Legătura dintre debarcarea în Normandia şi România-6 iunie 1944
Invitat: prof.dr. Constantin Hlihor - Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir”, Bucureşti.
Articol de George Popescu, 06 Iunie 2014, 12:49
În lucrarea “Documente SSI despre poziţia şi activităţile grupurilor politice din România”, apărută în anul 2006 la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului se poate desluşi cu uşurinţă că eforturile opoziţiei politice române în timpul guvernării mareşalului Antonescu au fost multe, metodice, detaliate, însă răsplătite cu un minimum de reuşită. Cititorii probabil că vor găsi motivele care au dus la această contra-performanţă.
România se găsea după 22 iunie 1941 în blocul militar al Axei care deschisese conflictul militar cu URSS. Pentru România , obiectivele au fost clare. Recuperarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, anexate de vecinul de la Răsărit în baza unei înţelegeri pentru împărţirea sferelor de influenţă în Europa, cu Germania nazistă.
Opoziţia română a fost constant anglofilă şi filo-occidentală în acţiunile sale după recucerirea provinciilor istorice din Est, o soluţie de a ieşi de sub influenţa Germaniei, lider al Europei până la confruntarea de la Stalingrad.
Liderii opoziţiei (Iuliu Maniu, Constantin Brătianu, într-o mai mică măsură şeful PSD, Constantin Titel Petrescu şi către vara anului 1944, Lucreţiu Pătrăşcanu, reprezentantul Partidului Comunist din România) au militat pentru ruperea alianţei cu Germania şi celelalte state ale Axei şi trecerea de partea Coaliţiei Naţiunilor Unite. Din motive ideologice şi de calcul politic şi aici avem de-a face cu o distincţie. În timp ce liderii partidelor istorice acţionau pentru o orientare către democraţiile apusene, P.C. din România se situa net de partea URSS, ca fiind principalul aliat în răsturnarea regimului Antonescu.
AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 2 iunie 2014:
Desigur că pe aceast subiect al opoziţiei politice la regimul Antonescu s-au scris mii de pagini, însă noi informaţii din arhive vin să întregească tabloul. Să-l inspire pe cititor sau ascultător să cântărească propriile concluzii cu privire la felul cum s-au consumat evenimentele, în ce măsură încercările de negociere pentru un armistiuţiu au înregistrat blocaje de parcurs, cine dintre protagonişti a avut atitudini radicale sau temperate împotriva autorităţilor din acea vreme, cum au privit statele membre ale Coaliţiei Naţiunilor Unite aceste întâmpinări, influenţele sovietice în procesul de decizie aliat faţă de România, cât şi gradul de risc la care se expuneau iniţiatorii răsturnării guvernului Antonescu.
Astăzi la 70 de ani de la debarcarea aliată în Normandia şi deschiderea celui de-al doilea front, atât de des cerută de Moscova, constatăm cu dovezi greu de neluat în seamă că România a fost o ţintă falsă, înadins cultivată de Aliaţi în favoarea intoxicării Germaniei şi cu scopul precis de a ţine ocupate importante efective germane în apropierea României, pentru uşurarea debarcării în Normandia, consecutiv cu diminuarea pierderilor.
În operaţiunea “Overlord”, “Ziua Z” sau “Neptun”, aliaţii au pierdut numai pe plajele Franţei nouă mii de oameni la care s-au adăugat alte 200 de mii de oameni, militari şi civili pentru avansul în interiorul Franţei şi deschiderea celui de-al doilea drum spre Berlin.
Debarcarea aliată în Normandia a constituit şi punctul terminus al încercărilor de negociere a unui armistiţiu, în care termenii româneşti au fost mult mai favorabili. Din acel moment, nimeni din comandamentul Aliaţilor sau din reprezentanţii politici nu a mai negociat cu românii.
Operaţiunea de intoxicare a Germaniei cu ajutorul pionului România s-a numit “Bodyguard”. Restul se cunoaşte. Evenimentele de la 23 august, armistiţiul încheiat deliberat de sovietici la 12 septembrie 1944, tratarea României ca inamic şi nu cobeligerant, plata despăgubirilor de război şi comunizarea României.
Contribuţii editoriale : dl. Marian Ţuţui, istoric de film despre propagandă în jurnalele cinematografice de război. Un interviu ilustrat de Mirela Băzăvan.
Următoarea ediţie a emisiunii va fi difuzată luni 16 iunie 2014, de la ora 21.05.
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:
http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro
