate ţărilor pe care le reprezentau în blocuri distincte şi opuse.

Căderea lui Nicolae Ceauşescu a fost posibilă şi datorită unor astfel de înţelegeri. Nu e mai puţin adevărat că bătrâneţea şi lipsa unor candidaţi la succesiunea puterii au agravat situaţia în care se afla. Plecarea sa de la conducerea partidului unic şi a statului român îşi avea ziele numărate.

Contribuţii editoriale : dl. prof. univ. dr. Ion Alexandrescu despre relaţiile României cu instituţii financiare internaţionale creditoare şi motivele crizei economice. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Credit foto : d-na prof. dr. Lavinia Betea din volumul "Nicolae Ceauşescu - Tiranul". Editura "Cetatea de Scaun", 2015, Târgovişte.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55