Maladii, afecţiuni, alimentaţie. Ţările Române în sec. XIX
Invitat : prof. Univ.dr. Marian Stroia - Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”, Bucureşti.
Articol de George Popescu, 13 Ianuarie 2015, 09:35
Serviciul sanitar şi asistenţa medicală se găseau la marginea standardului acceptabil chiar şi pentru jumătatea secolului al XIX-lea.
Ne referim la situaţia cunoscută şi probată prin documente şi surse credibile ce fac subiectul alături de cronica altor deomenii, în seria de opt volume editate de Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din Bucureşti, şi apărute sub titlul: “Călători străini în Ţările Române , veacul al XIX-lea”.
Bolile au avut o răspândire destul de inegală pe teritoriul celor două Principate.
Epidemiile erau întâlnite în aglomerările urbane, respectiv în oraşe, însă la ţară, în mediul rural incidenţa ne apare ca fiind mai mică din cauza lipsei unei evidenţe scrise clare şi continuue.
O alimentaţie neechilibrată constituia o altă cauză a răspândirii maladiilor cronice.
Pătura avută a populaţiei nu era nicidecum scutită de vizita la medic sau consultul în străinătate.
În general aceştia sufereau de boli de nutriţie, de circulaţie, se consuma hrană în volume mari, proteinizată, cu multă carne, puţine legume, multe făinoase, îndeosebi, orez şi pâine din grâu.
Apoplexia sau în sens general atacul cerebral constituia o cauză frecventă a deceselor în rândul celor bogaţi.
Lipsa mişcării, măcar câte o jumătate de oră pe zi a fost o altă cauză a apariţiei bolilor tractului intestinal.
Dulceaţa luată de dimineaţa cu apă rece nu compensa lipsa exerciţiilor fizice.
În mediul rural sau la ţară, oamenii aveau şi mai puţină grijă de ei.
Statul de-atunci nu putea face mai nimic pentru ţărani, acestora rămânându-le în cele mai multe cazuri apa şi rugăciunile ori preotul specializat în tratarea entorselor, fracurilor, bărbierii aveau grijă de dantura ţăranilor, iar femeile bătrâne cunoşteau leacurile cu ierburi.
Reţeaua de prevenţie medico-sanitară în Principate beneficia de suportul a 17 medici, câte unul pentru fiecare judeţ care avea în portofoliu : vaccinarea copiilor săraci, inspecţia săptămânală a pieţelor, medicina legală şi consult la domiciliu.
Medicul de judeţ era însoţit de un bărbier şi jandarm, căci ţăranii aveau oroare de vaccinare sau tratamente.
Medicul de judeţ era plătit din bugetul statului.
În oraşe, medicul putea fi şi străin şi oferea consultaţii cu plată, avea caleaşcă sau birjă, cu două perechi de cai.
Una de dimineaţa, cealaltă după prânz.
Câştigurile variau de la 1 500 la 12 mii de franci pe lună, sume considerabile în epocă.
Chirurgia nu era foarte apreciată de oamenii avuţi, fie boieri, fie negustori sau angajaţii administraţiei domnitorului.
Oraşul Bucureşti, cu o populaţie de 80 de mii de suflete la jumătatea veacului al XIX-lea avea cinci medici pentru tot atâtea cartiere. Consultaţiile erau gratuite, însă acoperirea vizitelor s-a dovedit aproape imposibilă.
În oraşele mari ca Bucureşti şi Craiova în Ţara Românească sau Iaşi şi Galaţi, în Moldova funcţionau şi spitale cu cel mult 400 de paturi cumulate pentru ambele Principate, frecventate mai mult de pătura mijlocie şi săracă.
Bălţile şi mlaştinele din lunca Dunării dădeau friguri sau malarie, locuinţele insalubre produceau reumatici în serie, frigul peste iarnă fiind un fapt cotidian în casele ţăranilor.
Chiar şi boierii cu toate că aveau sobe din teracotă, tot înveliţi în blănuri dormeau.
Abia către sfârşitul secolului al XIX-lea situaţia s-a mai îmbunătăţit odată cu lucrările de asanare efectuate pe cheltuiala statului şi a introducerii încălzirii centralizate, însă pentru cei foarte bogaţi.
Apa de băut a fost şi aceasta o mare problemă pentru administraţiile domneşti.
Un inginer francez, Marsillon a adus pe la jumătatea secolului al XIX-lea, maşini cu aburi în Bucureşti pentru a filtra apa din Dâmboviţa, însă a fost o acţiune singulară şi costisitoare.
Lipsa canalizării a fost la rândul ei o pacoste pentru locuitorii oraşelor ca şi nivelul redus al educaţiei sanitare, potrivite pentru izbucnirea epidemiilor.
AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 5 ianuarie 2015:
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de AICI.
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la:
http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55